Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Tăria bazelor. Constanta de bazicitate și exponentul de bazicitate.

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
4 voturi 149 vizionari
Puncte: 10

Transcript



după ce am vorbit atâta despre

acizi Alfa Ar fi cazul să ne reamintim

și cum stă treaba cu bazele conform

teoriei protolitice broaște de

Lauri o bază este orice specifică

care poate accepta un Proton Deci

o bază este un acceptor de protoni

bazele trebuie să aibă cel puțin

o pereche de electroni neparticipanți

de legătură pentru a putea trage

plutonul unei alte molecule protonul

are sarcină pozitivă Așadar ilogică

va fi atras de o sarcină negativă

oferită de electroni neparticipanți

la legătură și la fel ca în cazul

acizilor și bazele se clasifică

în funcție de Tăria lor Așadar

avem baze tari și baze basmele

tari sunt cele care acceptă protonii

foarte foarte ușor hidroxizii metalelor

alcaline și oxizii unor metale

alcaline o pământul ei sunt toate

baze tari aceste substanțe disociază

completă soluții apoase să luăm

exemplul unei soluții de oxid de

potasiu 0 molar oxid de potasiu

în apă și vedem Că a disociat complet

în Ioni săi și Ce înseamnă că Adi

social sau că ai ionizat complet

înseamnă că această soluție conține

de fapt 0 molar Ion de potasiu Deci

concentrația molară ionilor de

potasiu este 0 molar iar concentrația

ionilor hidroxil este tot 0 Milan

Haideți analizăm acum Ce se întâmplă

la dizolvarea bazelor slavei în

apă avem o vază oarecare b care

atunci când se dizolvă în apă acceptă

un Proton de la o moleculă de apă

observa că de data aceasta Apa

este un acid și donând un Proton

se transformă în ionul hidroxi

expresia constantei de echilibru

a dizolvării unei baze slabe în

apă este aceasta și exact ca în

cazul acelor slabi și în cazul

pătrat în concentrația apei la

echilibru ca pe o constantă Să

ne amintim că motivul pentru care

facem acest lucru este că bazele

slab acceptă foarte greu protoni

Așadar la echilibru foarte puține

molecule de bază se vor transforma

în Ion în soluție apoasă Deci aici

putem să reducem acesteia concentrația

apei și vom obține Constanța de

bazicitate pe care o notăm cu cob

și care se exprimă prin această

relație din relația prin care definim

postata de bazicitate pentru dizolvarea

unei baze oarecare în apă Constanța

de bazicitate este o măsură care

ne ajută să determina bazelor slate

să vedem care dintre mai multe

Ba Deci se mai tare valoarea acestei

constante de bazicitate se exprimă

și folosind cuvântul de bazicitate

pe care îl notăm cu pe cap de știi

deja că peste un operator matematică

are este egal cu minus logaritm

zecimal așa dar pe cap de este

egal cu minus logaritm zecimal

din cub adică din Constanta de

bazicitate și cu cât valoarea constantei

de bazicitate este mai mare exponentul

de bazicitate este mic iar baza

este mai tare Haide să vedem acum

și câteva exemple limba de slaba

foarte mulți compuși care conțin

un atom de azot cu electroni neparticipanți

a legătură sunt baze slabe Spre

exemplu amoniacul Otoman de azi

o tare o pereche de electroni neparticipanți

în legătură dar și aminele cu aceste

formule generale sunt baze slabe

în fiecare caz atomul de azot are

electroni neparticipanți la legătură

cu a r sunt Notați radicalii organici

Spre exemplu sunt baze slabe acesteia

mine metilamina dietilamina sau

trimetilamina dacă ați fost atenți

lecția aceasta căci lecția trecută

când am vorbit despre acizi Ați

observat cu siguranță că apa este

un dublu agent reacționează cu

un acid apa joacă rol de bază iar

creațiunea ză cu o bază Apa este

un acid Haideți pe luăm exemplul

dizolvării acidului acetic în apă

când acidul acetic se dizolvă în

apă Union de hidrogen este transferat

de la acidul acetic la omule cură

de apă unde se va atașa de una

dintre cele două perechi de electroni

neparticipanți de pe atomul de

oxigen molecular de apă care a

captat protonul acidului acetic

se transformă în ionul hidroniu

putem zice că protonul plictisit

de companie a electronilor care

leagă de molecula de acid se plimbă

să mai afle vești și de la electroni

din moleculele de apă Oricum În

exemplul de față foarte puțin protoni

găsesc agreabilă compania apei

se vor întoarce rapid să reformeze

Latex mintim din lecția trecută

că acest lucru înseamnă că e anul

acesta Care este baza conjugată

a acidului acetic este o bază mult

mai tare decât apa de să notăm

pe reacții că apa aici joacă rolul

de bază iar acidul conjugat este

Ionuț Deci acidul a donat un Proton

iar apa bază la acceptat protonii

se plimbă la fel de mult în soluție

și în cazul în care avem o bază

care se dizolvă în apă Spre exemplu

amoniacul în acest Exemplu un Proton

de la o molecule de apă de perechea

de electroni neparticipanți atomului

de azot din molecula de amoniac

astfel molecula de amoniac împreună

cu protonul primit de la apă amoniu

rămasă fără un Proton apa devine

Ion hidroxil Așadar în acest caz

apa joacă rolul de acid iar baza

conjugată este Ionuț draxin amoniacul

este o bază slabă iar acidul tău

conjugat este ionul amoniu reamintim

din capitolele că acestă comportament

al apei presupune că ea este o

substanță amfotere și vom face

aici o paranteză mai definim o

dată ce înseamnă de fapt substanță

amfotere Deci o substanță amfotere

numită și substanță am fi pratică

sau avion este o substanță care

joacă rolul de acid în reacția

cu bazele și joacă rol de bază

în reacția cu acizii Apa este un

exemplu de substanță amfotere însă

există multe astfel de substanțe

de exemplu Ion sulfură acidă acest

Ion are un atom de hidrogen legat

cu Valer polar de un atom de sulf

se poate ceda în reacția cu o bază

Deci în această reacție ai anul

fluturasi de joacă rolul de acid

acest ionare și o pereche de elevi

participanți la legătură la atomul

de sulf și astfel eu nu poate accepta

un pluton între o reacție cu un

acid din această reacție racii

de joacă rolul de baza Acesta este

un alt exemplu de substanță Apa

este o substanță amfotere mai specială

rolul pe care îl joacă apa în echilibre

acidobazice este atât de important

încât echilibrul de autori ionizare

al apei cu Ioni hidroniu și hidroxil

este folosit ca asta în Dar pentru

Definirea citită ții sau bazicitatii

soluțiilor apoase Haideți să vedem

de ce avem această reacție Generală

de ionizare a unei baze este de

protoni în acest caz de ce este

un acid iar baza a conjugată este

ionul hidroxil b este baza si care

acceptând protonul se transformă

în acidul conjugat va pus acum

am văzut mai devreme Constanța

de bazicitate care descrie această

reacție are această expresie reacția

sare a acidului conjugat al acestei

baze de ce acidul lui b h plus

este următoarea aici molecula de

apă joacă rolul de bază iar acidul

Care ionizează este acesta ridică

acidul conjugat al bazei de această

reacție de ionizare este caracterizată

prin constantă de aciditate ca

a care are următoarea expresie

suma acestor două reacții nu este

alta decât reacția de auto ionizare

a apei iar echilibrul acestei reacții

de ionizare este caracterizat prin

Constanța de autorizare a apei

cunoscută sub numele de produsul

ionic al apei notat cu kW și care

este egal cu produsul dintre concentrațiile

molare ale ionilor hidroniu și

roxel la 25 de grade Celsius produsul

ionic al apei este egal cu 10 la

minus 14 m la a doua supra litrul

a doua Haideți să notăm aici că

acesta este produsul ionic al apei

în multe din constantele de bazicitate

și aciditate ale cuplului baza

acest conjugat de DH plus Deci

Înmulțind ca tu ca a obține exact

produsul ionic al apei Aceasta

este o relație între constantele

de disociere ale cuplurilor acidobazice

conjugate Care este extrem de utilă

pentru efectuarea problemelor de

calcul de obicei Chiar și în cazul

bazelor e mai ușor să găsim tabela

valorile constantelor de aciditate

decât ale constantelor de bazicitate

și vedem că din această relație

este extrem de ușor să calculăm

Constanta de bazicitate trebuie

numai să reținem că această relație

este valabilă numai la o temperatură

de 25 de grade o altă consecință

a acestei relații este faptul că

pe ca a luat pe ca b este egal

cu 14 Haideți luăm un exemplu trebuie

să calculăm ca b și pe care ai

baza conjugată a acidului formic

Cunoscând valoarea Constantin sale

de aciditate și evaluarea pe ca

a valoarea constantei de aciditate

este 17 ori 10 la cinci moli pe

litru iar valoarea exponentului

de aciditate este 3 baza conjugată

a acidului formic este Ionuț formiat

și Aplicând relațiile replicare

tocmai am discutat si de muncă

este extrem de simplu o să aflăm

valoarea constantei de bazicitate

să nu uităm unitățile de măsură

moli pe litru la puterea a doua

în cazul produsul ionic al apei

și moli pe litru în cazul Constantin

viața City tate așa dar aici se

reduce și obținem Constanta de

bazicitate egal cu 5 ori 10 la minus

11 mai pe litru iar în cazul Spune

tu lui de bazicitate e punctul

de bazicitate este egal cu 14 minus

exponentul de aciditate și este

egal cu 10 zeci și cinci

Tăria bazelor. Constanta de bazicitate și exponentul de bazicitate. Ascunde teorie X

Bazele tari acceptă protoni foarte ușor, și disociază complet în soluții apoase, în ionii componenți.

Baze tari sunt hidroxizii metalelor alcaline (LiOH, NaOH, KOH, RbOH, CsOH) și hidroxizii unor metale alcalino-pământoase (Ca(OH)2, Sr(OH)2, Ba(OH)2).

Ecuația reacției de disociere completă a unei soluții de hidroxid de potasiu (KOH) 0,1 M în apă:

KOH subscript left parenthesis straight s right parenthesis end subscript space rightwards arrow with space straight H subscript 2 straight O subscript left parenthesis straight l right parenthesis end subscript on top space straight K to the power of plus subscript left parenthesis aq right parenthesis end subscript space plus space HO to the power of minus subscript left parenthesis aq right parenthesis end subscript       

[K+] = 0,1 mol/L         

[HO-] = 0,1 mol/L

Bazele slabe nu conțin gruparea hidroxil în structura lor, ele acceptă un proton de la o moleculă de apă, lăsând astfel în urmă un ion hidroxil.

Ecuația reacției unei baze slabe B cu apa:

straight B subscript left parenthesis aq right parenthesis end subscript space plus space straight H subscript 2 straight O subscript left parenthesis straight l right parenthesis space end subscript rightwards arrow over leftwards arrow space BH to the power of plus subscript left parenthesis aq right parenthesis space end subscript plus space HO to the power of minus subscript left parenthesis aq right parenthesis end subscript

Constanta de bazicitate, kb, care caracterizează echilibrul de mai sus are următoarea expresie:

straight k subscript straight b equals fraction numerator left square bracket BH to the power of plus right square bracket times left square bracket HO to the power of minus right square bracket over denominator left square bracket straight B right square bracket end fraction

Bazele slabe nu formează foarte mulți ioni la dizolvarea în apă, iar valoarea constantei de bazicitate, kb, este, în general, foarte mică. Astfel, valoarea kb se poate exprima și folosind exponentul de bazicitate, pkb. Exponentul de bazicitate este definit prin următoarea relație: pkb = -lg kb

Cu cât valoarea lui kb es te mai mare, iar valoarea pkb este mai mică, cu atât baza este mai tare.

Baze slabe sunt, de obicei, compușii care au în structura lor un atom de azot cu o pereche de electroni neparticipanți. Amoniacul (NH3), aminele (RNH2), diaminele (R2NH), și triaminele (R3N) sunt baze slabe. Exemple: metilamina, dietilamina, trimetilamina.

Amfionii sau substanțele amfotere sunt substanțele care se comportă ca o bază în reacțiile cu acizi, iar în reacțiile cu baze se comportă ca un acid.

Exemple de substanțe amfotere: apa, ionul sulfură acidă (HS-).

Reacția de autoionizare a apei:   2H2O 1 double arrow.jpg HO- + H3O+

Acest echilibru este caracterizat prin produsul ionic al apei, kw care are următoarea expresie:

kw = [HO-]·[ H3O+]

La 25° C produsul ionic al apei are următoarea valoare:

kw =1,0 · 10-14 (mol/L)2 la 25° C

Produsul ionic al apei face legătura între constanta de aciditate a unui acid și constanta de bazicitate a bazei sale conjugate. Deci pentru un cuplu acid-bază conjugată, sunt valabile următoarele relații:

kw = ka · kb

pka + pkb = pkw = 14

 

 

 

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2024 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri