Rezultate pentru tag: grafic

elemente de organizare a datelor interpretare diagrame interpretare grafice interpretare tabele functia de gradul 2 functia de gradul al doilea graficul functiei de gradul doi functia de gradul 2 semnul functiei de gradul al doilea grafic convex grafic concav graficul functiei de gradul doi functia de gradul doi semnul functiei de gradul 2 grafic functie de grad doi graficul unei functii grafic functii functie multimea punctelor din plan coordonate puncte multime plan graficul functiei f f graficul functiei citirea graficului unei functii graficul unei functii grafic functie functii multimea punctelor din plan coordonate puncte multime plan graficul functiei f f graficul functiei graficul unei functii liniare grafic functie liniara functie reprezentarea geometrica dreapta valori distincte functie constanta graficul unei functii constante dreapta paralela axa absciselor punct de coordonate origine graficul unei functii liniare intersectia cu axele de coordonate grafic functii functie functii liniare functie liniara intersectia intersectie axa de coordonate punct de intersectie solutia ecuatiei coordonate functii definite pe intervale functii functie intervale interval graficul unei functii segment semidreapta interval marginit interval nemarginit grafic rezolvarea sistemelor de ecuatii folosind metoda grafica sisteme de ecuatie metoda grafica sistem de doua ecuatii prin metoda grafica sistem de doua ecuatii sistem de axe de coordonate sistem axe de coordonate dreptele soluțiilor coordonatel functii numerice notiunea de functie functie reala graficul unei functii intersectia graficului cu axele reprezentarea grafica a unei functii functii marginite marginirea unei functii imaginea unei functii graficul unei functii marginite functii marginite exercitii cu functii marginite marginirea functiilor grafic functie marginita functii pare functii impare functie para functie impara multime simetrica grafic functie para grafic functie impara functie periodica functii periodice perioada principala a unei functii grafic functie periodica periodicitatea functiilor exemple de functii periodice functia de gradul 1 graficul functiei de gradul 1 intersectie grafic cu axele monotonia functiei de gradul 1 reprezentarea grafica a functiei de gradul 1 functia de gradul 1 grafic functie liniara monotonia functiei de gradul 1 functie crescatoare functie descrescatoare functia tangenta proprietati functia tangenta paritate tangenta grafic tangenta semnul functiei tangenta functia putere functia putere cu exponent natural graficul functiei putere proprietatile functiei putere functia radical de ordin n graficul functiei radical proprietatile functiei radical functia exponentiala proprietatile functiei exponentiale graficul functiei exponentiale functia logaritmica graficul functiei logaritmice proprietatile functiei logaritmice functia arcsinus proprietati arcsinus grafic arcsinus functia arccosinus grafic arccosinus proprietati arccosinus functia arctangenta grafic arctangenta proprietati arctangenta functia arccotangenta grafic arccotangenta proprietati arccotangenta

Echilibre chimice – legea acţiunii maselor

Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor.

Echilibre chimice – legea acţiunii maselor

Echilibre chimice - legea acțiunii maselor

Energia de activare. Teoria complexului activat.

Redistribuirea legăturilor chimice în timpul unei reacţii. Ciocniri eficace. Ciocniri ineficace. Energie de activare. Stare de tranziţie sau complex activat. Energia potenţială a complexului activat. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie endotermă şi pentru o reacţie exotermă. Energia de activare a reacţiei directe şi energia de activare a reacţiei inverse. Teoria complexului activat. Condiţia geometrică şi condiţia energetică pentru ciocniri eficace.

Energia de activare. Teoria complexului activat.

Test de evaluare pentru energia de activare și teoria complexului activat

Influenţa suprafeţei de contact şi a temperaturii asupra vitezei de reacţie

Factorii care influenţează viteza de reacţie. Influenţa suprafeţei de contact asupra vitezei de reacţie. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie. Dependenţa constantei de viteză de temperatură. Relaţia lui Arrhenius. Semnificaţia matematică a elementelor din relaţia lui Arrhenius. Determinarea energiei de activare. Metoda grafică de determinare a energiei de activare.

Influenţa suprafeţei de contact şi a temperaturii asupra vitezei de reacţie

Influența suprafeței de contact și a temperaturii asupra vitezei de reacție

Influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie

Catalizatori – definiţie şi mod de funcţionare. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie necatalizată şi o reacţie catalizată. Etapa determinantă de viteză. Reacţii catalitice. Proprietăţile catalizatorilor - activitatea catalitică, selectivitatea. Promotorii şi otrăvurile. Tipuri de reacţii catalitice –reacţii omogene, eterogene şi enzimatice. Suport catalitic. Inhibitori.

Influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie

Influența catalizatorilor asupra vitezei de reacție

Grupa 17 sau grupa a VII-a principală

Grupa a VII-a principală, numerotată VII A sau 17, numită și grupa halogenilor, conține următoarele elemente: fluor, F, clor, Cl, brom, Br, iod, I, astatin, At.

Grupa 17 (VII A)

Fluorul, F

Acidul fluorhidric, HF

Clorul, Cl

Acidul clorhidric, HCl

Acidul hipocloros, HClO

Acidul cloric, HClO3

Acidul percloric, HClO4

Bromul, Br

Acidul bromhidric, HBr

Iodul, I

Acidul iodhidric, HI

Grupa 16 sau grupa a VI-a principală

Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po.

Hidrogenul sulfurat, H2S

Dioxidul de sulf, SO2

Trioxidul de sulf, SO3

Acidul sulfuros, H2SO3

Acidul sulfuric, H2SO4

Acidul tiosulfuric, H2S2O3

Seleniul, Se

Telurul, Te

Poloniul, Po

Grupa 15 sau grupa a V-a principală

Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi.

Grupa 15 (V A)

Azotul, N

Atmosfera Pământului (aer)

Importanța azotului în natură

Fosforul, P

Importanța fosforului în natură

Arsenul, As

Stibiul, Sb

Bismutul, Bi

Grupa 14 sau grupa a IV-a principală

Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb.

Grupa 14 (IV A)

Carbon, C

Importanța carbonului în natură

Combinațiile carbonului

Siliciu, Si

Combinațiile siliciului

Germaniu, Ge

Staniu, Sn

Plumbul, Pb

Grupa 2 sau grupa a II-a principală

Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase.

Duritatea apei (apa dură)

Stronțiul, Sr

Bariul, Ba

Radiul, Ra