Microscopul electronic. Dualismul undă-corpuscul.
Tag-uri
Partajeaza in Google Classroom
Transcript
începe 5-a lecție de fizică cuantică
vom discuta despre microscopul
electronic și vom face câteva referiri
în legătură cu doli smul unda corpuscul
microscopul electronic în lecția
trecută am discutat despre o aplicație
foarte importantă a caracterului
ondulatoriu a particulelor microscopice
precum electronul și anume difractia
electronilor pe rețelele cristaline
ale diferitelor materiale și în
particular Cum poate fi folosită
pentru a analiza structura atomică
a acestor materiale o altă aplicație
este microscopul electronic care
după cum spune numele este un instrument
folosit pentru magnificare obținerea
unor imagini mărite pentru obiecte
de dimensiuni microscopice rezoluția
spațială a oricărui instrument
nu poate fi mai mică decât lungimea
de undă a radiației folosite Ce
înseamnă acest lucru în primul
rând rezoluția spațială este un
termen ce se referă la capacitatea
oricărui instrument de măsură de
a separa de a distinge două puncte
Deci dacă avem două puncte pe care
dorim să le măsurăm rezoluția spațială
este distanța minimă dintre două
puncte la care instrumentul nostru
de măsură le vede pe acestea ca
fiind separate dacă distanța dintre
două puncte de vine mai mică decât
rezoluția spațială instrumentul
le vede ca un singur punct acum
cum anume obținem imaginea unui
sistem fizic acestor două puncte
în particular cu un instrument
orice măsurătoare înseamnă trimiterea
unei radiații asupra sistemului
nostru care se împrăștie pe acest
pe acest sistem Deci obținem o
radiație împrăștiată care apoi
intră în tu un detector în modul
cel mai general vorbind și analiza
radiații împrăștiate în detectorul
nostru ne dă informații despre
sistemul fizic inițial Spre exemplu
așa funcționează un ochiul nostru
lumina de la soare se împrăștie
pe diferite obiecte apoi intră
în ochiul nostru care analizează
această undă împrăștiată pe obiectele
din jurul nostru și în felul acesta
obținem imagini ale lor ce este
important de reținut este că rezoluția
spațială minimă a oricărui instrument
ochiul nostru sau detectorul despre
care vorbim nu poate fi mai mică
decât lungimea de undă a radiației
folosit se poate demonstra exact
Acest lucru se poate calcula rezoluția
spațială a unui instrument și se
observă între adevăr că rezoluția
spațială minimă Deci distanța minimă
mâncare sau la care separăm cele
două puncte nu poate fi mai mică
decât lungimea de undă a radiației
folosite aceasta înseamnă că pentru
microscoapele optice rezoluția
minimă este de ordinul a 0 micrometri
deoarece lungimea de undă a radiațiilor
electromagnetice vizibile sau ultraviolete
folosite în microscoapele optice
e de această mărime deci pur și
simplu oricât Am încercat să perfecționăm
un microscop Optic nu putem reduce
rezoluția lui spațială sub această
valoare pur și simplu pentru că
aceste microscopice folosesc radiații
vizibile sau ultraviolete care
au această lungime de unt microscoapele
cu particule Adică care folosesc
în loc de fotoni în loc de lumină
electronice sau protoni deci există
la ora actuală microscoape electronice
sau microscoape protonice mai există
și microscoape ionice aceste microscoape
cu particule au rezoluții spațiale
mult mai mici în lecția trecută
Am calculat lungimea de undă asociată
unui electron care dar tu de această
ecuație și valabilă pentru orice
particulă microscopică microscopică
și vedem că această lungime de
undă este invers proporțională
cu radical din masa particulei
și tensiunea de accelerare a particulei
HS în două constante Constanța
planck și sarcina elementară Deci
cu cât mai grea particula folosită
și cu cât mai mare tensiunea de
accelerare a fasciculului de particule
cu atât lungimea de undă scade
în particular la ora actuală putem
genera diferență de potențial foarte
mari de ordinul zecilor sutelor
de mii de volți aceasta înseamnă
că putem accesa un domeniu de lungimi
de undă foarte mici pentru aceste
fascicule de particule în concluzie
rezoluțiile spațiale de vin foarte
mici un microscop cu particule
electroni sau microscop electro
Mica protonic Seamănă foarte mult
în construcția sa cu unul Optic
adică la fel ca și pentru microscop
Optic avem trei părți componente
principale o sursă de lumină pentru
cel Optic de electroni sau protoni
de particule pentru microscoapele
cu particule De ce avem o sursă
un obiectiv și un așa numit ocular
De ce avem două o sursă și două
lentile care aplică două etape
de verificare ale obiectului ce
se dorește mărit în plus există
și un ecran fluorescent pentru
vizualizare imagine asta pentru
că în cazul microscopului Optic
imaginea rezultată era formată
de und vizibile care pot fi captate
direct de către ochiul nostru Și
de ce imaginea poate fi văzută
direct iar bineînțeles ochiul nostru
nu poate fascicule de electroni
așa că aparatul trebuie să furnizeze
o un mecanism de vizualizare a
imaginii formate și aceasta este
un ecran Florești cm Pe care se
formează imaginea finală sursa
după cum am discutat în lecția
trecută în cazul experimentului
davisson germer este un tun electronic
adică un filament incandescent
și una note de accelerare vom desena
imediat în partea dreaptă a ecranului
microscop electronic de sus este
un tun electronic despre care am
vorbit lecția trecută iar lentilele
sunt câmpuri electromagnetice folosite
pentru focalizarea fasciculelor
de electroni Deci ca să simplificăm
puțin folosind Spre exemplu magneți
ale căror câmpuri magnetice vor
interacționa cu particulele noastre
care sunt încărcate electric ale
sau protoni în ăla în așa fel încât
să obținem focalizării ale fasciculelor
în diferite puncte la fel cum foloseam
lentilele optice în microscoape
optice pentru a focaliza în diferite
puncte razele de lumină Deci schema
unui astfel de microscop ar fi
următoarea deci în primul rând
avem după cum a spus un filament
pe care rotesc Uf care îi este
conectat la o sursă de curent de
vin in incandescente și atunci
emite electroni acest electroni
sunt apoi accelerați de către un
enunț Deci avem un enunt pe care
notez cu ei și avem o diferență
de potențial între filament și
anodice anodul bineînțeles este
încărcat pozitiv și atunci electroni
mici de filament vor fi accelerați
în felul acesta obținem fascicolul
de electroni sau protoni după caz
apoi acest fascicol intră în câmpul
magnetic al unui condenser Deci
aceste două dreptunghiuri reprezintă
reprezintă schematic condensatorul
care focalizează fascicolul de
electroni pe obiect Deci obținem
o focalizare datorită interacției
electronilor din fascicul cu câmpul
magnetic sau în general câmpul
după consum spus atât electrice
cât și magnetice focalizează acest
fascicolul pe obiectul pe care
dorim să îl mărim pe acest această
săgeată reprezintă obiectul apoi
acest fascicol intră în câmpul
magnetic al obiectivului De ce
avem aici tot cu două dreptunghiuri
reprezint magneții sau în general
sursele sursele Câmpului electric
și magnetic al obiectivului care
are bineînțeles sarcina de a forma
prima imagine magnificat Deci undeva
aici mai mită distanță se formează
prima imagine care apoi intră în
final bineînțeles în câmpul magnetic
al celor lentile lentilă în sensul
microscopului electronic care după
cum am spus nu e o lentilă optică
nu e făcută din sticlă sau în același
este un ansamblu de câmpuri electrice
și magnetice Deci acesta este este
așa numita lentilă de proiecție
Care este echivalentul ocularului
Dina microscopul Optic nu se mai
numește ocular pentru că bineînțeles
raza obținută nu mai intră în ochiul
nostru și este proiectată după
cum am spus focalizată și mărită
pe un ecran Florești chant de cineva
aici vom avea un ecran fără Accent
și lentila de proiecție o generează
imaginea finală de ce aici pe aceste
cran florescente se formează imaginea
final aceasta este schema simplificată
bineînțeles a unui astfel de microscop
electronic sau protonic această
imagine aratăm un astfel de dispozitiv
Deci aceasta este microscopul electronic
folosit foarte mult în laboratoare
microscoapele electronice protoni
Chiar ionice sunt foarte utile
în industria microcipurilor și
a în general a dispozitivelor micro
electronice pentru a vizualiza
circuitele ce devin din ce în ce
mai mici în zilele noastre să trecem
la discuția dualismului unda corpuscul
după cum am văzut în lecția trecută
când am discutat despre ipoteza
de Broker a particule i se poate
asocia o undă relația dintre sau
legătura dintre proprietățile ondulatorii
lungime de undă și frecvență și
cele corpusculare Impuls și energie
sunt date de aceste două ecuații
este interesant de observat că
pentru orice sistem fizic din natură
proprietățile ondulatorii Lambda
și nu Din acestea ecuații sunt
legate de proprietățile corpusculare
pe și E printre o constantă universală
H Constanța lui planck când pentru
a descrie un sistem folosim două
mărimi să le spunem x și y și atunci
observăm că pentru orice sistem
Dar cel cel acel tip X și Y sunt
legate prin o constantă universală
Adică care ia aceeași valoare fixă
pentru toate sistemele și pentru
toate valorile lui x a marimilor
x și y z imediat tragem concluzia
că cele două mărimi x și y trebuie
să fie legate trebuie să fie dacă
vreți fațetele aceluiași fenomen
pentru că dacă în orice situație
pentru orice sistem x și y diferă
doar pentru o constantă fixă universală
înseamnă că ele de fapt reprezintă
același lucru în consecință comportamentul
sau comportarea ondulatorii și
comportarea corpusculară a stemelor
cuantice trebuie să fie intrinsec
legate una de alta și de aceea
vorbim de acest dualism unda corpuscul
sistemele cu antice au o comportare
dublă se prezintă cu două fețe
dacă vreți atât ondulatorie cât
și corpusculară și în funcție de
situația în care ne aflăm una din
ele Poate să fie preponderentă
în descrierea comportării sistemului
cuantic Aceasta este o noțiune
doresc mundo corpuscul avansată
dificil de interpretat și imaginat
de către noi deci întrebarea care
se pune deseori este Cum anume
putem înțelege sau imaginara Gina
oasele de comportare dualist a
unui sistem fizic răspunsul pe
care eu îl consideri cel mai bun
și care este prezentat și manual
dumneavoastră este că pur și simplu
nici nu ar trebui să încercați
să înțelegeți sau să imaginați
această comportare dualistă pare
o glumă dar este de fapt un adevăr
esențial și anume că de fiecare
dată când noi încercăm să ne înțelegem
imaginând un un o comportare a
particulelor sau sistemelor de
tip cu antic intrăm în tot felul
de să spunem paradoxuri sau dificultăți
de înțelegere asta deoarece noi
încercăm să modelăm comportarea
sau să ne imaginăm comportarea
sistemelor cuantice folosind imagini
din lumea noastră macroscopic Noi
suntem înconjurați de o lume macroscopică
mașini locuri și alte alte obiecte
macroscopice care se comportă clasic
de aceea de fiecare dată când Încercăm
să înțelegem mecanica cuantică
de fapt de obicei Încercăm să aplicăm
noțiunile care ne sunt nouă cel
mai lung de mână și anume cele
de tip macroscopic și felul acesta
ajungem la tot felul de paradoxuri
sau de înțelegeri greșite pentru
că pur și simplu particule cu antice
sistemele cu antice nu se comportă
precum cele macroscopice cu care
noi suntem obișnuiți Deci Instinctul
nostru de multe ori eșuează în
ai explica fizica cuantică Deci
nu Încercați să folosiți imaginile
dumneavoastră de tip macroscopic
din experiența de zi cu zi în a
înțeles cum se comportă un sistem
fizic Mai degrabă trebuie pur și
simplu din experimente și din teoria
stabilită din acest experiment
a să plecați și să Stabiliți aceste
comportamente Deci după cum am
spus în lumea cu antică sunt o
mulțime de astfel de paradoxuri
între ghilimele care sunt de fapt
bine observat experimental și bineînțeles
în teoria fizicii cuantice Bineînțeles
când Observi bine un fenomen și
îl înțelegi bine în teorie atunci
nu ai un Paradox asta înseamnă
că paradoxul este pur și simplu
o contradicție între percepția
noastră și realitatea cuantică