Legătura covalentă şi compuşii moleculari

am discutat în lecția trecută despre

legăturile ionice și compușii ionici

legăturile ionice se formează de

cele mai multe ori în cazurile

în care atomii sunt pe de o parte

e foarte hotărâți să cedeze electroni

iar Pe de altă parte foarte hotărâți

să primească de pe undeva unde

electron sau alți sau mai mulți

electroni astfel are loc un transfer

de electroni atomii se transformă

în ioni ioni pozitivi iar alții

negativi iar apoi forțele electrostatice

dintre sarcinile lor opuse îi fac

să fie puternică atrași unul de

altul și să formeze astfel compuși

ionici Dar ce se întâmplă când

avem atomi care nu sunt atât de

convinși că vor fi să primească

sau fi să scape de electronilor

de valență în acest caz apare legătura

covalentă dacă vă mai amintiți

electronegativitatea este Puterea

cu care un element atrage electron

dintru legătură covalentă legătura

covalentă se realizează în două

cazuri primul ar fi că se realizează

între atomii identici ai elementelor

cu electronegativitate mare adică

între nemetale iar în al doilea

cazul legătura covalentă se realizează

între atomii diferiți cu electronegativitate

apropiate ca valoare din cauză

că între aceștia Tomi nu există

deloc diferență de electronegativitate

sau există diferență foarte mici

structura electronică stabilă pe

care toți atomii și eu doresc nu

se poate realiza prin transfer

de electroni de la un atom la el

pentru a forma compuși moleculari

adică compuși cu legături covalente

atomi pun în comun electroni din

stratul de valență se formează

adevărate legături între atomi

numite legături covalente care

sunt lichide și sunt orientate

în spațiu predi Ferenț ă de legăturile

ionice care nu sunt orientate în

spațiu după cum am mai zis există

două tipuri de legături covalente

Acestea se numesc legături covalente

polare și legături covalente nepolare

molecula de hidrogen ne oferă cel

mai simplu exemplu de legătură

covalentă fiecare atom de hidrogen

are stratul de valență un electroni

de fapt în tot învelișului electronic

atomul de hidrogen are un singur

electron 1 S1 fiind configurația

acestuia De ce hidrogenul ar fi

mai mulțumit cu o configurație

mai stabilă de dublet așa cum are

Adică 1 S2 pentru asta doi atomi

de hidrogen pun în comun câte un

electron atomii de hidrogen Se

apropie astfel încât electronii

să aparțină ambelor atom acum fiecare

atom are o structură stabilă de

dublet vedem si acesta dar și atomul

acesta o legătură covalentă corespunde

unei perechi de electroni puși

în comun de doi atomi de perechea

de electroni se numește dublez

de electroni și reprezintă o printre

o linie care unește cei doi atomi

legați în acest aceasta este de

ce molecula de hidrogen în moleculă

de hidrogen dubletul de electroni

format aparține În egală măsură

celor doi atomi această împărțire

frățească explicată prin faptul

că fiind atom identice au electroni

electronegativitate identice De

ce fiecare din aceștia Tomi trage

de perechea de electroni cu o putere

egală și pentru că cei doi electroni

sunt distribuții în mod egal între

cele două nuclee în molecula de

hidrogen nu există zone distincte

de sarcină pozitivă sau negativă

adică nu există Poli asta înseamnă

că legătura covalentă formată se

numește legătură covalentă nepolară

aceste legături nepolare se stabilesc

de aici între atomi identici de

nemetale la fel se formează și

molecula de clor atomul de clor

are configurația neon 3 s 2 3 pe

5 b c avem șapte electroni în stratul

de valență săi repartizăm tot cu

puncte prin simboluri Lewis clor

doi doi șapte și celălalt Lord

Deci doi atomi de clor pun în comun

câte un electron Și fiecare are

astfel configurație stabilă de

octet pe ultimul strat rezultă

molecula de clor formată printr

o legătură covalentă nepolară aceste

legături în nepolare sunt simple

există și legături covalente nepolare

multiple este cazul moleculei de

oxigen sau la molecule de azot

oxigenul are 6 electroni de valență

îi vom desena Așa Deci pentru a

ajunge la opt electroni de valență

aceștia Tomi vor împărți nu naci

două perechi de electroni acestea

două acum o fiecare atom are opt

electroni de valență si astfel

rezultă molecula de oxigen care

conține o legătură covalentă nepolară

dublă molecula de azot se obține

în urma interacției dintre doi

atomi de azot ce au configurația

electronică 1 s22 s22 pe trei Deci

avem cinci electroni în stratul

de valență Așadar acestui atom

îi mai lipsesc trei electroni pentru

a avea octeți pe ultimul strat

îi vom Reprezentați și pe aceștia

folosi structuri Lewis de doi atomi

de azot pun în comun câte trei

electroni de această dată deci

trei perechi de electroni și rezultă

o legătură covalentă nepolară triplă

pentru că am definit nepolare ne

este deja mai ușor să ne dăm seama

că legăturile covalente polare

se stabilesc între atomi cu electronegativitate

diferită și sunt tot rezultatul

punerii în comun de electroni cuplați

din stratul de valență în acest

sens Haideți să analizăm mai îndeaproape

molecula de apă ne va ajuta Oricum

se intelege mai bine proprietățile

care fac apa un compus atât de

util în cele mai multe ilustrații

apa e reprezentată astfel o sferă

voluminoasă ca fiind oxigenul și

două mai mici care denotă cei doi

atomi de hidrogen atomul de oxigen

are următoarea configurație electronică

1 s22 s22 pe 4 în ultimul strat

oxigenul are doi electroni necuplati

ca să le convinge Reprezentați

substratul 2p cu cei trei orbitali

pe unde are patru electroni și

în acest fel respectând regula

lui hund adică cea care spune că

numai după ce toți orbitalii unui

substrat sunt ocupați cu câte un

electron de același spin se trece

la completarea cu cel de al doilea

despina Deci un atom de oxigen

pune în comun cei doi electroni

cuplați cu câte un electron provenit

de la doi atomi de hidrogen în

această moleculă oxigenul are configurație

stabilă de octet Iar cei doi atomi

de hidrogen au o configurații stabile

de duble rezultă molecula de apă

se mai poate reprezenta și astfel

apa ținând cont de geometrie a

moleculei cea mai importantă caracteristică

a moleculei de apă pentru înțelegerea

reacțiilor chimice este că deși

per total e o moleculă neutră din

punct de vedere electric sarcină

electrică nu e distribuită în mod

egal în moleculă cu alte cuvinte

electronii puși în comun nu sunt

distribuiți uniform între atomii

de oxigen și hidrogen asta deoarece

oxigenul are electronegativitate

mai mare decât genul Deci are o

putere mai mare de a atrage electroni

din legătură spre se formează astfel

doi dipoli dipolul fiind o structură

cu zone cu densitate de sarcină

parțial pozitivă notate cu Delta

Plus în jurul atomilor de hidrogen

și cu zone de sarcină parțial negativă

notate cu Delta minus în jurul

atomului de oxigen litera grecească

Delta e pentru a reprezenta faptul

că sarcina e parțială De ce nu

e o sarcina negativă sau pozitivă

completă ca să zic așa ca în cazul

ionilor care cedează sau acceptă

Electro această distribuție inegală

de sarcini Falcă face din molecula

de apă o moleculă polară proprietatea

apei de a fi un bun solvent pentru

compuși ionici Și pentru alte substanțe

cu molecule polare este datorată

existenței dipolului în moleculele

de apă un alt exemplu de molecula

polară este molecula de acid clorhidric

acidul clorhidric se formează prin

punerea în comun a câte unui electron

din partea unui atom de hidrogen

și a unui atom de clor hidrogenul

își realizează configurația stabilă

de dublet iar clorul de octet atomul

de clor are o electronegativitate

mai mare decât androginului Ce

atrage mai puternică electroni

din legătură de scena molecula

de acid clorhidric sarcină parțială

negativă revine clorului iar cea

parțial pozitivă revine hidrogenului

așa dar am învățat că atunci când

doi atomi formează o legătură electronul

sau electronii implicați nu sunt

neapărat Împărțiți în mod egal

între cei doi atomi comparând diferența

dintre electronegativitatile celor

doi atomi de dintre electronegativitatile

atomilor era asta e foarte ușor

de făcut deoarece majoritatea tabelelor

periodice afișează și ele negativitatea

elementelor dacă nu Găsiți foarte

ușor aceste valori pe Internet

de exemplu această imagine care

prezintă electronegativitatile

tuturor elementelor de ce comparând

electronegativitatile celor doi

atomi implicați în legătură putem

determina tipul legăturii care

se formează adică putem determina

dacă o legătură este Ionică Deci

eu dacă un atom ia un electron

de la celălalt atom sau dacă o

legătură este covalentă polară

adică electronul este pus în comun

dar își petrece majoritatea timpului

lângă atomul cu electronegativitate

mai mare sau mai putem determina

dacă legătura covalentă nepolară

când electronii sunt împărțiți

în mod egal de cei doi atomi implicați

uitând un Nela valorile diferențelor

de electronegativitate e bine de

știut că dacă această diferență

e mai mare decât doi semne că e

vorba de o legătură Ionică Haideți

să vedem diferența în cazul clorurii

de sodiu clorura evaluarea 3 iar

sodiul are electronegativitatea

0 deci diferența este de 2 iar compusul

este Ion trebuie să fac o precizare

importantă am găsit surse în care

diferența de electronegativitate

dintre sodiu și clor era trecută

ca fiind fi 2 fi 2 asta se întâmplă

atunci când se lucrează cu valori

aproximative apare în fiecare dimineață

în alt fel Dar pentru ce avem noi

nevoie e suficient acesta Bell

în continuare când diferența de

electronegativitate este între

0 și doi vorbim despre o legătură

covalentă polară este cazul acidului

clorhidric putem să o și verifică

știind că clorul are valoarea 3

genul are 2 deci diferența de 0 ne

confirmă că legătura e polară când

diferența este mai mică de 0 vorbim

despre o legătură covalentă nepolară

e cazul moleculei de clor unde

e diferența este de 0 având în

vedere că e vorba de atomi identici

în cazul moleculelor nepolare există

și niște excepții există cazuri

de molecule care deși sunt formate

prin legături covalente polare

ele sunt în ansamblu nepolare e

vorba de moleculele cu structură

metrică cauza este compensarea

reciprocă a Adi polilor Formați

de exemplu molecula de Metan carbonul

are patru electroni de valență

între carbon și cei patru atomi

de hidrogen se stabilesc legături

covalente polare simple geometria

molecule este însă una regulată

rezultanta forțelor din dipoli

formații este 0 iar molecula per

ansamblu este nepolară alte exemple

de astfel de molecule sunt tetraclorura

de carbon sau dioxidul de carbon

se observă simetria Deci aceste

molecule simetrice sunt nepolare

în lecțiile viitoare vom continua

cu legătura coordinativă și combinațiile

complexe aer apoi vom vorbim și

despre interacțiunile dintre molecule

adică Forțele care țin împreună

substanțele din jurul nostru