Titrări acido-bazice

lecții această avem treabă în laborator

Eu am pe noi halatele ardei și

mergem să aflăm cantitatea de acid

dintre o probă necunoscută și cum

anume putem face acest lucru ne

vom folosit de un procedeu practic

numit titrare acidobazic că acest

procedeu se bazează pe reacția

de neutralizare reacție despre

care am discutat chiar lecția trecută

Putem afla cantitatea de acid dintre

o probă determinând cantitatea

de bază care neutralizează acidul

din proba noastră sau dacă necunoscut

ar fi o cantitate de bază a neutraliza

o cantitate cunoscută de acid deci

atunci când Toma titrare folosim

o soluție de concentrație cunoscută

pentru a afla concentrația unei

alte soluții pentru o reacție de

neutralizare pe care trebuie să

o monitorizăm însă înainte însă

înainte să continuăm cu experimentul

trebuie să înțelegem câteva noțiuni

pentru ca titrarea noastră să ducă

la un rezultat Cât mai exact trebuie

să fim foarte atenți la punctul

de echivalentă punctul de echivalentă

reprezintă acel moment al Țării

în care toată cantitatea de acid

sau de bază de concentratie necunoscută

a fost neutralizată cu o cantitate

de bază sau de acid cu concentrație

cunoscută dacă este vorba de neutralizare

a unui acid tare cu o bază tare

atunci la punctul de echivalentă

pe hol va fi egal cu șapte Ce înseamnă

că ăla echivalentă vom avea o concentrație

molară a ionilor hidroniu egală

cu concentrația molară a ionilor

hidroxil măsurăm pe h o soluție

cu pH metru în timpul viitor II

ia seama foarte ușor când ating

în punctul de echivalentă însă

Noi nu avem în pahar pentru laborator

așa că va trebui să folosim un

indicator acidobazic indicatori

acidobazice sunt substanțe organice

care schimbă culoarea în funcție

de PH soluției Deci un indicator

are o culoare când soluția este

bazică și o altă culoare când soluția

devine acidă de fete rare aici

So bati că avem nevoie doar de

câteva picături de indicator în

proba noastră pentru a observa

schimbarea de culoare Haideți să

vedem cum funcționează acești indicatori

acidobazice așa sunt agenți dar

stau baze slabe și e schimbă culoarea

deoarece în funcție de caracterul

soluției își schimbă haideți ca

Exemplu un indicator Care este

un acid slab îl vom nota generic

hcn și în soluție apoasă indicatorul

nostru va insa ca orice alt acest

job Haideți și notăm pe ecuația

reacției că acesta este un acid

care se transformă într o bază

atunci când pierde un Proton Deci

aceasta este baza conjugată și

informat de acid are o culoare

o notăm culoarea ei iar formă de

bază Are o altă culoare pe care

o notăm culoarea b atunci când

crește concentrația ionilor hidroniu

din soluție echilibrul se deplasează

spre stânga crește concentrația

formei i h Indică a formei de acid

a indicatorului și soluția va avea

culoarea ei iar atunci când concentrația

ionilor de hidroniu se micșorează

deci atunci când îi neutralizăm

cu Ion hidroxil proveniți de la

o bază echilibrul se va deplasa

spre dreapta va crește forma indicator

minus adică formă de bază a indicatorului

și soluția va căpăta culoarea b

în cazul în care indicatorul este

un acid slab Totul depinde de concentrația

ionilor hidroniu din soluție sau

cu alte cuvinte de soluției exemple

de indicator sunt metiloranjul

turnesolul sau fenolftaleină schimbarea

culorii indicatorului are loc brusc

la o valoare fixa pe hașu lui ce

are loc pentru un anume interval

de pe H Numiți domeniul de Viraj

domeniile de Viraj pentru acești

trei indicatori sunt 3 între 3 și

4 pentru metiloranj între 5 și 8 pentru

turnesolul și între 8 și 10 pentru

fenolftaleină Așadar atunci când

efectua titrare acidobazic că este

important să alegem un indicator

care poate repara acel mai bine

punctul de echivalentă și evidențiați

importanța indicatorul să prezinte

culori diferite în funcție de caracterul

acidobazic al soluției Spre exemplu

în cazul acestui indicator în funcție

de mediul bazic sau mediul acid

avem următoarele culori metiloranjul

este galben în mediul bazic și

roșu în mediu acid turnesolul este

tot roșu în mediu acid și este

albastru în mediu bazic fenolftaleina

este incoloră în mediu acid e roșie

în mediu bazic asta exemple de

indicatori acidobazice sunt roșul

de metil sau albastru de bromtimol

pentru a putea experimenta folosi

un tub de sticlă gradat numi Beretta

biureta este construit din așa

fel încât conținutul Ei poate fi

picurat între un alt vas de aici

controlăm Cât lichid ajunge în

alt vas avem de obicei un robinet

Aceasta este o Beretta de 50mm

gradația 0 este aici și 50 este

aici Bun acum că am înțeles Toate

aceste lucruri să trecem la treabă

avem în acest pahar erlenmeyer

50 ml de acid clorhidric de concentratie

necunoscută ne trebuie să efectuăm

o titrare acidobazic ă pentru a

afla în centrala molară a acidului

clorhidric în paharul cu acid clorhidric

am adăuga și câteva picături de

fenolftaleină Așadar este mediu

iar fenolftaleina este incoloră

ia asupra paharului amplasat o

Beretta care conține soluție de

hidroxid de sodiu de concentrație

0 molar hidroxi de sodiu și în pahar

avem o soluție de acid clorhidric

înainte să pornim titrarea din

volumul inițial de pe Beretta și

notăm cu b c t este volumul inițial

de bază iar în cazul nostru este

0 ML și să aducem chiar la 0 soluția

de hidroxid de sodiu din Violetta

dar nu contează atâta timp cât

notăm acest volum inițial cu multă

atenție Ade gum prin picurare soluția

de hidroxid de sodiu din Beretta

agiti încontinuu soluția din pahar

soluția din pahar este agitată

prin mișcări circulare practic

noi acuma dau Gummy hidroxil din

soluția de bază din Beretta care

vor reacționa cu Ioni de hidrogen

din paharul erlenmeyer nevoie să

încontinuu paharul dar cu grijă

Și nu prea mai merge pentru că

are altă Renault trolleys are să

aibă loc și ca să nu rămână Ion

de hidroxil ne reacționat în timp

ce noi făcurăm tot mai mulți ani

hidroxil în pahar dacă nu mama

mesteca sunt reactanți nu mai putea

de astea ma cu exactitate când

să atingi punctul de echivalentă

spre finalul titrări proasta Elena

schimbă momentan culoarea această

schimbare de culoare apare în preajma

unei picături de bază care Tocmai

a venit din burete iar motivul

este că pentru moment în această

zonă este un Accent de Ion ID Roxi

imediat și agităm puțin paharul

fenolftaleină are devin incoloră

Însă este un semn că ne apropiem

de final și trebuie să avem și

mai multă atenție adăugăm soluția

din Beretta picătură cu picătură

și o prind picurarea atunci când

culoarea indicatorului se schimbă

de tot deci atunci când avem în

pahar un roz pal dacă așteptăm

până când fenolftaleina devin roșie

atunci Clara Vrata punctul de echivalentă

așa dar eu în acest moment în care

indicatorul este roz pal și rămâne

așa și după ce ajută în paharul

am atins punctul de echivalentă

la punctul de echivalentă tot moli

de Ioni de hidrogen prezenți în

pahar adică în soluția de acid

de concentratie necunoscută au

reacționat cu un număr Vaillant

de moli de Ioni roxel adăugat din

Beretta citim volumul soluției

de hidroxid de sodiu care rămas

în Bihor de aici aceasta este vesel

și în cazul nostru este 33 ML Acum

avem toate datele necesare pentru

a afla molaritatea acidului clorhidric

din pahar primul pas este echilibrat

cu a reacției de neutralizare conform

ecuații stoechiometrice pe un mol

de acid clorhidric neutralizează

un mol de hidrogen să reluăm aici

datele pe care le cunoaștem avem

volumul de acid clorhidric acest

volum este neutralizat cu hidroxi

de sodiu 0 molar imagini trady arrete

a fost 0 ML apoi avem citirea finală

a Violettei cu hidroxi de sodiu

și din aceste date trebuie să determinăm

concentrația molară a acidului

clorhidric prin diferența vs mine

vei obține în volumul de soluție

de hidroxid de sodiu utilizat pentru

titrare și anume 33 minus 0 ML avem

un volum de 33 ml și pentru că lucrăm

cu concentrației molare trebuie

să Transformă mililitri în litri

Deci împărțim acest număr la 1000

și obținem volumul în litri acesta

este volumul de soluție de hidroxid

de sodiu care a neutraliza atunci

volum de 0 al acid clorhidric anulați

formați și acest volum în litri

cunoaștem concentrația molară a

hidroxidului de sodiu așa dar Putem

afla numărul de moli de hidroxid

de sodiu care sau consumat în titrare

pentru asta vom folosi formula

concentrației molare Deci numărul

de moli de hidroxid de sodiu este

egal cu concentrația molară ori

volumul cine locuim aceste valori

litru se simplifică cu litru și

obținem 0 01 moli sau mai simplu

5 1 ori 10 la minus 3 moli de oxid

de sodiu conform ecuației reacției

de neutralizare numărul de moli

de hidroxid de sodiu este egal

cu numărul de moli de acid clorhidric

rezultă că numărul de moli de acid

clorhidric este egal tot cu 5 1

ori 10 la minus trei și Cunoscând

volumul de acid clorhidric putem

să aflăm concentrația molară și

obținem o concentrație molară a

acidului clorhidric de 0 2 moli

pe litru Așadar un volum de 50

ml de acid clorhidric 0 molari neutralizează

33 ml de hidroxid de sodiu 0 molar

și rezultatul are sens un volum

mai mare de acid mai puțin concentrat

neutraliza un volum mai mic de

bază mai concentrată verificând

prin calcul 0 el ori 0 moli pe litru

este egal cu 0 moli și 0 moli este

aproximativ egal cu 0 33l ori 0 moli

pe litru Așadar din acest calcul

de verificare vedem că Am efectuat

cu succes o titrare acidobazic

ă prin care am aflat molaritatea

unei soluții de acid