Entalpia
Tag-uri
Partajeaza in Google Classroom
Transcript
este trecută am discutat despre
faptul că totul energie Fără energie
universul nostru Pur și simplu
nu ar exista de căldură efectuează
lucrul mecanic pentru noi nu poate
fi și depozitate pentru a fi utilizată
mai târziu și nu dispare niciodată
putem folosi merge eliberată prin
arderea cărbunilor e să ne încălzim
piesele facem de mâncare ori atunci
când un combustibil are pentru
motor și efectuează lucrul mecanic
pentru folosim de acest proces
pentru transport și pentru industrie
întâlnim multe tipuri de reacții
avem reacții pe care le valorificăm
pentru căldură și lucrul mecanic
apoi mai sunt acele reacții a căror
energie risipită adesea gard a
căror produși de reacție avem nevoie
și mai întâlnim și reacții care
constituie procesele vitale termodinamică
despre care am zis și data trecută
studiază transformările energiei
ne pună la dispoziție o viziune
cantitativă asupra acestora cu
privire la toate aceste tipuri
de reacții și energia pe care obține
să o consumăm atunci că le efectuau
energia e probabil un colț cel
mai greu de înțeles însă pentru
a putea face Toate aceste previziuni
cantitative trebuie să înțelegem
mai bine Ce reprezintă energia
de exemplu știind că orice legătură
dintre doi atomi conține energie
câtă energie anume e mai greu de
zi o să vă mint traduce conceptul
de entalpie o proprietate foarte
utilă care ne ajută să urmărim
producția sau costumul de căldură
al tuturor proceselor fizice și
chimice care au loc la presiune
constantă toate particulele componente
ale substanțelor atomi sau molecule
starea de agregare a unei substanțe
se află în mișcare continuă acest
proces se numește agitație termică
după cum știm excepții ar fi Că
substanțele se află la zero absolut
și atunci particulele nu se mișcă
deloc dar nu prea e cazul Deci
particulele se află între o mișcare
continuă iar între ele se exercită
diferite tipuri de interacțiuni
astfel fiecare particulă posedă
energie si mai precis energie cinetică
și energie potențială energia cinetică
are de a face cu mișcarea particulelor
iar energia potențială are legătură
cu poziția particulelor în termodinamică
energia totală a sistemului se
numește energie internă care știm
de lecția trecută cu o notăm cu
energia internă reprezintă suma
tu doar energiilor cinetice și
potențiale ale particulelor componente
din un sistem având în vedere că
energia internă a legată de agitația
termică a particulelor înseamnă
că fiecărei temperaturi a sistemului
îi corespunde o anume energie internă
energia internă este Deci o funcție
de stare și în continuare vom încerca
să explicăm asta în chimie fizică
și matematică o funcție de stare
este o funcție independentă de
Calea prin care se ajunge de la
o stare inițială la o stare finală
Deci valoarea energiei interne
depinde numai de starea curentă
a sistemului cu alte cuvinte Este
o funcție de pendant de de proprietățile
care determină starea curentă a
sistemului această Profită sunt
variabilele de stare de compresiune
a volumul sau temperatura dacă
schimbăm mă Care dintre variabilele
de stare Spre exemplu dacă am schimbat
presiunea la care are loc o reacție
atunci se va schimba și energia
internă energia internă e o mărime
de stare extensivă asta înseamnă
că depinde de cantitatea de substanță
alte exemple de astfel de proprietăți
sunt masă și volumul Și dacă tot
suntem aici Hai sa vedem și Care
sunt mărimile de stare care nu
depinde Cantitatea de substanță
din sistem Acestea se numesc mărimi
de stare Intensive și de exemplu
avem temperatura densitatea și
presiunea am vorbit și lecția trecută
despre energia internă și cele
două căi prin care poate fi transferată
Deci în orice internă poate fi
transferată sub formă de căldură
sau sub formă de lucru mecanic
acestea două noțiuni de căldură
și lucrul mecanic ne sunt foarte
utile însă nu și atunci când e
vorba de cantități extrem de dificil
să calculăm cât anume din fiecare
se transferă în timpul unui proces
sau al unei real lucrul mecanic
e transferul de energie care duce
la mișcarea obiectelor în timp
ce căldura e transferul de energie
care duce la mișcarea particulelor
componente a obiectelor însă atunci
când are loc o schimbare în energia
interna a unui sistem e destul
de dificil să se facă o diferențiere
cantitativă între aceste două forme
de transfer de energie deci știu
că energia internă a unui sistem
se poate schimba fie prin efectuarea
de lucru mecanic asupra sistemului
fie Prin încălzirea lui noi știu
cum are loc laserul de energie
prezentul putem vedea dacă o bucată
de gheață se topește în mediul
exterior și știind că asta Indică
un sfert de energie sub formă de
căldură sau atunci când îl obiect
este mișcat în mediul său exterior
știind că asta Indică un transfer
de energie prin efectuare de lucru
mecanic însăși aici Vreau să ajung
iar dacă noi știm Prin ce proces
are loc transferul de energie sistemul
este complet indiferent față de
Calea de transferul utilizată căldura
și lucrul mecanic sunt că echivalente
prin care se poate schimba energia
interna a unui sistem după cum
spune Peter Atkins un celebru britanic
un sistem este ca o banca acceptă
depozite în orice tip de valută
însă își stochează rezervele numai
sub formă de energie internă Așadar
cantitatea de căldură sau de lucrul
mecanic efectuat depinde procesul
de transfer folosi Deci căldura
și lucrul mecanic sunt dependente
de tipul de transfer acestea sunt
funcții de proces diferite de funcțiile
de stare Pe de altă parte schimbarea
de energie internă sau termenul
mai formal variației energiei interne
este aceeași în ambele cazuri după
cum a zis este independentă de
tipul de transfer indiferent că
are loc un transfer de lucrul mecanic
sau că are loc un transfer de căldură
cantitatea de energie cu care se
schimbă valoarea energiei interne
este aceeași Așadar vedem că energia
internă este o funcție de stare
tot ce contează este starea inițială
și finală și nu cum să ajungi de
la o stare la alta însă nu putem
determina valoarea absolută energia
interna a unui sistem adică valoare
energie stocate în sistem Ce Aici
este partea în care totul prin
energia internă e o funcție de
stare face lucrurile mult mai ușoare
chiar dacă nu putem calcula valoarea
absolută putem calcula variații
acestei energii de Schimbarea care
are loc în energia internă bun
pe noi ne interesează transferul
de energie care are loc între un
sistem și mediul exterior în special
atunci când sistemul reprezentat
de compuși chimici care participă
la o reacție și de cele mai multe
ori în cazul reacțiilor chimice
si mai mult ne interesează transferul
de energie sub formă de căldură
în ceea ce privește căldura nu
trebuie să uităm că aceasta este
un proces adică este transferul
de energie rezultat în urma unei
diferențe de temperatură și nu
este o entitate așa dar ne interesează
căldura de exemplu când facem focul
net căldura care se degajă și nu
lucrul mecanic efectuat de creștere
a volumului sau de aceeași situație
cu multe dintre reacțiile chimice
ne interesează energia transferată
sub formă de căldură Ce mai puține
interesează lucrul mecanic pe care
îl ar putea efectua pentru că de
căldură ne putem folosi mai bine
însă știm că energiei interne nu
e prea pasă pe ce cale se ajunge
la o schimbare în valoare A deci
mai mult decât e nevoie dacă ne
am folosit de ecuație pentru variației
energiei interne în schimb lucruri
de care avem nevoie funcție de
stare bazată pe absorția sau degajare
de căldură în reacțiile chimice
iar aceasta este entalpia pe care
o notăm cu Haideți să vedem și
Ce este entalpia energia pusă la
dispoziție sub formă de căldură
între o reacție chimică ce are
loc la presiune constantă este
egală cu variația entalpiei Care
este o altă proprietate termodinamică
a sistemului cu alte cuvinte căldura
degajată îndoliați exotermă sau
căldură absorbită în reacție în
total mă pe alții care au loc de
cele mai multe ori de presiune
atmosferică Deci se consideră că
aoleu la presiune constantă reprezintă
variația entalpiei și definim entalpia
prin această relație Unde este
energia internă a sistemului termodinamic
este presiunea sistemului iar V
este volumul produsul presiune
ori volum reprezintă lucrul mecanic
necesar pentru ca sistemul să își
poată ocupa volumul propriu B la
presiunea constantă pe de chin
urgent necesare pentru ca volumul
sistemul respectiv se poate afla
în mediul exterior energia internă
presiunea și volumul sunt toate
funcții de stare și după cum am
zis și mai devreme la fel este
entalpia ceea ce ai foarte bine
pentru că de altfel ne imposibil
să calculăm valoarea absolută entalpiei
si oricum mai mult decât valoarea
absolută Intel Pirinei interesează
Cu cât se va schimba entalpia Deci
ne interesează variatia entalpiei
pe care o notăm cu d Zaha și după
cum știm deja lucru valabil pentru
toate funcțiile de stare variației
între orice pereche de stării inițiale
și finale este independentă de
Calea care a provocat schimbarea
de la o stare la alta Haideți să
nu pui mentali ia în starea 2 și
entalpia în starea unu cu relațiile
corespunzătoare desfacem parantezele
vedem că apare și variații energia
interna sistemului dar și variația
volumului și astfel obținem această
relație după cum ai zis Se consideră
că presiunea nu variază Deci aceeași
atât în starea unu a sistemului
căci in starea de oi și de aceea
îmi dat o factorul comun aici presiunea
atmosferică la care am zis că au
loc majoritatea reacțiilor variază
foarte puțin variația este nesemnificativă
comparativ cu variația celorlalte
elemente din ecuație și de aceea
clasificare Se consideră ca valoare
constante lungă această prima ipoteză
cu presiunea constantă mai formulăm
o ipoteză dar pentru a putea reprezenta
mai clară această a doua ipoteză
dar trebuie să înlocuim variația
energiei interne cu relația matematică
Să ne amintim de lecția trecută
variația energiei interne este
egală cu căldura furnizată dinspre
mediu spre sistem plus lucrul mecanic
efectuat asupra sistemului de ce
locuim aici și obținem această
relație Acum această a doua ipoteză
presupunem că Singurul lucru mecanic
efectuat în sistem este lucrul
mecanic efectuat pentru schimbarea
volumului cunoscut drept lucrul
mecanic al presiunii la variația
volumului Deci n este egal cu minus
pe ori Delta V după cum am văzut
și lecția trecută atunci când sistemul
efectuează un lucru mecanic avem
semnul minus pentru a desemna o
pierdere de energie internă Deci
în cazul volumului o creștere a
volumului duce la efectuarea de
lucru mecanic de către sistem asupra
mediului Ce Ce înseamnă un consum
de energie sau o pierdere de energie
sa către mediu pe care o Reprezentăm
cu semnul mini Așadar vedem că
semnele pentru lucrul mecanic și
pentru pe ori Delta vor fi întotdeauna
opuse eu Ce elemente se anulează
unul pe celălalt ceasul obținem
că variației unui sistem chimic
la presiune constantă este egală
cu cantitatea de căldură transferată
în reacția respectivă și această
căldură de reacție pentru reacțiile
care se desfășoară la presiune
constantă o notăm cu q indice pe
și mai avem o definiție în cazul
în care o reacție se desfășoară
la volum constant căldura de reacție
notată cu q indice z este egală
cu variația energiei interne a
sistemului Cum ai zis ne vom ocupa
mai mult de reacțiile care au loc
la presiune constantă ce am văzut
că în cantitatea de căldură de
reacție degajată sau absorbită
este egală cu variația entalpiei
De exemplu dacă furnizăm 50 de
kg de energie pentru încălzitor
electric către un pahar de apă
atunci punem că entalpia crește
cu 50 de kg și scrie încă variația
entalpiei este egală cu plus 50
de chiloți vedem ce se întâmplă
în cazul reacțiilor chimice fiindcă
o reacție chimică se desfășoară
conform acestei scheme generale
niște reactanță transformă în totuși
chimice pentru acest caz general
calculăm variatia entalpiei în
felul următor avem Delta H egal
cu încaltea sistemului starea finală
minus entalpia sistemului în stare
inițială ceea ce înseamnă De fapt
e tălpi produșilor de reacție Deci
starea finală a nu se întărea tanți
lor adică stare în Franța este
o mărime de stare extensivă a substanțelor
Deci asta înseamnă că depinde de
numărul de moli de substanță și
Cum măsurăm în chiloți pe mall
adică entalpia totală a unei substanțe
anume este egală cu numărul de
moli orientare unui Mall dacă la
reacție participă mai multe substanțe
Spre exemplu dacă avem următoarea
schemă de reacție unde R1 si r2
sunt reactantii iar pe 1 și pe
doi sunt produșii Și avem și numărul
de moli pentru fiecare substanță
atunci calculând variația entalpiei
în felul următor variația de entalpie
este egală cu entalpia produșilor
nici nu se întărească tanti lor
adică este egal cu numai dintre
entalpiile produșilor pe 1 și pe
2 Ținând cont și de numărul de
moli minus suma in tălpilor reactanților
R1 si r2 la fel ținând cont de
numărul de moli să luăm un exemplu
avem reacția de neutralizare dintre
idul de sodiu și acidul sulfuric
scazi variația de entalpie este
egală cu unu ore entalpie sulfatului
de sodiu pentru că se obține un
moli de sulfat de sodiu plus doi
ori în taipei Deci aceasta este
suma in tălpilor produșilor de
reacție și totul vine o suma in
talpilor reactanților Deci 2 ore
entalpia hidroxidului de sodiu
plus entalpia acidului sulfuric
să vedem acum și de ce este atât
de important să facem aceste calcule
și mai exact la ce ne ajută să
cunoaștem trental piei când o reacții
are loc iar entalpia se schimbă
acea căldură este transferată mai
concret spre formarea sau disocierea
unor Legături chimice atomii și
moleculele reacționează fie pentru
a mări energia pe pentru a micșora
iar acea energie este fi degajat
în mediu ia sorbită din mediu sub
formă de căldură în funcție de
tipul de reacție exotermă sau endotermic
folosind să vedem cât de multe
energie se află în legăturile chimice
Pentru a măsura o schimbare în
entalpie le folosim de calorimetrie
calorimetria este știința măsurării
căldurii degajate sau absorbite
în diferite fenomene fizico chimice
Iar pentru asta a se folosește
un mic aparat numit calorii mei
avem o reacție care are loc pentru
un bazin solar similar cu un termos
dacă vreți și cu un termometru
se măsoară cu cât de mult se schimbă
temperatura unui sistem chimic
sau fizic la presiune constantă
această variație de temperatură
este legată și de schimbare a Italiei
oamenii de știință au făcut foarte
multă măsurători calorimetrice
astfel încât folosind rezultatele
lor de chiar putem să prezicem
cât de multă căldură va produce
sau va consuma o anume reacție
chimică asta ne scutește de foarte
multe experimente practice care
ar costa destul de mult să nu mai
zicem de timpul pierdut inutil
acum Consiliul calcul pe hârtie
putem să facem astfel de previziuni
Cum anume putem face astfel de
calcule o vedea în lecțiile viitoare