Forţe intermoleculare. Legături de hidrogen.

legătura Ionică și legătura covalentă

despre care am vorbit lecțiile

trecute sunt legături puternice

care se stabilesc între ei Ion

Sau atom Rezultatul este formarea

compușilor ionici respectiv a moleculelor

Care sunt compuși chimici stabili

de ce aceste legături sunt Forțele

care țin împreună sau Ioni din

compuși chimici legăturile covalente

și legăturile ionice se mai numesc

și forțe intramoleculare aceste

tipuri de legături Explică de ce

și cum interacționează atomii sau

Ione dar mie Explică deosebirile

dintre stările de agregare De ce

solidele au formă și volum propriu

lichidele iau forma vasului în

care stau iar gazele umplu în vasul

în care sunt închise dar îl părăsesc

imediat ce acesta este deschis

starea de agregare proprietățile

închide lor gazelor și solidelor

presiunea de vapori punctele de

fierbere și punctele de topire

adică temperatura de fierbere și

temperatura de topire și multe

alte proprietăți ale substanțelor

sunt explicate printări a forțelor

intermoleculare forțele ce se exercită

între particulele substanțelor

Ați observat diferența când vorbim

de forțele intramoleculare ne referim

la Forțele care acționează în interiorul

moleculei Deci legăturile covalente

sau ionice care țin împreună atomii

sau Ion iar când vorbim de forțe

intermoleculare ia referim la Forțele

dintre molecule care oferă proprietățile

diferite ale substanțelor orice

substanță e alcătuită din particule

aceste de particule pot fi Uite

de exemplu cazul diamantelor și

al metalelor diamantul e format

numai din atomi de carbon iar Metalele

de exemplu o bucată de fier formată

numai din atomi de fier substanțele

mai pot fi alcătuite și din molecule

e vorba de substanțele compuse

precum apa și zahărul aceasta fiind

formula moleculei de apă iar aceasta

fiind formula moleculei de zaharoză

principalul component din zahăr

tot din molecule sunt alcătuite

și substanțele simple precum oxigenul

sau azotul din aer sau substanțele

mai pot fi alcătuite din Ioni Spre

exemplu clorura de sodiu sau sarea

de bucătărie cu formula a natriu

clor Așadar responsabile de proprietățile

fizice diferite ale tuturor substanțelor

Și decide stările de agregare diferite

sunt interacțiunile dintre molecule

care se manifestă prin Forțele

de atracție dintre molecule adică

prin Forțele intermoleculare forțele

intermoleculare sunt mult mai slabe

decât forțele intramoleculare cele

mai importante forțe intermoleculare

sunt legătura de hidrogen interactii

ledi polipol și Forțele de dispersie

loan to interact iile dipoli dipoli

și Forțele de dispersie London

se mai numesc și forțe van der

waals asta ca omagiu pentru atribuție

a lui Iohannis deidrick Vanderbilt

la studierea interactii lor dintre

molecule în funcție de tărie acestor

forțe substanțele se găsesc în

cele trei stări de agregare să

zicem că acestea ar fi moleculele

dintre o substanță Haideți să vedem

ce se întâmplă cu moleculele dacă

forțele intermoleculare sunt slab

moleculele se împrăștie deci acum

Avem stare de agregare gazoasă

dacă crește Tăria forțelor dintre

molecule ele se vor apropia până

când ajung în stare lichidă dacă

creștem Tăria forțelor intermoleculare

și mai tare moleculele se vor apropia

urmând structură ordonate pe scurt

în funcție de Tăria forțelor care

acționează între molecule avem

substanțe în cele trei stări de

agregare dacă forțele intermoleculare

sunt slabe înseamnă că substanța

A gazon dacă forțele intermoleculare

sunt un pic mai puternice substanțe

în stare lichidă și dacă sunt și

mai puternice substanța va fi în

stare solida trecerea unei substanțe

din stare solidă în stare lichidă

și apoi în stare gazoasă presupune

învingerea forțelor care se manifestă

între particulele ei Asta se poate

face prin schimbarea temperaturii

sau prin schimbarea presiunii am

văzut că în cazul compușilor ionici

Forțele de atracție electrostatică

dintre Ion sunt foarte puternice

astfel compușii ionici au de cele

mai multe ori puncte de iubire

foarte ridicate în cazul substanțelor

formate din molecule starea de

agregare a acestora e determinată

printre altele și de masa lor moleculară

adică de masă a moleculelor care

formează substanța pentru o serie

de compuși cu structuri asemănătoare

Masa moleculară adică creșterea

masei moleculare duce la creșterea

punctelor de topire și de fierbere

în seria respectiv punctele de

topire și de fierbere vă reamintesc

se referă la temperatura la care

o substanță se topește respectiv

temperatura la care o substanță

fier de exemplu în seria hidroelectrica

14 sau grupa 4 principală hidrura

de carbon hidrura de siliciu hidrura

de germaniu și hidrura de staniu

punctele de topire crezi că o dată

cu masa moleculară după cum vedem

în această diagram în aceeași diagrama

reprezentat și punctele de topire

ale hidruri lor elementelor din

grupa 16 sau șase principală adică

apa Draw genul sulfurat si hidro

rile seleniului și telurul regularitatea

de care am pomenit mai înainte

e valabilă numai în cazul ultimelor

trei figuri punctele lor de topire

cresc odată cu creșterea masei

moleculare acest lucru vedem foarte

clar din diagramă nu este valabil

și pentru apă care ar fi trebuit

să aibă punctul de topire mai coborât

decât al hidrogenului sulfurat

acest comportament al apei se explică

prin existența unor forțe intermoleculare

puternice între moleculele de apă

mai puternice decât cele care există

între moleculele celorlalte hidro

aceste forțe se numesc legături

de hidrogen legătura de hidrogen

e un tip special de legătură intră

moleculară și este de natură electrostatică

adică e vorba tot de niște sarcini

electrice opuse care se atrag doar

că sarcini parțiale opus legătura

de hidrogen se stabilește între

molecule cu legături covalente

polare care sunt formate din atomi

de hidrogen si un atom cu electronegativitate

mare Deci un atom de hidrogen participat

la o legătură polară Realizează

o legătură de hidrogen cu electroni

neparticipanți ai atomului puternic

electronegativ și cu volum care

aparține unei molecule vecine de

obicei aceștia atom puternic electronegativ

și cu volum mic sunt clorul oxigenul

și azot exemple de molecule care

formează legături de hidrogen sunt

acidul clorhidric apa sau amoniacul

Așadar acestei legături dintre

moleculele de apă faca aceasta

să se comportă diferit față de

celelalte molecule din serie bun

Dar poate vă întrebați De ce e

legăturile de hidrogen nu se manifestă

și în moleculele de hidrogen sulfurat

de exemplu pentru că la urmă urmei

și le conțin atomi de hidrogen

implicați în legături covalente

polare sau de ce în seria de acizi

ai halogenilor acid clorhidric

clorhidric și acidul bromhidric

numai acidul clorhidric formează

legături de hidrogen cu alte molecule

de acid clorhidric răspunsul ține

de evaluare a electronegativitatii

lor elementelor observăm că diferența

de electronegativitate dintre oxigen

și sulf Care este 3 minus 2 Deci

unul sau dintre flori și clor Care

este tot unu este foarte mare e

mult mai mare decât diferența de

electronegativitate dintre sulf

și tellur sau selenium sau decât

diferența de electronegativitate

dintre clor și ceilalți halogeni

Ba mai mult să ne reamintim că

volumul Atomic al elementelor crește

de sus în jos în grupă deci atomi

de oxigen și flori au cele mai

mici volume atomice din grupele

lor pentru o mai bună înțelegere

vom analiza ei modul în care se

formează legăturile de intro gen

între moleculele de apă Am văzut

că oxigenul are electronegativitate

mare Deci acesta atrage electroni

în Legături chimice polare spre

el după cum știi molecula de vineri

din această cauză un bol cu Polul

negativ la atomul de oxigen iar

Polul pozitiv la atomul de hidrogen

la fel și la cealaltă legătură

polară a apei Polul pozitiv la

atomul de indieni când o altă moleculă

de apă se apropie de prima între

Polul negativ al uneia și cel pozitiv

al celeilalte se stabilește o forță

de atracție electrostatică Adică

o legătură de hidrogen Acestea

se simbolizează prin trasarea unei

linii punctate între atomii între

care se stabilește interacția intermoleculare

legătura de hidrogen este cea mai

tare dintre forțele intermoleculare

deoarece volumul mic al atomilor

de hidrogen primite ca cele două

molecule de cine să se apropie

foarte mult deci în cazul moleculelor

pe care le am dat exemplu apa acidul

clorhidric și amoniacul legătura

covalentă polară care deformează

este mult mai puternic polarizată

pe diferență de alte molecule polare

precum hidrogenul sulfurat sau

acidul clorhidric unde e diferența

de electronegativitate dintre hidrogen

și celelalte tău nu este atât de

mare legăturile de hidrogen formate

între moleculele de acid clorhidric

au cea mai mare tărie urmează Tăria

legăturilor de hidrogen dintre

moleculele de apă și apoi Tăria

legăturilor de hidrogen dintre

molecule de amoniac dacă legăturile

de hidrogen dintre moleculele de

a citi flori sunt cele mai puternice

atunci de ce la temperatura camerei

acidul clorhidric este gaz iar

Apa este lichid E bine Ia adevărat

că legătura dintre și drojin și

flori este mai puternic polarizate

decât legătura dintre dar trebuie

să luăm în considerare și faptul

că în molecula de acid clorhidric

există un singur atom de hidrogen

pe când molecula apei conține doi

atomi de hidrogen deci moleculele

de apă pot forma de două ori mai

multe legături de hidrogen față

de acidul clorhidric și astfel

acidul fluorhidric are punctul

de fierbere mult mai mic față de

apă care are nevoie de 100 de grade

Celsius pentru a se transforma

în stare gazoasă legăturile de

hidrogen sunt foarte foarte importante

pentru organismul nostru dacă ne

uităm la moleculele care formează

ADN ul vom vedea că acestea sunt

tinute împreună prin legături de

hidrogen Deci structura aceasta

a ca o scară în spirală ADN lui

Este posibilă numai prin aceste

legături legăturile de hidrogen

sunt importante pentru a menține

nu numai structura ADN eu lui proteine

lor și enzimelor și altor molecule

importante din organismele din

toate aceste molecule au în componența

lor grupări nh sau o h pentru că

ne alungi destul de mult în explicații

în această lecție vom continua

în lecția viitoare discuția despre

proprietățile apei care noi suntem

foarte obișnuit o să am văzut deja

că prin comparație cu alte substanțe

apa are niște proprietăți care

nu se prea încadrează în tiparele

obișnuite