Forma şi densitatea nucleului. Forţa nucleară. Defectul de masă.
Tag-uri
Partajeaza in Google Classroom
Transcript
în prima lecție de fizică nucleară
vom discuta despre proprietățile
de bază ale nucleului și anume
compoziția sa structura formă și
masă și apoi vom discuta despre
forța nucleară nucleul este format
din două tipuri de particule numite
nucleoni deci nucleonii de la numele
de nucleu deci nucleonii sunt de
două tipuri protoni care au sarcină
pozitivă și masă foarte puțin mai
mare decât o unitate atomică de
masă neutronii au sarcină 0 Deci
nu sunt încărcați electric și au
și ei masa egală până la o corecție
foarte mică cu o unitate atomică
de masă vă aducă aminte că o unitate
atomică de masă este prin definiție
a 12-a parte din masa unui atom
de carbon 12 se notează cu Z și
se numește număr Atomic numărul
de protoni din nucleu Deci va fi
va fi sarcină electrică a nucleului
și deoarece atomul este neutru
din punct de vedere electric atunci
z trebuie să fie egal egal și cu
numărul de electroni adică sarcina
totală negativă dată de electroni
trebuie să fie egală cu sarcina
totală pozitivă dată de protoni
10 este numărul de protoni în nucleu
se notează cu a și se numește număr
atomic de masă numărul total de
nucleonii adică atât protonii cât
și neutroni luați împreună numărul
atomic de masă de toată masa atomului
în deoarece tata masa atomului
este nucleo până la o mică corecție
aceasta deoarece Masa protonului
este aproximativ egală cu masa
neutronului după cum vedeți din
acest an egalități și amândouă
sunt mult mai mari decât masa electronului
factorul s 1837 în concluzie masa
atomului Deci numărul Atomic pe
masă va fi până la o corecție foarte
mică și masă atomul Atomic care
cuprinde aceste proprietăți este
acesta x a z unde x este simbolul
elementului z este numărul Atomic
și a este numărul Atomic de masă
Spre exemplu heliu are simbolul
heliu 2.4 aceasta înseamnă că heliul
are doi protoni doi note Roni și
doi electroni nici structura unui
atom de heliu va fi ceva de genul
următor doi protoni încărcați pozitivi
doi neutroni încărcați neutru în
nucleu și apoi pe un înveliș electronic
pe o pătură electronică doi electroni
care orbitează în jurul nucleului
după structura lor tip nucleele
se clasifică în următoarele tipuri
se numesc izotopi nucleele care
au același z și deci dacă au același
au același număr de protoni exemple
de izotopi sunt următoarele Zootopia
lucruri de hidrogen sunt hidrogenul
deuteriul și trituro hidrogenul
este elementul stabil celelalte
două nuclee sunt instabile Deci
se dezintegrează după un anumit
timp este adevărat pentru izotopică
unul singur dintre izotopii unui
element un singur izotopii unui
element este stabil celălalt silit
izotopi sunt instabil și se dezintegrează
un alt exemplu este pentru uraniu
Deci elementului uraniu are 300
adică același număr de protoni
același sat variază aur în concluzie
dacă rămâne constant și variază
aul singur lucru si poate varia
este numărul de protoni de neutroni
scuzați deci dacă zet este constant
și creștem a singurul fel în care
putem crește a este prin creșterea
numărului de neutroni din nucleu
se numesc izobari nucleele care
au același număr Atomic de masă
Spre exemplu vedem aici magneziu
21 27 și aluminiu 1327 au același
ei variază Zetor la fel dacă aul
este constanți variază setul înseamnă
că păstrăm numărul de neutroni
Constanța și very m numărul de
protoni Haide să discutăm despre
forma și densitatea nucleului În
primul rând experimental se stabilește
că raza atomului este de ordinul
10 la minus 10 m pe când raza nucleului
este mult mai mică 10 la minus
14 m despre aceste valori și felul
cum sunt ele determinate am discutat
în lecția despre experimentul rutherford
Deci nucleul este mult mai mic
decât atomul el fiind practic un
punct în centrul atomului bineînțeles
știind că nucleul nu este punctiform
El este punctul doar din punct
de vedere al atomului El are o
structură internă mai important
se stabilește experimental următoarele
se stabilesc experimental următoarele
proprietăți ale distribuției nucleonilor
protoni și neutroni în nucleu și
anume știm că ea este izotropa
Adică are o simetrie sferică Asta
înseamnă pur și simplu că întrun
nucleu dacă ne uităm în orice direcție
găsim aceeași densitate aceeași
distribuție a nucleonilor aceasta
înseamnă proprietatea de distribuție
izotropa sau simetrie sferică a
acestei distribuții aceeași altă
consecință importantă din studiile
experimentale este că această distribuția
nucleonilor în nucleu este uniform
acest lucru înseamnă că dacă Reprezentăm
grafic densitatea adică numărul
de nucleoni ca funcție de număr
de nucleoni pe unitatea de volum
ca funcție de raza nucleului Deci
ne uităm în nucleu și reprezentati
grafic densitatea de nucleoni ca
funcție de aer observăm că este
constantă până aproape de maxim
raza leului când iei scade dar
nu scade chiar brusc Ce are o anumită
distanță pe care în în care ajunge
la zero dar densitatea este constantă
pe aproape toată raza nucleului
de aici putem din aceste două proprietăți
putem trage câteva concluzii importante
despre proprietățile lucruri înainte
de aceasta să menționăm că deviații
de la aceste două proprietăți apar
la nucleele foarte grele Spre exemplu
ele nu mai iau simetrie sferică
afară de formații în aceste nuclee
foarte grele de asemeni zona aceasta
tipic foarte îngustă de căderea
densității către 0 în se lărgește
Deci pentru nuclee mai mari de
nuclee e foarte grele va arăta
mai multe ceva de genul acesta
Deci avem o porțiune mai lată mai
largă a zonei în care densitatea
variază Dar pentru nucleele ușoare
și intermediare avem aceste două
proprietăți Haideți să vedem Ce
rezultă din ele în primul rând
din prima proprietate putem scrie
imediat că volumul unui nucleu
este proporțional cu puterea a
treia razi dacă este sferică are
o formă sferică volumul unei sfere
este patru părți la trei la trei
evidenta avem egalitate în măsura
în care această în cetate experimental
este totuși o aproximație volumul
devin aproximativ egale cu a treia
sau proporțional cu aer la a treia
din cea de a doua proprietate putem
scrie că volumul este proporțional
cu masa De ce dor se raportul dintre
masă și volum este prin definiție
densitatea care am spus că este
o Constanța din state constant
Deci densitatea constantă implică
imediat că volumul e proporțional
cu masa dar masa unui nucleu este
egală cu masa nucleon unui nucleon
înmulțită cu numărul de nucleoni
a rezultă Deci că volumul nucleului
este proporțional cu numărul atomic
de masă a de aici rezultă prima
ecuație importantă și anume că
raza nucleului este proporțională
cu rădăcina cubică din numărul
Atomic de masă zero este o constantă
egală măsurat experimental ca egală
cu 1 ori 10 la minus 15 metri și
care este raza medie a nucleului
adică această distanță R 0 Deci
undeva la mijlocul distanței dintre
aceste două Extreme de cel 0 este
raza medie a distribuției densități
măsurat experimental putem de duș
apoi imediat din aceste formule
Care care este valoarea acestei
densități lucrare de ce împărțim
masa nucleului la Volumul lui Masa
nucleului este m0 a masa unui nucleu
înmulțită cu numărul de nucleoni
iar volumul este 4 p la a treia
împărțit la trei dar este 0 a la
1 pe 3 și Deci obținem l0 la a
treia înmulțit cu a a se simplifică
și obținem această formulă pentru
densitatea nucleului în care toate
în care toți parametrii sunt constante
în zero este masa unui nucleon
Care este aproximativ egală cu
unitatea atomică de masă valoarea
unități atomice de masă este aceasta
Iar l0 experimental se măsoară
să fie egal cu această valoare
în concluzie putem calcula densitatea
nucleului și obținem această valoare
imens Deci rezultă că un nucleu
are aproximativ densitate egală
cu 150 de mii de tone pe milimetru
cub de ce tu densitate colosală
tipică materiei nucleare aceasta
are consecințe imediate în legătură
cu magnitudinea forței nuclei discutăm
despre forța nucleară distanța
dintre protoni este foarte mică
pentru nucleu Deci Aceasta este
o consecință directă a densității
densitate foarte mare înseamnă
număr foarte mare de nucleon pe
unitatea de volum această înseamnă
Bineînțeles că nucleonii sunt foarte
înghesuiți dacă doriți în acest
nucleu dar protonii sunt încărcați
electric și a având aceeași sarcină
electrică pozitivă se vor respinge
forța de respingere dintre doi
protoni este electrostatică Și
de ce este proporțională cu inversul
distanței dintre ele dintre ei
Deci dacă protonii se află la distanțe
foarte mici sunt foarte înghesuiți
un intrați rezultă că forța electrostatica
repulsivă dintre protoni este foarte
mare Deci dacă nu ar exista o altă
forță care se țină împreună atunci
nucleul sar dezintegra imediat
datorită acestei forțe repulsive
De ce există o a doua forță nucleu
pe lângă cea repulsivă dintre protoni
pe care o numim forța nucleară
care trebuie să fie atractivă pentru
a compensa repulsie electrostatică
și este și trebuie să fie și ea
foarte mare pentru a face față
rapper's această forță nucleară
are un caracter de saturație asta
înseamnă că se manifestă doar între
nucleonii vecini dacă între doi
nucleoni se află un al treilea
nucleon atunci iei numai interacționează
prin forța nucleară și numai cei
vecini și în consecință aceasta
implică că raza de acțiune a forței
nucleare este foarte mic este numai
între Doi nucleoni vecini care
după cum am văzut sunt foarte calm
31 pana nu prea de asemeni forța
nucleară nu depinde de sarcină
electrică în sensul că toți nucleonii
interacționează între ei indiferent
de faptul că sunt încărcați electric
precum protoni sau neutri din punct
de vedere electric precum neutronii
deci interacție pe n n n și p p
sunt identice din punct de vedere
al forței nucleare bineînțeles
și ultima proprietate importantă
că este aceea Că forța nucleară
este o așa numită forță de schimb
asta înseamnă că mecanismul prin
care are loc această interacțiune
clară este acela de intermediere
de către anumite particule care
se numesc mezonii ce să se miște
particule microscopice bineînțeles
virtual virtual particule virtuale
despre particule virtuale vom discuta
în lecțiile viitoare despre proprietățile
particulelor microscopice Deci
ea este intermediată prin schimb
de pentru schimb de astfel de zone
virtual În consecință nucleu pe
lângă câmpul electromagnetic foarte
intense datorat sarcini electrice
a protonul care se află în mișcare
de șoma vrea adopt un câmp electromagnetic
nu doar pur și simplu electrostatic
există și un al doilea câmp chiar
mic decât cel electromagnetic Care
este câmpul nuclear de tip Monique
forța nucleară este atât de intensă
încât experimental se poate observa
că masa nucleelor e mai mică decât
suma maselor nucleonilor deci pur
și simplu măsură masa unui nucleu
și apoi măsură masa nucleu nu și
calculăm diferența dintre Masa
nucleului și masă însumată a nucleului
orice îl compun și se observă că
această diferență care se numește
defect de masă Deci din nou dintre
masa totală a nucleonilor din nucleu
și masă nucleului care în principiu
ar trebui să fie egal de fapt nu
este egală este diferită de zero
și se numește de fac de masă iar
motivul pentru care apare acest
defect de masă este faptul că o
parte din masa nucleonilor și Diva
nucleului este distribuită în câmpul
din jurul lor iar forța nucleară
este atât de puternică încât modifică
sesizabil experimental acest câmp
și deși masa finală experimental
Spre exemplu nucleul de heliu are
masă 4 trei unități atomice de masă
iar defectul de masă al felului
este 0 și nouă unități atomice de
masă întradevăr defectul de masă
este foarte mic comparat cu masa
hilului Dar el este măsurabile
experimental De ce este un efect
semnificativ