Coroziunea. Prevenirea coroziunii.

Coroziunea este un ansamblu de procese redox care duc la degradarea superficială sau la degradarea în adâncime a unui metal sub acţiunea anumitor factori din mediul exterior. Coroziunea este, aşadar, una dintre reacţiile redox nedorite.

Ruginirea sau coroziunea fierului este un proces ce are loc când fierul intră în contact cu aerul umed, deci cu aer care conţine atât oxigen, cât şi apă. În procesul de ruginire, atomii de fier dintr-o bucată de metal sunt oxidaţi, devenind ioni Fe³⁺. Aceşti ioni se vor lega de ioni oxid, O^2-, şi apoi se vor depune sub forma unui oxid roşu-brun, numit oxid feric sau trioxid de fier, cu formula Fe₂O₃. Există şi particule de apă încorporate în structura finală a oxidului, şi chiar şi alte impurităţi din mediu. Aceste particule de oxid feric hidratat, Fe₂O₃ x nH₂O, constituie rugina.

Ecuaţia chimică a reacţiei globale ce are loc la ruginirea fierului este următoarea:

4Fe²⁺ + O₂ + (4+2n)H₂O  2 Fe₂O₃ x nH₂O + 8H⁺

Metode de protecţie anticorozivă:

1. Vopsirea: acoperirea cu vopsea este cea mai simplă şi ieftină metodă de protejare a metalelor.  
2. Acoperiri metalice (pasivare): această metodă presupune acoperirea metalelor cu un strat de metal mai puţin reactiv.
3. Aliaje cu alte metale: aliajele au o rezistenţă fizică şi chimică mai mare decât metalele individuale.
4. Galvanizarea: este o metodă de protejare a fierului cu zinc.
5. Protecţia catodică: este o metodă ce presupune protejarea unui bloc metalic de interes cu un “anod de sacrificiu”, adică cu un alt bloc format dintr-un metal mai reactiv decât metalul care trebuie protejat.