Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Rezultate pentru tag: ban




Spectre atomice.

Spectre atomice de emisie şi absorbţie: definiţii, proprietăţi. Legea seriilor spectrale ale hidrogenului. Analiza spectrală.

Dobânda simplă

Formula de calcul pentru dobănda simplă.

Dobânda compusă

Dobânda compusă. Suma obţinută după o perioadă folosind dobânda compusă.

Element de imagine în HTML

Elementul de imagine ne permite să afișăm imagini diferite pentru diferite dispozitive sau dimensiuni de ecran.
Elementul HTML <picture>.
Elementul <picture> conține o serie de elemente <source>.
Elementul <img> este folosit de browserele care nu acceptă elementul <picture> sau dacă niciuna dintre etichetele <source> nu se potrivește.
Există două scopuri principale pentru elementul <picture>: Lățime de bandă (Bandwidth), Formatați suportul (Format Support).

HTML Media

Multimedia pe web inseamnă sunet, muzică, videoclipuri, filme și animații.
Exemple: imagini, muzică, sunet, videoclipuri, înregistrări, filme, animații și multe altele.
Paginile web conțin adesea elemente multimedia de diferite tipuri și formate.
Primele browsere web au avut suport doar pentru text, limitat la un singur font într-o singură culoare.
Mai târziu au venit browserele cu suport pentru culori și fonturi și imagini!
Formatele audio, video și animație au fost gestionate diferit de majoritatea browserelor. Diferite formate au fost acceptate, iar unele formate necesită programe auxiliare suplimentare (plug-in-uri) pentru a funcționa.
Sperăm că acest lucru va deveni istorie. Multimedia HTML5 promite un viitor mai ușor pentru multimedia.
Elementele multimedia (cum ar fi audio sau video) sunt stocate în fișiere media.
Cea mai obișnuită modalitate de a descoperi tipul de fișier este de a privi extensia de fișier.
Fișierele multimedia au formate și extensii diferite precum: .swf, .wav, .mp3, .mp4, .mpg, .wmv și .avi.
MP4 este noul și următorul format pentru video pe internet.
MP4 este recomandat de YouTube.
MP4 este acceptat de Flash Players.
MP4 este acceptat de HTML5.
Doar videoclipurile MP4, WebM și Ogg sunt acceptate de standardul HTML5.
MP3 este cel mai nou format pentru muzică înregistrată comprimat. Termenul MP3 a devenit sinonim cu muzica digitală.
Dacă site-ul dvs. web este despre muzică înregistrată, MP3 este alegerea.
Doar MP3, WAV și Ogg audio sunt acceptate de standardul HTML5.

HTML Plug-ins

Scopul unui plug-in este extinderea funcționalității unui browser web.
Aplicațiile Helper (plug-in-uri) sunt programe de calculator care extind funcționalitatea standard a unui browser web.
Exemple de plug-in-uri cunoscute sunt applet-urile Java.
Plug-in-urile pot fi adăugate la paginile web cu eticheta <object> sau cu eticheta<embed>.
Plug-in-urile pot fi utilizate în mai multe scopuri: afișarea hărților, scanarea virușilor, verificarea codului dvs. bancar etc.
Pentru a afișa videoclipuri și audio: utilizați etichetele <video> și <audio>.
Elementul <object> este acceptat de toate browserele.
Elementul <object> definește un obiect încorporat într-un document HTML.
Este utilizat pentru a încorpora plug-in-uri (cum ar fi applet-uri Java, cititoare PDF, Flash Players) în paginile web.
Elementul <object> poate fi de asemenea utilizat pentru a include HTML în HTML sau imagini.
Elementul <embed> este acceptat în toate browserele principale.
Elementul <embed> definește, de asemenea, un obiect încorporat într-un document HTML.
Navigatoarele web au acceptat elementul <embed> de mai mult timp. Cu toate acestea, nu a făcut parte din specificația HTML înainte de HTML5.
Elementul <embed> nu are o etichetă de închidere. Nu poate conține text alternativ.
Elementul <embed> poate fi folosit și pentru a include HTML în HTML sau imagini.

HTML5 Drag and Drop

Drag and drop este o caracteristică foarte comună. Este atunci când „apucați” un obiect și îl trageți într-o altă locație.
În HTML5, drag and drop face parte din standard: Orice element poate fi tras.
Pentru a face un element care poate fi trasat, setați atributul dragable pe true
Atributul ondragstart apelează o funcție, drag (eveniment), care specifică ce date trebuie să fie trasate.
Metoda dataTransfer.setData () stabilește tipul de date și valoarea datelor trase.
Evenimentul ondragover specifică unde pot fi eliminate datele trase.
În mod implicit, datele / elementele nu pot fi abandonate în alte elemente. Pentru a permite o eliminare, trebuie să prevenim manipularea implicită a elementului.
Acest lucru se realizează prin apelarea metodei event.preventDefault () pentru evenimentul ondragover.
Atunci când datele glisate sunt abandonate, apare un eveniment drop.
Atributul ondrop apelează o funcție, drop(eveniment).
Call preventDefault() - pentru a preveni gestionarea implicită a datelor browserului (implicit este deschis ca link in drop)
Obțineți datele trase cu metoda dataTransfer.getData (). Această metodă va returna orice date care au fost setate la același tip în metoda setData()
Datele trase sunt id-ul elementului tras ("drag1")
Adăugați elementul tras în elementul drop.

CSS Image Sprites

Image Sprites
Un image sprite este o colecție de imagini puse într-o singură imagine.
O pagină web cu multe imagini poate dura mult timp pentru a se încărca și generează mai multe solicitări de server.
Utilizarea image sprite-urilor va reduce numărul de solicitări de server și va economisi lățimea de bandă.
Cu CSS, putem afișa doar partea din imagine de care avem nevoie.
<img id = "home" src = "img_trans.gif"> - Definește doar o imagine transparentă mică, deoarece atributul src nu poate fi gol. Imaginea afișată va fi imaginea de fundal pe care o specificăm în CSS.
width: 46px; height: 44px; - Definește portiunea imaginii pe care dorim sa o folosim.
background: url(img_navsprites.gif) 0 0; - Definește imaginea de fundal și poziția acesteia (left 0px, top 0px).
Acesta este cel mai simplu mod de a utiliza image sprites, acum dorim să-l extindem folosind link-uri și efectele hover.
Image Sprites - Creați o listă de navigare
Imaginea sprite ("img_navsprites.gif") pentru a crea o listă de navigare.
Listă HTML, deoarece poate fi o legătură și acceptă și o imagine de fundal.
#navlist {position: relative;} - poziția este setată pe relativ pentru a permite poziționarea absolută în interiorul ei.
#navlist li {margin:0;padding:0;list-style:none;position:absolute;top:0;} - margin și padding sunt setate la 0, stilul listei este eliminat și toate elementele din listă sunt poziționate în mod absolut.
#navlist li, #navlist a {height:44px;display:block;} - înălțimea tuturor imaginilor este 44px.

Acum începe să poziționezi și stilul pentru fiecare parte specifică:

#home {left:0px;width:46px;} - poziționat până la stânga, iar lățimea imaginii este 46px.
#home {background:url(img_navsprites.gif) 0 0;} - definește imaginea de fundal și poziția acesteia (left 0px, top 0px)
#prev {left:63px;width:43px;} - poziționat 63px la dreapta (#home width 46px + puțin spațiu suplimentar între elemente), iar width este de 43px.
#prev {background:url('img_navsprites.gif') -47px 0;} - defineste imaginea de fundal 47px la dreapta (#home width 46px + 1px divisor de linie)
#next {left:129px;width:43px;} - poziționat 129px la dreapta (începutul #prev este 63px + #prev lățime 43px + spațiu suplimentar), iar lățimea este 43px.
#next {background:url('img_navsprites.gif') -91px 0;} - defineste imaginea de fundal 91px la dreapta (#home width 46px + 1px line diviser + #prev width 43px + 1px divisor line).
Image Sprites - Hover Effect
Adăugăm un efect hover în lista noastră de navigare.
Selectorul :hover poate fi utilizat pe toate elementele, nu numai pe linkuri.
("img_navsprites_hover.gif") conține trei imagini de navigare și trei imagini pe care să le utilizăm pentru efectele hover.
Deoarece este vorba de o singură imagine și nu de șase fișiere separate, nu va exista nicio întârziere de încărcare atunci când un utilizator trece peste imagine.
Adăugăm doar trei linii de cod pentru a adăuga efectul de hover.
#home a:hover {background: transparent url('img_navsprites_hover.gif') 0 -45px;} - Pentru toate cele trei imagini pasive, specificăm aceeași poziție de fundal, doar 45px mai jos.

CSS Fonturi Web

Fonturi Web CSS
Regula CSS @ font-face
Fonturile web permit proiectanților web să utilizeze fonturi care nu sunt instalate pe computerul utilizatorului.
Când a-ți găsit / cumpărat fontul pe care doriți să-l utilizați, includeți doar fișierul font pe serverul dvs. web, iar acesta va fi descărcat automat la nevoie.
Fonturile dvs. proprii sunt definite în regula CSS @font-face.
Diferite formate de fonturi (Different Font Formats)
Fonturi TrueType (TTF)
TrueType este un standard de font dezvoltat la sfârșitul anilor 1980, de Apple și Microsoft. TrueType este cel mai frecvent format de font atât pentru sistemele de operare Mac OS cât și pentru Microsoft Windows.
Fonturi OpenType (OTF)
OpenType este un format pentru fonturile computerului scalabile. A fost construit pe TrueType și este marcă înregistrată a Microsoft. Fonturile OpenType sunt utilizate astăzi frecvent pe majore platforme de calculatoare.
Web Open Font Format (WOFF)
WOFF este un format de font folosit pentru paginile web. A fost dezvoltat în 2009 și este acum o recomandare a W3C. WOFF este în esență OpenType sau TrueType cu compresie și metadate suplimentare. Scopul este de a sprijini distribuirea fontului de la un server la un client printr-o rețea cu restricții de lățime de bandă.
Web Open Font Format (WOFF 2.0)
Fontul TrueType / OpenType care asigură o compresie mai bună decât WOFF 1.0.
Fonturi / forme SVG
Fonturile SVG permit SVG-ului să fie utilizat ca glife la afișarea textului. Specificația SVG 1.1 definește un modul de font care permite crearea de fonturi într-un document SVG. Puteți aplica CSS și în documentele SVG, iar regula @ font-face poate fi aplicată textului în documente SVG.
Fonturi OpenType încorporate (EOT)
Fonturile EOT sunt o formă compactă de fonturi OpenType proiectate de Microsoft pentru a fi utilizate ca fonturi încorporate pe paginile web.
Asistență browser pentru formate de fonturi
IE: formatul fontului funcționează numai atunci când este setat să fie „instalabil”.
Firefox: Nu este acceptat implicit, dar poate fi activat (trebuie să setați un steag la „true” pentru a utiliza WOFF2).
Utilizarea Bold Text
Trebuie să adăugați o altă regulă @font-face care conține descriptori pentru text bold
Descriptori de fonturi CSS (CSS Font Descriptors)

SQL DROP DATABASE

SQL DROP DATABASE
Instrucțiunea SQL DROP DATABASE
Instrucțiunea DROP DATABASE este utilizată pentru a renunța la o bază de date SQL existentă.
Sintaxă
DROP DATABASE databasename;
Aveți grijă înainte de a renunța la o bază de date. Ștergerea unei baze de date va duce la pierderea informațiilor complete stocate în baza de date!
Exemplu DROP DATABASE
Următoarea instrucțiune SQL renunță la baza de date existentă "testDB":
DROP DATABASE testDB;
Asigurați-vă că aveți privilegiul admin înainte de a renunța la orice bază de date. Odată ce o bază de date este abandonată, o puteți verifica în lista bazelor de date cu următoarea comandă SQL: SHOW DATABASES;

PHP OOP - clase și obiecte

PHP OOP - clase și obiecte
O clasă este un șablon pentru obiecte (template for objects), iar un obiect este o instanță a clasei.
Cazul OOP
Să presupunem că avem o clasă numită Fruit. Un fruct poate avea proprietăți precum numele, culoarea, greutatea, etc (name, color, weight). Putem defini variabile precum $nume, $culoare și $greutate ($name, $color, and $weight) pentru a reține valorile acestor proprietăți.
Când sunt create obiectele individuale (măr, banană/apple, banana, etc.), moștenesc toate proprietățiile și comportamentele din clasă, dar fiecare obiect va avea valori diferite pentru proprietăți.
Definiți o clasă
O clasă este definită folosind cuvântul cheie al clasei (class keyword), urmată de numele clasei și de o pereche de acolade ({}). Toate proprietățiile și metodele sale se încadrează în acolade:
Sintaxă
<?php
class Fruit {
  // codul merge aici ...
?>
Mai jos declarăm o clasă numită Fruit compusă din două proprietăți ($nume și $culoare/$name and $color) și două metode set_name() și get_name() pentru setarea și obținerea proprietății $nume ($name):
<?php
class Fruit {
  // Proprietăți
  public $name;
  public $color;
 // Metode
  function set_name($name) {
    $this->name = $name;
  }
  function get_name() {
    return $this->name;
  }
}
?>
Într-o clasă, variabilele se numesc proprietăți și funcțiile se numesc metode!
Definiți obiectele
Clasele nu sunt nimic fără obiecte! Putem crea mai multe obiecte dintr-o clasă. Fiecare obiect are toate proprietățiile și metodele definite în clasă, dar vor avea valori de proprietate (property values) diferite.
Obiectele unei clase sunt create folosind noul cuvânt cheie ( new keyword).
În exemplul de mai jos, $apple și $banana sunt exemple ale clasei Fruit:
<?php
class Fruit {
  // Proprietăți
  public $name;
  public $color;
 // Metode
  function set_name($name) {
    $this->name = $name;
  }
  function get_name() {
    return $this->name;
  }
}
$apple = new Fruit();
$banana = new Fruit();
$apple->set_name('Apple');
$banana->set_name('Banana');
echo $apple->get_name();
echo "<br>";
echo $banana->get_name();
?>
În exemplul de mai jos, adăugăm încă două metode la clasa Fruit, pentru setarea și obținerea proprietății $color:
<?php
class Fruit {
  // Proprietăți
  public $name;
  public $color;
  // Metode
  function set_name($name) {
    $this->name = $name;
  }
  function get_name() {
    return $this->name;
  }
  function set_color($color) {
    $this->color = $color;
  }
  function get_color() {
    return $this->color;
  }
}
$apple = new Fruit();
$apple->set_name('Apple');
$apple->set_color('Red');
echo "Name: " . $apple->get_name();
echo "<br>";
echo "Color: " . $apple->get_color();
?>
PHP - Cuvântul cheie (Keyword) $this
Cuvântul cheie (Keyword) $this se referă la obiectul curent (current object) și este disponibil numai în cadrul metodelor.
Priviți următorul exemplu:
<?php
class Fruit {
  public $name;
}
$apple = new Fruit();
?>
Deci, unde putem schimba valoarea proprietății $name? Există două moduri:
În interiorul clasei (adăugând o metodă set_name() și utilizați $this):
<?php
class Fruit {
  public $name;
  function set_name($name) {
    $this->name = $name;
  }
}
$apple = new Fruit();
$apple->set_name("Apple");
?>
În afara clasei (modificând direct valoarea proprietății):
<?php
class Fruit {
  public $name;
}
$apple = new Fruit();
$apple->name = "Apple";
?>
PHP - instanceof
Puteți utiliza cuvântul cheie instanceof (instanceof keyword) pentru a verifica dacă un obiect aparține unei clase specifice:
<?php
$apple = new Fruit();
var_dump($apple instanceof Fruit);
?>

PHP MySQL Declarații pregătite

PHP MySQL Declarații pregătite
Declarațiile pregătite (prepared statements) sunt foarte utile împotriva injecțiilor SQL (SQL injections).
Declarații pregătite și parametri legați
O declarație pregătită (prepared statements) este o caracteristică utilizată pentru a executa aceleași (sau similare) instrucțiuni SQL cu o eficiență ridicată.
Declarațiile pregătite (prepared statements) funcționează astfel:
Pregătiți: Un șablon de instrucțiuni SQL (SQL statement template) este creat și trimis în baza de date. Anumite valori sunt lăsate nespecificate, numite parametri (etichetat (labeled ) "?"). Exemplu: INSERT INTO MyGuests VALUES(?, ?, ?)
Baza de date analizează, compilează și efectuează optimizarea interogării pe șablonul de instrucțiuni SQL (SQL statement template) și stochează rezultatul fără a-l executa
Executați: ulterior, aplicația leagă valorile la parametri, iar baza de date execută instrucțiunea. Aplicația poate executa instrucțiunea ori de câte ori dorește cu valori diferite
Față de executarea directă a instrucțiunilor SQL, instrucțiunile pregătite (prepared statements) au trei avantaje principale:
Instrucțiunile pregătite (prepared statements) reduc timpul de analiză (parsing time), deoarece pregătirea pe interogare se face o singură dată (deși instrucțiunea este executată de mai multe ori)
Parametrii legați (bound parameters) minimizează lățimea de bandă (bandwidth) către server, deoarece trebuie să trimiteți de fiecare dată doar parametrii și nu întreaga interogare (query)
Instrucțiunile pregătite (prepared statements) sunt foarte utile împotriva injecțiilor SQL (SQL injections), deoarece valorile parametrilor, care sunt transmise ulterior folosind un protocol diferit, nu trebuie eliberate corect (correctly escaped). Dacă șablonul de instrucțiune originală (original statement template) nu este derivat de la intrarea externă (external input), nu poate apărea injecția SQL (SQL injection).
Declarații pregătite în MySQLi (Prepared Statements in MySQLi)
Următorul exemplu utilizează instrucțiuni pregătite și parametri legați (prepared statements and bound parameters) în MySQLi:
Exemplu (MySQLi cu declarații pregătite/MySQLi with Prepared Statements)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
// pregătiți și legați
$stmt = $conn->prepare("INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email) VALUES (?, ?, ?)");
$stmt->bind_param("sss", $firstname, $lastname, $email);
// setați parametrii și executați
$firstname = "Ion";
$lastname = "Popescu";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
$firstname = "Maria";
$lastname = "Gheorghe";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
$firstname = "Iulia";
$lastname = "Filipescu";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
echo "Înregistrări noi create cu succes";
$stmt->close();
$conn->close();
?>
Linii de cod pentru a explica exemplul precedent:
"INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email) VALUES (?, ?, ?)"
În SQL-ul nostru, introducem un semn de întrebare (?) unde vrem să înlocuim o valoare întreagă, string, dublă sau blob (integer, string, double or blob).
Apoi, aruncați o privire la funcția bind_param():
$stmt->bind_param("sss", $firstname, $lastname, $email);
Această funcție leagă parametrii la interogarea SQL (SQL query) și îi spune bazei de date care sunt parametrii. Argumentul „sss” listează tipurile de date (types of data) care sunt parametri. Caracterul s spune mysql-ului că parametrul este un șir (string).
Argumentul poate fi unul din următoarele patru tipuri:
i - număr întreg (integer)
d - dublu (double)
s - șir (string)
b - BLOB
Pentru fiecare parametru trebuie să avem una dintre acestea .
Spunând mysql-ului la ce tip de date (type of data) trebuie să se aștepte, reducem la minimum riscul de injecții SQL (SQL injections.).
Dacă dorim să introducem date din surse externe (cum ar fi intrarea utilizatorului (user input)), este foarte important ca datele să fie igienizate ( sanitized) și validate.
Declarații pregătite în PDO (Prepared Statements in PDO)
Următorul exemplu utilizează declarații pregătite și parametri legați (prepared statements and bound parameters) în PDO:
Exemplu (PDO cu declarații pregătite)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
    // setați modul de eroare PDO la excepție
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    // pregătiți parametrii sql și bind
    $stmt = $conn->prepare("INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email)
    VALUES (:firstname, :lastname, :email)");
    $stmt->bindParam(':firstname', $firstname);
    $stmt->bindParam(':lastname', $lastname);
    $stmt->bindParam(':email', $email);
    // introduceți un rând
    $firstname = "Ion";
    $lastname = "Popescu";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    // introduceți un alt rând
    $firstname = "Maria";
    $lastname = "Gheorghe";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    // introduceți un alt rând
    $firstname = "Iulia";
    $lastname = "Filipescu";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    echo "Înregistrări noi create cu succes";
    }
catch(PDOException $e)
    {
    echo "Eroare: " . $e->getMessage();
    }
$conn = null;
?>

Săruri

Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză. 

Grupa 14 sau grupa a IV-a principală

Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb. 

Grupa 13 sau grupa a III-a principală

Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl. 

Grupa 7 sau grupa a VII-a secundară

Grupa a VII-a secundară a sistemului periodic, numerotată VII B sau 7, cuprinde elementele mangan, Mn, technețiul, Tc, și reniu, Re. 

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2024 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri