Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Rezultate pentru tag: baza




Prisma. Oglinzi plane şi sferice.

Prisma optică. Formarea imaginilor. Oglinda plană. Oglinzi sferice: proprietăţi, construcţia imaginilor.

Dispersia luminii.

Definiţia dispersiei. Descompunerea luminii albe în spectrul de radiaţii vizibile. Dispersia în prisma optică. Dispersia normală şi anomală.

Noţiuni de cinematică.

Introducem noţiunile şi mărimile de bază ale cinematicii. Discutăm ecuaţia de mişcare. Prezentăm definiţia şi proprietăţile vectorilor.

Teoria cinetico-moleculara: fundamente.

Principiul echipartiţiei energiei pe grade de libertate. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare.

Acizi şi baze. Teoria protolitică.

Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate. 

Tăria acizilor şi bazelor – amfoliţi acido-bazici

Acizi tari şi acizi slabi. Ionizarea acizilor tari. Ionizarea acizilor slabi. Constanta de aciditate. Ka. Baze tari şi baze slabe. Ionizarea bazelor tari. Ionizarea bazelor slabe. Constanta de bazicitate, Kb. Caracterul amfoter. Amfoliţi acido-bazici. 

pH-ul soluţiilor apoase

pH – definiţie, semnificaţie matematică. Reacţia de autoprotoliză a apei. Soluţie neutră. Produsul ionic al apei, Kw. Soluţii acide, soluţii neutre şi soluţii bazice. pH neutru, pH bazic şi pH acid. Scala de pH. 

Reacţii redox. Oxidanţi şi reducători.

Transferul de electroni. Reacţia de oxidare. Reacţia de reducere. Numărul de oxidare. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Reacţii redox. Agenţi oxidanţi şi agenţi reducători. Caracter oxidant şi carcter reducător. Seria activităţii metalelor. 

Seria activităţii metalelor

Oxidant, reducător. Metale active, metale foarte active şi metale inactive. Atomi metalici, ioni metalici – configuraţia electronică. 

Transformări de fracții ordinare în fracții zecimale 1

Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Transformarea fracțiilor ordinare ai căror numitori au in descompunerea lor doar puteri cu baza 2 sau 5.

Mulţimi - noţiuni introductive

Noțiuni introductive privind mulțimile. Relația dintre un element și o mulțime (relația de apartenență). Reprezentarea mulțimilor: cu ajutorul diagramelor, prin enumerarea elementelor și prin enunțarea proprietăților caracteristice elementelor. Mulțimi finite. Mulțimi infinite. Mulțimea vidă. Relații între mulțimi. Submulțimi.

Sisteme de numerație

Sistemul de numerație zecimal (baza 10). Sistemul de numerație binar (baza 2). Sistemul de numerație hexazecimal (baza 16). Conversia unui număr dintr-un sistem de numerație în altul.

Transformări de fracții ordinare în fracții zecimale 2. Periodicitate

Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Transformarea fracțiilor ordinare ai căror numitori au în descompunerea lor și puteri cu baza diferită de 2 sau 5. Fracții zecimale periodice.

Drepte paralele. Criterii de paralelism

Drepte paralele tăiate de o secantă. Unghiuri alterne interne. Unghiuri alterne externe. Unghiuri corespondente. Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei. Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei. Axioma lui Euclid. Distanța dintre două drepte paralele.

Mediana în triunghi. Concurența medianelor laturilor unui triunghi

Linii importante în triunghi: mediana, concurența medianelor unui triunghi. Centru de greutate al triunghiului. Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri echivalente. 

Proprietăţile triunghiului isoscel

Proprietăţile triunghiului isoscel. Un triunghi isoscel are două unghiuri congruente. Într-un triunghi isoscel, mediana, înălțimea, bisectoarea și mediatoarea corespunzătoare bazei coincid.

Trapezul

Patrulaterul care are două laturi opuse paralele, iar celelalte două neparalele se numește trapez. Definiția unui trapez isoscel. Proprietățile trapezului isoscel. Modalități de a demonstra că un trapez este isoscel.

Linia mijlocie în trapez

Segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numeşte linie mijlocie a trapezului.

Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu pătratul lungimii ipotenuzei.

Introducere în geometria în spaţiu

Noțiunile de bază ale geometriei în spațiu și relațiile care se stabilesc între ele.

Tetraedrul

Descrierea tetraedrului. Elementele unui tetraedru. Desfășurarea tetraedrului.Tetraedru regulat.

Secțiuni paralele cu baza în corpuri geometrice

Secțiune în corp geometric. Secțiuni paralele cu baza în prismă. Secțiuni paralele cu baza în corpuri rotunde. Secțiuni paralele cu baza în piramide.

Trunchiul de piramidă (definiție, elemente)

Trunchi de piramidă. Definiția și elementele trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului. Apotema trunchiului. Apotema bazei mari, apotema bazei mici. Trunchi de piramidă patrulateră regulată. Trunchi de piramidă triunghiulară regulată. 

Corpuri geometrice asemenea

Corpuri asemenea. Definiția a două piramide asemenea. Raport de asemănare. Raportul ariilor a două suprafețe omoloage. Raportul volumelor a două piramide asemenea. 

Piramida patrulateră regulată

Descrierea piramidei patrulatere regulate. Elementele unei piramide patrulatere. Înalțimea piramidei. Apotema piramidei. Apotema bazei. Desfășurarea piramidei patrulatere.

Prisma

Descrierea prismei. Elementele unei prisme. Înălțimea prismei. Prisma dreaptă. Prisma oblică. Desfășurarea prismei.

Piramida triunghiulară regulată

Descrierea piramidei triunghiulare regulate. Elementele unei piramide triunghiulare. Înalțimea piramidei. Apotema piramidei. Apotema bazei. Desfășurarea piramidei triunghiulare.

Alcani – nomenclatură, proprietăţi fizice, aplicaţii practice

Alcani, izoalcani. Metan, etan, propan, butan, izobutan. Izomerie de catenă. Serie omoloagă. Corelaţia dintre structura alcanilor şi proprietăţile fizice (starea de agregare, temperatura de fierbere).

Alchene – nomenclatură, proprietăţi fizice, aplicaţii practice

Serie omoloagă. Nomenclatură. Atomi de carbon vinilici şi atomi de carbon alilici. Caracteristicile legăturii duble. Izomerie geometrică (izomeri cis-trans). Izomerie de catenă. Izomerie de funcţiune. Izomerie de poziţie. Proprietăţi fizice

Alcadiene – nomenclatură, proprietăţi fizice şi chimice

Nomenclatură. Clasificarea alcadienelor în funcţie de poziţia legăturilor duble în catenă. Adiţia hidrogenului. Adiţia halogenilor. Adiţia 1,2 şi adiţia 1,4. Reacţia de polimerizare. Reacţia de copolimerizare. Obţinerea butadienei şi a izoprenului. 

Alcooli – metanol, etanol, glicerină.

Clasificarea compuşilor organici cu funcţiuni. Alcool. Grupa funcţională hidroxil. Nomenclatură. Clasificarea alcoolilor. Structură. Proprietăţi fizice. Metanol şi etanol – acţiune biologică. Obţinerea etanolului – fermentaţia alcoolică. Glicerina, trinitratul de glicerină. Dinamita şi Premiile Nobel.

Săpunuri şi detergenţi

Reacţia de saponificare. Agenţi activi de suprafaţă (surfactanţi). Clasificarea şi structura surfactanţilor. Modul de acţiune al săpunurilor şi detergenţilor. Clasificarea detergenţilor.

Aminoacizi

Proteine, peptide, aminoacizi. Legătură peptidică, rest de aminoacid. Cei 20 de aminoacizi naturali. Structura aminoacizilor. Sistemul D, L. Aminoacizii - seria sterică L. Reacţii stereospecifice. Proprietăţi chimice ale aminoacizilor. Amfion (formă dipolară). Clasificarea aminoacizilor în funcţie de polaritatea radicalului hidrocarbonat. Caracterul amfoter al aminoacizilor. Soluţii tampon. 

Acizi nucleici - mononucleotide, polinucleotide

Secvenţă de nucleotide. Acid deoxiribonucleic (ADN) şi acid ribonucleic (ARN). Informaţie genetică. Structura acizilor nucleici. Mononucleotide - pentoză, acid fosforic, baze azotate. Baze purinice şi baze pirimidinice. Riboză şi deoxiriboză. Nucleozide. Policondensarea mononucleotidelor. 

Mulțimea numerelor raționale

Numere raționale. Mulțimea numerelor raționale. Forme de scriere a unui număr rațional. Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale.

Patrulatere

Pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez. Prezentare prin descriere și desen. 

Corpuri geometrice

Cubul, paralelipipedul dreptunghic, piramida, cilindrul, conul, sfera. Recunoașterea elementelor: muchii, fețe, vârfuri.

Aria paralelogramului

Formula pentru arie paralelogram. Înălțimea unui paralelogram. Aria paralelogramului folosind sinusul. Probleme cu aria unui paralelogram.

Aria rombului

Formula pentru arie romb. Aria rombului folosind sinusul. Probleme cu aria unui romb.

Aria trapezului

Formula pentru arie trapez. Înălțimea unui trapez. Probleme cu aria unui trapez.

Noţiuni de termochimie, partea II

Reacţii endoterme. Reacţii exoterme. Efecte termice: degajare de căldură, absorbţie de căldură. Căldura de reacţie. Condiţii standard de determinare a căldurii de reacţie.

Ridicarea la putere cu exponent natural a fracțiilor zecimale

Ridicarea la putere a fracțiilor zecimale. Calculul unor puteri care au exponentul număr natural și baza număr zecimal. Reguli de calcul cu puteri.

Conul circular drept

Descrierea conului circular drept. Elementele unui con circular drept. Înălțimea conului. Generatoarea conului. Secțiunea axială a conului. Desfășurarea unui con circular drept. Aria conului și volumul conului. Deducerea formulelor de calcul pentru arie con circular și volum con circular. Aria laterală a conului circular drept. Aria totală a conului circular drept. Volumul conului circular drept.

Trunchiul de con circular drept

Descrierea trunchiului de con circular drept. Elementele unui trunchi de con circular drept. Înălțimea trunchiului de con. Generatoarea trunchiului de con. Secțiunea axială a trunchiului de con. Desfășurarea unui trunchi de con circular drept. Aria trunchiului de con și volumul trunchiului de con. Deducerea formulelor de calcul pentru arie trunchi de con și volum trunchi de con. Aria laterală a trunchiului de con circular drept. Aria totală a trunchiului de con circular drept. Volumul trunchiului de con circular drept.

Axiomele geometriei în spațiu

Sunt prezentate 6 axiome de bază ale geometriei în spațiu și se demonstrează și o teoremă pe baza axiomelor.

Echilibre acido-bazice. Tăria acizilor. Exponentul de aciditate.

Protonul și ionul de hidrogen. Ionul hidroniu și ionul hidroxil. Teoria protolitică Brønsted-Lowry. Cuplu acid-bază conjugată. Echilibru acido-bazic. Constanta de aciditate. Disocierea în apă a acizilor tari. Disocierea în apă a acizilor slabi. Exemple de acizi tari. Exemple de acizi slabi. 

Tăria bazelor. Constanta de bazicitate și exponentul de bazicitate.

Disocierea bazelor tari în apă. Disocierea bazelor slabe în apă. Exemple de baze tari și baze slabe. Constanta de bazicitate. Exponentul de bazicitate. Apa - substanță amfoteră (amfolit acido-bazic). Produsul ionic al apei. 

pH-ul soluțiilor apoase de baze

Calculul concentrației ionilor hidroxil din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul concentrației ionilor hidroniu din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul pH-ului soluțiilor de baze tari și al soluțiilor de baze slabe. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază tare. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază slabă (o soluție de amoniac). 

Reacția de neutralizare în soluții apoase

Reacția de neutralizare - definiție. Neutralizarea unui acid tare cu o bază tare. Ioni spectatori. Căldura molară de neutralizare. Formarea sărurilor prin neutralizarea unui acid tare cu o bază tare. Reacția dintre un acid slab și o bază tare. Reacția dintre un acid tare și o bază slabă. 

Titrări acido-bazice

Reacția de neutralizare. Titrare acido-bazică. Punct de echivalență. Indicatori acido-bazici. Domeniu de viraj. Exemple de indicatori acido-bazici: metiloranj, turnesol, fenolftaleină. Biuretă. Exemplu de calcul: aflarea concentrației unei soluții de acid clorhidric prin titrare acido-bazică cu o soluție de hidroxid de sodiu de concentrație cunoscută. 

Hidroliza sărurilor

Sărurile - compuși ionici. Comportamentul anionilor în apă. Comportamentul cationilor în apă. Reacția de hidroliză. Săruri care formează soluții neutre (săruri provenite de la acizi tari și baze tari). Săruri care formează soluții acide (săruri provenite de la acizi tari și baze slabe). Săruri care formează soluții bazice (săruri provenite de la acizi slabi și baze tari). Săruri provenite de la acizi slabi și baze slabe. Hidroliza azotatului de sodiu (NaNO3), hidroliza clorurii de amoniu (NH4Cl), hidroliza sulfurii acide de sodiu (NaHS), hidroliza cianurii de amoniu (NH4CN). Aplicații; calculul pH-ului unei soluții de sare. 

Funcția exponențială

Noțiunea de creștere exponențială, descreștere exponențială. Funcția exponențială și proprietățile acesteia. Grafice de funcții exponențiale.

Funcția logaritmică

Funcția logaritmică și proprietățile acesteia. Graficul funcției logaritmice.

Inecuații exponențiale

Rezolvarea inecuațiilor exponențiale, diverse tipuri de inecuații exponențiale.

Ecuații logaritmice

Rezolvarea ecuațiilor logaritmice, diverse tipuri de ecuații logaritmice.

Inecuații logaritmice

Rezolvarea inecuațiilor logaritmice, diverse tipuri de inecuații logaritmice.

Elemente de bază HTML

Toate documentele HTML trebuie să înceapă cu o declarație de tip document: <! DOCTYPE html>.
Tag-urile utilizate sunt: <html> și </html>, <body> și </body>, <h1> la <h6>, 
<p> și </p>, <a> și </a>, <img>, <ul> și </ul>, <button> și </button>
 

Elemente HTML

Un element HTML constă, de obicei, dintr-o etichetă de început și o etichetă finală, cu conținutul introdus între ele.
Etichetele folosite sunt: <html> și </html>,<body> și </body> <p> și </p>, <h> și </h>, <br>, <br />.
 

Paragrafe HTML

Elementul HTML <p> definește un alineat.
Elementul HTML <br> definește o pauză de linie (Line Break).
Folosiți <br> dacă doriți o pauză de linie (o linie nouă) fără a începe un nou paragraf.
Eticheta <br> este o etichetă goală, ceea ce înseamnă că nu are o etichetă finală.
Elementul HTML <pre> definește textul preformatat.

Căi de fișiere în HTML

O cale de fișier descrie locația unui fișier în structura folderului unui site web.
Căile de fișiere sunt utilizate la conectarea la fișiere externe, cum ar fi: Pagini web, Imagini, Foi de stil, JavaScripts.
O cale absolută a fișierului este adresa URL completă a unui fișier internet.
O cale de fișier relativă indică un fișier relativ la pagina curentă.

Elementul HTML head

Elementul <head> este un container pentru metadate (date despre date) și este plasat între eticheta <html> și eticheta <body>.
<head> Definește informații despre document.
<titlu> Defineste titlul unui document.
<base> Definește o adresă implicită sau o țintă implicită pentru toate linkurile dintr-o pagină.
<link> Definește relația dintre un document și o resursă externă.
<meta> Definește metadatele despre un document HTML.
<script> Definește un script din partea clientului.
<style> Definește informațiile despre stil pentru un document.
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin eticheta <meta>.
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web. Aceasta variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mică pe un telefon mobil decât pe ecranul computerului.
Ar trebui să includeți următorul element viewport <meta> în toate paginile web.
Partea width=device-width stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (care va varia în funcție de dispozitiv).
Partea initial-scale=1.0  setează nivelul inițial de zoom când prima pagină este încărcată de browser. 

Elemente HTML Layout

Site-urile web deseori afișează conținut în mai multe coloane (cum ar fi o revistă sau un ziar).
<header> - definește un antet pentru un document sau o secțiune
<nav> - definește un container pentru link-uri de navigație
<section> - definește o secțiune dintr-un document
<article> - definește un articol independent de sine stătător
<aside> - definește conținutul în afară de conținut (precum o bară laterală)
<footer> - definește un subsol pentru un document sau o secțiune
<detalii> - definește detalii suplimentare
<summary> - definește un titlu pentru elementul <details>
Tehnici Layout HTML. Există cinci moduri diferite de a crea multicolumn layouts: HTML tables (not recommended), CSS float property, CSS flexbox, CSS framework, CSS grid.
Elementul <table> nu a fost proiectat pentru a fi un instrument de aspect! Scopul elementului <tabel> este afișarea datelor tabulare. 
Dacă doriți să vă creați rapid un layout, puteți utiliza un framework cum ar fi Bootstrap.
Este ceva comun să faceți machete web (web layouts) întregi folosind proprietatea CSS float. 
Flexbox reprezintă un nou mod de dispunere în CSS3.
Modulul CSS Grid Layout oferă un sistem de dispunere bazat pe grilă, cu rânduri și coloane, ceea ce facilitează proiectarea paginilor web fără a fi nevoie să folosiți floats și poziționare.

HTML Atribute Input

Atributul value specifică valoarea inițială pentru un câmp de intrare.
Atributul readonly specifică faptul că un câmp de intrare este doar citit (nu poate fi modificat).
Atributul disabled specifică faptul că un câmp de intrare este dezactivat.
Atributul size specifică dimensiunea (în caractere) pentru câmpul de intrare.
Atributul maxlength specifică lungimea maximă permisă pentru câmpul de intrare.
Restricțiile de intrare nu sunt ignorate, iar JavaScript oferă multe modalități de a adăuga input-uri ilegale.
HTML5 a adăugat următoarele atribute pentru <input>: autocomplete, autofocus, form, formaction, formenctype, formmethod,
formnovalidate, formtarget, height and width, list, min and max, multiple, pattern (regexp), placeholder, required, step
și următoarele atribute pentru <form>: autocomplete, novalidate.
Atributul formaction este utilizat cu type="submit" și type="image".
Atributul formenctype este utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul formmethod poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul step funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul pattern funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Utilizați atributul global title pentru a descrie pattern-ul care să ajute utilizatorul.
Atributul placeholder funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Atributul required funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, password, date pickers, number, checkbox, radio, și file.
Atributul multiple funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): e-mail și file.
Atributele min și max funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul list se referă la un element <datalist> care conține opțiuni predefinite pentru un element <input>.
Atributele înălțime și lățime (height și width) specifică înălțimea și lățimea unui element <input type = "image">.
Atributul formnovalidate poate fi utilizat cu type="submit".
Atributul formtarget înlocuiește atributul țintă (target) al elementului <form>.
Atributul formtarget poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul novalidate este un atribut <form>.
Atributul autocomplete funcționează cu <form> și următoarele tipuri <input>:text, search, url, tel, email, password, datepickers, range, și color.

Grafică HTML

Pentru a desena grafică pe o pagină web este utilizat elementul HTML <canvas> .
Elementul HTML <canvas> este utilizat pentru a desena grafică, din nou, prin JavaScript.
Elementul <canvas> este doar un container pentru grafică. Pentru a desena grafică trebuie să utilizați JavaScript.
Canvas are mai multe metode pentru a desena căi, cutii, cercuri, text și adăugarea de imagini.
 Specificați întotdeauna un atribut id (la care se face referire într-un script) și un atribut lățime și înălțime (width și height) pentru a defini dimensiunea pânzei (canvas). Pentru a adăuga un chenar (border), utilizați atributul stil (style).
 

HTML SVG

SVG înseamnă grafică vectorială scalabilă.
SVG este utilizat pentru a defini grafica pentru Web.
SVG este o recomandare W3C.
Elementul HTML <svg> este un container pentru grafică SVG.
SVG are mai multe metode pentru desenarea căilor, casetelor, cercurilor, textului și imaginilor grafice.
Diferențele dintre SVG și Canvas
SVG este un limbaj pentru descrierea graficelor 2D în XML.
Canvas desenează grafică 2D, pe fugă (cu un JavaScript).
SVG este bazat pe XML, ceea ce înseamnă că fiecare element este disponibil în DOM SVG. Puteți atașa manipulatoare de evenimente JavaScript (JavaScript event handlers) pentru un element.
În SVG, fiecare formă desenată este amintită ca obiect. Dacă se schimbă atributele unui obiect SVG, browserul poate reda automat forma.
Canvas: Rezoluție dependentă. Fără suport pentru organizatorii de evenimente.Capacități slabe de redare a textului. Puteți salva imaginea rezultată ca .png sau .jpg. Bine potrivit pentru jocuri cu intensitate grafică.
SVG: Rezoluție independentă. Suport pentru operatorii de evenimente. Cel mai potrivit pentru aplicații cu zone de redare mari (Google Maps). Redarea lentă, dacă este complexă (orice lucru care utilizează mult DOM va fi lent). Nu este potrivit pentru aplicații de joc.

HTML Media

Multimedia pe web inseamnă sunet, muzică, videoclipuri, filme și animații.
Exemple: imagini, muzică, sunet, videoclipuri, înregistrări, filme, animații și multe altele.
Paginile web conțin adesea elemente multimedia de diferite tipuri și formate.
Primele browsere web au avut suport doar pentru text, limitat la un singur font într-o singură culoare.
Mai târziu au venit browserele cu suport pentru culori și fonturi și imagini!
Formatele audio, video și animație au fost gestionate diferit de majoritatea browserelor. Diferite formate au fost acceptate, iar unele formate necesită programe auxiliare suplimentare (plug-in-uri) pentru a funcționa.
Sperăm că acest lucru va deveni istorie. Multimedia HTML5 promite un viitor mai ușor pentru multimedia.
Elementele multimedia (cum ar fi audio sau video) sunt stocate în fișiere media.
Cea mai obișnuită modalitate de a descoperi tipul de fișier este de a privi extensia de fișier.
Fișierele multimedia au formate și extensii diferite precum: .swf, .wav, .mp3, .mp4, .mpg, .wmv și .avi.
MP4 este noul și următorul format pentru video pe internet.
MP4 este recomandat de YouTube.
MP4 este acceptat de Flash Players.
MP4 este acceptat de HTML5.
Doar videoclipurile MP4, WebM și Ogg sunt acceptate de standardul HTML5.
MP3 este cel mai nou format pentru muzică înregistrată comprimat. Termenul MP3 a devenit sinonim cu muzica digitală.
Dacă site-ul dvs. web este despre muzică înregistrată, MP3 este alegerea.
Doar MP3, WAV și Ogg audio sunt acceptate de standardul HTML5.

CSS Selectori

Selectoarele CSS sunt utilizate pentru a „găsi” (sau a selecta) elementele HTML pe care doriți să le modelați.
Putem împărți selectorii CSS în cinci categorii:
Selectoare simple (selectează elemente bazate pe nume, id, clasă)
Selectoare combinate (elemente selectate bazate pe o relație specifică între ele)
Selectori de clasă pseudo (elemente selectate bazate pe o anumită stare)
Selectoare pseudo-elemente (selectează și stilează o parte dintr-un element)
Selectori de atribute (elemente selectate bazate pe un atribut sau o valoare de atribut)
Această pagină va explica cei mai de bază selectori CSS.
Selectorul de elemente selectează elemente HTML pe baza numelui elementului.
Selectorul id utilizează atributul id al unui element HTML pentru a selecta un anumit element.
ID-ul unui element este unic într-o pagină, astfel încât selectorul de id este utilizat pentru a selecta un element unic!
Pentru a selecta un element cu un anumit id, scrieți un caracter hash (#), urmat de id-ul elementului.
Selectorul CSS class
Selectorul de clase (class) selectează elemente HTML cu un atribut de clasă specific.
Pentru a selecta elemente cu o anumită clasă, scrieți un caracter (.), urmat de numele clasei.
Puteți specifica, de asemenea, că numai anumite elemente HTML ar trebui să fie afectate de o clasă.
Elementele HTML se pot referi, de asemenea, la mai multe clase.
Elementul <p> va fi stilat în funcție de class = "center" și de class = "large".
Numai elementele <p> cu class = "center" vor fi aliniate la centru (center-aligned).
Un nume de clasă nu poate începe cu un număr!
Selectorul universal CSS
Selectorul universal (*) selectează toate elementele HTML din pagină.
Selectorul de grupare CSS
Selectorul de grupare selectează toate elementele HTML cu aceleași definiții de stil.
.class .intro - Selectează toate elementele cu class = "intro".
#id #firstname - Selectează elementul cu id = "firstname".
*  -  Selectează toate elementele.
element p -  Selectează toate elementele <p>.
element, element, .. div, p - Selectează toate elementele <div> și toate elementele <p>.

CSS Bară de navigare

Bare de navigare
Navigarea ușor de utilizat este importantă pentru orice site web.
Cu CSS puteți transforma meniuri HTML plictisitoare în bare de navigare cu aspect bun.
Bară de navigare = Lista de legături
O bară de navigare are nevoie de HTML standard ca bază.
Bară de navigare dintr-o listă HTML standard.
O bară de navigare este practic o listă de legături, astfel încât utilizarea elementelor <ul> și <li> are sens perfect.
Link de navigare activ / curent
Adăugați o clasă „activă” la link-ul curent pentru a anunța utilizatorul pe ce pagină se află.
Link-uri centrate & adăugare borders
Adăugați text-align: center la <li> sau <a> pentru a centra legăturile.
Adăugați proprietatea border la <ul> Adăugați un border în jurul barei de navigare. Dacă doriți, de asemenea, borders în interiorul barei de navigare, adăugați un border-bottom la toate elementele <li>, cu excepția ultimului.
Full-height Fixed Vertical Navbar
Bară de navigare orizontală
Există două moduri de a crea o bară de navigare orizontală. Utilizarea elementelor din linie interioară sau flotantă.
Articole de listă inline
O modalitate de a construi o bară de navigare orizontală este de a specifica elementele <li> ca inline, pe lângă codul „standard” de mai sus.
display: inline; - În mod implicit, elementele <li> sunt elemente de tip block. Aici, eliminăm pauzele de linie înainte și după fiecare articol din listă, pentru a le afișa pe o singură linie.
Floating List Items
Un alt mod de a crea o bară de navigare orizontală este să float elementele <li> și să specifici un layout pentru link-urile de navigare.
Link de navigare activ / curent
Adăugați o clasă „active” la link-ul curent pentru a anunța utilizatorul pe ce pagină se află.
Link-uri aliniere dreapta (Right-align links)
Aliniați legăturile din dreapta, plutind elementele din listă spre dreapta (float: right;):
Border Dividers
Adăugați proprietatea border-right la <li> pentru a crea divizori de legături.
Fixed Navigation Bar
Faceți ca bara de navigare să rămână în partea de sus sau de jos a paginii, chiar și atunci când utilizatorul derulează pagina.
Fixed Top
Fixed Bottom
Bară orizontală gri
Sticky Navbar
Adăugați position: sticky; la <ul> pentru a crea sticky navbar.
Un element sticky trece între relativ și fix, în funcție de poziția de defilare. Este poziționat relativ până când o poziție dată de offset este întâlnită în viewport - apoi se „lipeste”la loc (ca position:fixed).
Internet Explorer, Edge 15 și versiunile anterioare nu acceptă poziționarea sticky. Safari necesită un prefix -webkit- (vezi exemplul de mai sus). De asemenea, trebuie să specificați cel puțin una de sus, dreapta, jos sau stânga pentru ca poziționarea sticky să funcționeze.
Responsive Topnav
Cum să utilizați interogări media CSS pentru a crea o navigare de sus.
Responsive Sidenav
Cum să utilizați interogări media CSS pentru a crea o navigare receptivă.
Dropdown Navbar
Cum să adăugați un meniu derulant într-o bară de navigare.

CSS Tooltip

CSS Tooltip
Creați tooltips cu CSS.
Un tooltip este adesea folosit pentru a specifica informații suplimentare despre ceva când utilizatorul mută indicatorul mouse-ului peste un element.
Basic Tooltip
Creați un tooltip care apare când utilizatorul mută mouse-ul peste un element.
HTML: Utilizați un element container (cum ar fi <div>) și adăugați-i clasa „tooltip”. Când utilizatorul trece cu mouse-ul peste acest <div>, va afișa textul de tip tooltip.
Textul de tip tooltip este plasat în interiorul unui element inline (cum ar fi <span>) cu class = "tooltiptext".
CSS: Clasa tooltip folosește position:relative, care este necesară pentru poziționarea textului tooltip (position:absolute).
Consultați exemplele de mai jos despre cum să poziționați indicatorul.
Clasa tooltiptext conține textul actual de tip tooltip. Este ascunsă în mod implicit și va fi vizibilă în hover (vezi mai jos). De asemenea, i-am adăugat câteva stiluri de bază: 120px lățime (width), culoare de fundal neagră, culoare text alb, text centrat (black background color, white text color, centered text) și 5px top și bottom padding.
Proprietatea CSS border-radius este utilizată pentru a adăuga colțuri rotunjite (rounded corners) tooltip text.
Selectorul :hover este utilizat pentru a afișa textul de tip tooltip atunci când utilizatorul mută mouse-ul peste <div> cu class="tooltip".
Positioning Tooltips
tooltip-ul este plasat la dreapta (left: 105%) a textului „hoverable” (<div>). De asemenea, rețineți că partea de sus:-5px (top:-5px) este utilizată pentru a-l plasa în mijlocul elementului container. Folosim numărul 5 deoarece textul de tip tooltip are o acoperire de 5px în partea de sus și de jos (top and bottom padding). Dacă măriți padding, creșteți și valoarea proprietății de top pentru a vă asigura că aceasta rămâne la mijloc (dacă este ceea ce doriți). Același lucru este valabil dacă doriți ca tooltip să fie plasat la stânga.
Dacă doriți ca tooltip să apară în partea de sus sau de jos ( top sau bottom), consultați exemplele de mai jos. Rețineți că folosim proprietatea margin-left cu o valoare de minus 60 pixeli. Acest lucru este pentru a centra tooltip deasupra/sub (above/below ) textul hoverable. Este setat la jumătatea lățimii tooltip-ului (120/2 = 60).
Instrumente săgeți (Tooltip Arrows)
Pentru a crea o săgeată (arrow) care ar trebui să apară dintr-o parte specifică a tooltip-ului, adăugați conținut „empty” după tooltip, cu pseudo-element class ::after împreună cu proprietatea content. Săgeata în sine este creată folosind borders. Acest lucru va face ca tooltip-ul să pară un speech bubble.
Adăugare săgeată la partea de jos a tooltip-ului.
Poziționarea săgeții în interiorul tooltip: top: 100% va așeza săgeata în partea de jos a tooltip. left: 50% va centra săgeata.
Proprietatea border-width specifică dimensiunea săgeții. Dacă schimbați acest lucru, modificați, de asemenea, valoarea margin-left. Aceasta va menține săgeata centrată.
Border-color este utilizată pentru a transforma conținutul într-o săgeată. Am stabilit top border la negru, iar restul la transparent. Dacă toate părțile ar fi negre, s-ar termina cu o black square box.
Adăugați o săgeată în partea de sus a tooltip.
Adăugați o săgeată la stânga tooltip-ului.
Adăugați o săgeată la dreapta tooltip-ului.
Fade In Tooltips (Animation)
Dacă doriți să aplicați fade în tooltip text când urmează să fie vizibil, puteți utiliza proprietatea CSS transition împreună cu proprietatea opacity și puteți trece de la a fi complet invizibil la 100% vizibil, într-un număr de secunde specificate (1 secundă în exemplul nostru).

CSS Butoane

Butoane CSS
Aflați cum puteți stabili butoanele folosind CSS.
Stilarea butonului de bază (Basic Button Styling)
Culorile butoanelor (Button Colors)
Utilizați proprietatea background-color pentru a schimba culoarea de fundal a unui buton
Mărimea butoanelor (Button Sizes).
Utilizați proprietatea font-size pentru a modifica dimensiunea fontului unui buton.
Utilizați proprietatea padding pentru a schimba umplerea unui buton.
Butoane rotunjite (Rounded Buttons)
Utilizați proprietatea border-radius pentru a adăuga colțuri rotunjite la un buton.
Margini butoane colorate (Colored Button Borders)
Utilizați proprietatea border pentru a adăuga un chenar colorat la un buton
Butoane Hoverable
Utilizați selectorul :hover pentru a schimba stilul unui buton atunci când deplasați mouse-ul peste el.
Utilizați proprietatea transition pentru a determina viteza efectului „hover”.
Butoane Shadow
Utilizați proprietatea box-shadow pentru a adăuga umbre la un buton.
Butoane dezactivate (Disabled Buttons)
Utilizați proprietatea opacity pentru a adăuga transparență unui buton (creează un aspect „disabled”).
Puteți adăuga, de asemenea, proprietatea cursor cu o valoare „nepermisă” (not-allowed), care va afișa un „no parking sign” când faceți click peste buton.
Lățimea butonului (Button Width)
În mod implicit, dimensiunea butonului este determinată de conținutul textului său (la fel de larg ca și conținutul său). Utilizați proprietatea width pentru a modifica lățimea unui buton.
Grupuri de butoane (Button Groups)
Eliminați marginile și adăugați float:left la fiecare buton pentru a crea un grup de butoane.
Grup de butoane mărginite (Bordered Button Group)
Utilizați proprietatea border pentru a crea un grup de butoane mărginite.
Grup vertical de butoane (Vertical Button Group)
Utilizați display:block în loc de float:left pentru a grupa butoanele unul sub altul, în loc de alături
Buton pe imagine (Button on Image)
Adăugați un buton la o imagine.
Butoane animate (Animated Buttons)
Adăugați o săgeată la hover.
Adăugați un efect „apăsat” (pressed) pe click.
Fade in on hover.
Adăugați un efect „ripple” la click.

CSS Flexbox

CSS Flexbox
CSS Modulul Flexbox Layout (CSS Flexbox Layout Module)
Înainte de modulul Layout Flexbox, existau patru moduri de aspect:
Block, pentru secțiunile dintr-o pagină web
Inline, pentru text
Table, pentru date în două dimensiuni ale tabelului
Positioned, pentru poziția explicită a unui element
Flexible Box Layout Module, face mai ușoară proiectarea unei structuri flexibile layout responsive fără a folosi float sau poziționare (positioning).
Asistență browser(Browser Support)
Proprietățilie flexbox sunt acceptate în toate browserele moderne.
Elemente Flexbox (Flexbox Elements)
Pentru a începe să utilizați modelul Flexbox, trebuie să definiți mai întâi un recipient flex (flex container).
Elementul de mai sus reprezintă un recipient flex (flex container) (zona albastră) cu trei elemente flexibile.
Un container flex cu trei articole flexibile.
O dispunere flexibilă (Flexible Layout) trebuie să aibă un element părinte cu proprietatea de afișare setată la flex.
Elementele directe ale copilului ale containerului flexibil devin automat elemente flexibile.
Proprietățiile containerului flex sunt: flex-direction, flex-wrap, flex-flow, justify-content, align-items, align-content.
Proprietatea flex-direction
Proprietatea flex-direction definește în ce direcție containerul dorește să stiveze elementele flex.
 "flex-direction: column;" stivuiește elementele flexate vertical (de sus în jos).
Valoarea coloanei (column) stochează vertical elementele flex (de sus în jos).
Valoarea coloană-inversă (column-reverse) stochează vertical elementele flex (dar de jos în sus).
Valoarea row-reverse stochează elementele flexate pe orizontală (dar de la dreapta la stânga).
Proprietatea flex-wrap specifică dacă elementele flex trebuie să fie wrap sau nu.
Valoarea wrap specifică faptul că elementele flex se vor wrap dacă este necesar.
Valoarea nowrap specifică faptul că elementele flex nu se vor wrap (aceasta este implicită).
Valoarea wrap-reverse specifică faptul că elementele flexibile se vor wrap dacă este necesar, în ordine inversă.
Proprietatea flex-flow este o proprietate shorthand pentru setarea proprietăților flex-direction și flex-wrap.
Proprietatea justify-content este utilizată pentru alinierea elementelor flex
Valoarea center aliniază elementele flex în centrul containerului
Valoarea flex-start aliniază elementele flex la începutul containerului (implicit)
Valoarea flex-end aliniază elementele flex la sfârșitul containerului
Valoarea space-around afișează elementele flex cu spațiu înainte, între și după linii (before, between și after)
Valoarea space-between afișează elementele flexibile cu spațiu între linii
Proprietatea align-items este utilizată pentru alinierea elementelor flexate pe verticală.
Utilizăm un container înalt de 200 de pixeli, pentru a demonstra mai bine proprietatea align-items.
Valoarea center aliniază elementele flex din mijlocul containerului.
Valoarea flex-start aliniază elementele flex din partea de sus a containerului.
Valoarea flex-end aliniază elementele flex din partea de jos a containerului.
Valoarea stretch întinde elementele flex pentru a umple containerul (aceasta este implicit).
Valoarea baseline aliniază elementele flex, cum ar fi alinierea lor de bază.
Proprietatea align-content este utilizată pentru a alinia liniile flex.
În aceste exemple, utilizăm un container înalt de 600 de pixeli, cu proprietatea flex-wrap setată pentru a wrapa, pentru a demonstra mai bine proprietatea align-content.
Valoarea space-between afișează liniile flexate cu spațiu egal între ele.
Valoarea space-around afișează liniile flexate cu spațiu înainte, între și după ele.
Valoarea stretch întinde liniile flex pentru a ocupa spațiul rămas (acesta este implicit).
Valoarea center afișează liniile de flexare din mijlocul containerului.
Valoarea flex-start afișează liniile flex la începutul containerului.
Valoarea flex-end afișează liniile de flex la sfârșitul containerului.
Centrare perfectă
În următorul exemplu, vom rezolva o problemă de stil foarte comună: centrarea perfectă (perfect centering).
Setați atât proprietățiile justify-content, cât și align-items in centru, iar elementul flex va fi perfect centrat.
Child Elements (Items)
Elementele child directe ale unui recipient flex devin automat elemente flexibile (flexibile).
Proprietățiile elementului flex: order, flex-grow, flex-shrink, flex-basis, flex, align-self.
Proprietatea order specifică ordinea elementelor flex.
Primul element flex din cod nu trebuie să apară ca primul element din layout.
Valoarea order trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 0.
Proprietatea order poate modifica ordinea articolelor flex.
Proprietatea flex-grow specifică cât de mult va crește un element flex în raport cu restul elementelor flex.
Valoarea flex-grow trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 0.
Faceți ca cel de-al treilea element flex să crească de opt ori mai rapid decât celelalte elemente flex.
Proprietatea flex-shrink specifică cât de mult se va micsora un element flex în raport cu restul elementelor flex.
Valoarea flex-shrink trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 1.
Nu lăsați al treilea element flex să se micșoreze la fel de mult decât celelalte elemente flex.
Proprietatea flex-basis specifică lungimea inițială a unui element flex.
Proprietatea flex este o proprietate shorthand pentru proprietățiile flex-grow, flex-shrink și flex-basis.
Proprietatea align-self specifică alinierea pentru elementul selectat în interiorul containerului flexibil.
Proprietatea align-self înlocuiește alinierea setată implicit de proprietatea align-items a containerului.
Galerie de imagini responsive folosind Flexbox
Utilizați flexbox pentru a crea o galerie de imagini responsive care variază între patru, două sau imagini cu lățime completă, în funcție de dimensiunea ecranului.
Website responsive folosind Flexbox
Utilizați flexbox pentru a crea un responsive website, care conține o bară de navigare flexibilă și conținut flexibil.
Proprietăți CSS Flexbox
display - Specifică tipul de box folosit pentru un element HTML
flex-direction - Specifică direcția articolelor flexibile din interiorul unui recipient flex
justify-content - Aliniază orizontal elementele flex atunci când elementele nu folosesc tot spațiul disponibil pe axa principală
align-items - Aliniază vertical elementele flex atunci când elementele nu folosesc tot spațiul disponibil pe axa transversală
flex-wrap - Specifică dacă elementele flexate trebuie să se înfășoare (wrap) sau nu, dacă nu există suficient loc pentru ele pe o singură linie flex
align-content - Modifică comportamentul proprietății flex-wrap. Este similar cu align-items, dar în loc să alinieze elementele flex, aliniază liniile flex
flex-flow - O proprietate shorthand pentru flex-direction și flex-wrap
order - Specifică ordinea unui articol flexibil în raport cu restul elementelor flexibile din interiorul aceluiași recipient
align-self - Folosit pe articolele flex. Înlocuiește proprietatea align-items
flex - O proprietate shorthand pentru proprietățile flex-grow, flex-shrink și flex-basis

CSS Grid Introducere

CSS Grid Layout Module
Grid Layout
CSS Grid Layout Module oferă un sistem de dispunere bazat pe grilă, cu rânduri și coloane, ceea ce facilitează proiectarea paginilor web fără a fi nevoie să folosiți plutitoare și poziționare (floats și positioning).
Asistență browser(Browser Support)
Proprietățiile grid sunt acceptate în toate browserele moderne.
Elemente grid
Un layout grid este format dintr-un element părinte, cu unul sau mai multe elemente copil.
Proprietatea display
Un element HTML devine un container grid atunci când proprietatea sa display este setată pe grid sau în inline-grid.
Toți copiii direcți (direct children) ai containerului grid devin automat elemente grid.
Coloane Grid (Grid Columns)
Liniile verticale ale elementelor grid se numesc coloane (columns).
Rânduri Grid (Grid Rows)
Liniile orizontale ale elementelor grid se numesc rânduri (rows).
Grid Gaps
Spațiile dintre fiecare coloană/rând (column/row) se numesc gaps.
Puteți ajusta dimensiunea gapului folosind una dintre următoarele proprietăți:grid-column-gap, grid-row-gap, grid-gap.
Proprietatea grid-column-gap stabilește diferența dintre coloane.
Proprietatea grid-row-gap stabilește diferența dintre rânduri.
Proprietatea grid-gap este o proprietate shorthand pentru proprietățile grid-column-gap și grid-row-gap.
Proprietatea grid-gap poate fi, de asemenea, folosită pentru a seta atât row gap cât și column gap într-o singură valoare.
Linii Grid (Grid Lines)
Liniile dintre coloane se numesc linii coloană (column lines).
Liniile dintre rânduri se numesc linii rând (row lines).
Consultați numerele de linie atunci când introduceți un element grid într-un container grid.
Plasați un element grid la linia coloanei 1 și lăsați-o să se încheie pe linia 3 a coloanei.
Plasați un element grid la linia 1 de rând și lăsați-o să se încheie pe linia 3 de rând.
 

SQL Introducere

Introducere în SQL
SQL este un limbaj standard pentru accesarea și manipularea bazelor de date.
Ce este SQL?
SQL înseamnă limbaj de interogare structurat
SQL vă permite să accesați și să manipulați bazele de date
SQL a devenit un standard al American National Standards Institute (ANSI) în 1986 și al Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO) în 1987
Ce poate face SQL?
SQL poate executa interogări împotriva unei baze de date
SQL poate prelua date dintr-o bază de date
SQL poate insera înregistrări într-o bază de date
SQL poate actualiza înregistrările într-o bază de date
SQL poate șterge înregistrările dintr-o bază de date
SQL poate crea baze de date noi
SQL poate crea tabele noi într-o bază de date
SQL poate crea proceduri stocate într-o bază de date
SQL poate crea vizualizări într-o bază de date
SQL poate seta permisiunile pe tabele, proceduri și vizualizări
SQL este un Standard - DAR ....
Deși SQL este un standard ANSI / ISO, există diferite versiuni ale limbajului SQL.Cu toate acestea, pentru a respecta standardul ANSI, toate acceptă cel puțin comenzile majore (cum ar fi SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, WHERE) într-o manieră similară.
Majoritatea programelor bazei de date SQL au și extensii proprii în plus față de standardul SQL.
Utilizarea SQL pe site-ul dvs. Web
Pentru a construi un site web care arată datele dintr-o bază de date, veti avea nevoie de:
Un program de bază de date RDBMS (adică MS Access, SQL Server, MySQL)
Pentru a utiliza un limbaj de script din partea serverului, cum ar fi PHP sau ASP
Pentru a utiliza SQL pentru a obține datele dorite
Pentru a utiliza HTML / CSS pentru stilul paginii
RDBMS reprezintă sistemul relațional de gestionare a bazelor de date.
RDBMS este baza pentru SQL și pentru toate sistemele de baze de date moderne precum MS SQL Server, IBM DB2, Oracle, MySQL și Microsoft Access.
Datele din RDBMS sunt stocate în obiectele bazei de date numite tabele. Un tabel este o colecție de intrări de date asociate și este format din coloane și rânduri.
Fiecare tabel este împărțit în entități mai mici numite câmpuri. Câmpurile din tabelul Clienți constau din CustomerID, CustomerName, ContactName, Adresa, Oraș, Cod Postal și Țară. Un câmp este o coloană dintr-un tabel concepută pentru a păstra informații specifice despre fiecare înregistrare din tabel.
O înregistrare, numită și rând, este fiecare intrare individuală care există într-un tabel. De exemplu, există 91 de înregistrări în tabelul Clienților de mai sus. O înregistrare este o entitate orizontală dintr-un tabel.
O coloană este o entitate verticală dintr-un tabel care conține toate informațiile asociate cu un câmp specific dintr-un tabel.

SQL Sintaxă

Sintaxa SQL
Tabele de baze de date (Database Tables)
O bază de date conține cel mai adesea una sau mai multe tabele. Fiecare tabel este identificat printr-un nume (de exemplu, „Clienți” sau „Comenzi”). Tabelele conțin înregistrări (rânduri) cu date.
În acest tutorial vom folosi bine-cunoscuta bază de date de exemplu Northwind (inclusă în MS Access și MS SQL Server).
Selecție din tabelul „Clienți”.
Tabelul conține cinci înregistrări (una pentru fiecare client) și șapte coloane (CustomerID, CustomerName, ContactName, Address, City, PostalCode și Country).
Instrucțiuni SQL
Majoritatea acțiunilor pe care trebuie să le efectuați într-o bază de date sunt efectuate cu instrucțiuni SQL.
Ține minte că...
Cuvintele cheie SQL NU sunt sensibile la majuscule și minuscule (nu sunt case sensitive): selectarea este identică cu SELECT
În acest tutorial vom scrie toate cuvintele cheie SQL cu majuscule.
Semicolon după Instrucțiuni SQL?
Unele sisteme de baze de date necesită punct și virgulă la sfârșitul fiecărei instrucțiuni SQL.
Semicolon este modul standard de a separa fiecare instrucțiune SQL în sistemele de baze de date care permit executarea a mai mult de o instrucțiune SQL în același apel către server.
În acest tutorial, vom folosi punct și virgulă la sfârșitul fiecărei instrucțiuni SQL.
Unele dintre cele mai importante comenzi SQL
SELECT - extrage date dintr-o bază de date
UPDATE - actualizează datele dintr-o bază de date
DELETE - șterge datele dintr-o bază de date
INSERT INTO - introduce date noi într-o bază de date
CREATE DATABASE - creează o nouă bază de date
ALTER DATABASE - modifică o bază de date
CREATE TABLE - creează un nou tabel
ALTER TABLE - modifică un tabel
DROP TABLE - șterge un tabel
CREATE INDEX - creează un index (cheie de căutare)
DROP INDEX - șterge un index
 

SQL SELECT

SQL Select
Instrucțiunea SQL SELECT
Instrucțiunea SELECT este utilizată pentru a selecta date dintr-o bază de date.
Datele returnate sunt stocate într-un tabel de rezultate, numit set de rezultate (result-set).
Sintaxa SELECT

SQL AND, OR și NOT

Operatorii SQL AND, OR și NOT
Clauza WHERE poate fi combinată cu operatorii AND, OR și NOT.
Operatorii AND și OR sunt folosiți pentru a filtra înregistrările pe baza mai multor condiții:
Operatorul AND afișează o înregistrare dacă toate condițiile separate de AND sunt TRUE.
Operatorul OR afișează o înregistrare dacă oricare dintre condițiile separate de OR este TRUE.
Operatorul NOT afișează o înregistrare dacă condițiile (condițiile) sunt NOT TRUE.
Sintaxa AND
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition1 AND condition2 AND condition3 ...;
Sintaxa OR
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition1 OR condition2 OR condition3 ...;
Sintaxa NOT
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE NOT condition;
Exemple SQL AND, OR și NOT
Exemplu AND
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers” unde țara este „Germania” AND orașul este „Berlin”:
SELECT * FROM Customers
WHERE Country='Germania' AND City='Berlin';
Exemplu OR
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers” unde orașul este „Berlin” OR „Munchen”:
SELECT * FROM Customers
WHERE City='Berlin' OR City='Munchen';
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers” unde țara este „Germania” OR „Spania”:
SELECT * FROM Customers
WHERE Country='Germania' OR Country='Spania';
Exemplu NOT
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers” în care țara NOT este „Germania”:
SELECT * FROM Customers
WHERE NOT Country='Germania';
Combinarea operatorilor AND, OR și NOT
Puteți combina, de asemenea, operatorii AND, OR și NOT.
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers" unde țara este „Germania” AND orașul trebuie să fie „Berlin” OR „Munchen” (folosiți paranteza pentru a forma expresii complexe):
SELECT * FROM Customers
WHERE Country='Germania' AND (City='Berlin' OR City='Munchen');
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate câmpurile din „Customers" în care țara NOT este „Germania” și NOT „SUA”:
SELECT * FROM Customers
WHERE NOT Country='Germania' AND NOT Country='USA';

SQL JOIN

SQL JOIN
O clauză JOIN este utilizată pentru a combina rânduri din două sau mai multe tabele, pe baza unei coloane înrudite între ele.
Selecție din tabelul „Orders”:
Selecție din tabelul „Customers”:
Coloana „CustomerID” din tabelul „Orders” se referă la „CustomerID” din tabelul „Customers”. Relația dintre cele două tabele de mai sus este coloana „CustomerID”.
Putem crea următoarea instrucțiune SQL (care conține un INNER JOIN), care selectează înregistrările care au valori potrivite în ambele tabele:
SELECT Orders.OrderID, Customers.CustomerName, Orders.OrderDate
FROM Orders
INNER JOIN Customers ON Orders.CustomerID=Customers.CustomerID;
Diferite tipuri de SQL JOINs
Iată diferitele tipuri de JOINs în SQL:
(INNER) JOIN: returnează înregistrările care au valori potrivite în ambele tabele
LEFT (OUTER) JOIN: returnează toate înregistrările din tabelul din stânga și înregistrările potrivite din tabelul din dreapta
RIGHT (OUTER) JOIN: returnează toate înregistrările din tabelul din dreapta și înregistrările potrivite din tabelul din stânga
FULL (OUTER) JOIN: returnează toate înregistrările atunci când există o potrivire în tabelul din stânga sau din dreapta

SQL SELECT INTO

SQL SELECT INTO
Instrucțiunea SQL SELECT INTO
Instrucțiunea SELECT INTO copiază datele dintr-o tabelă într-un nou tabel.
Sintaxa SELECT INTO
Copiați toate coloanele într-un nou tabel:
SELECT *
INTO newtable [IN externaldb]
FROM oldtable
WHERE condition;
Copiați doar câteva coloane într-un nou tabel:
SELECT column1, column2, column3, ...
INTO newtable [IN externaldb]
FROM oldtable
WHERE condition;
Noua tabelă va fi creată cu numele și coloanele definite în tabelul vechi. Puteți crea nume de coloane noi folosind clauza AS.
Exemple SQL SELECT INTO
Următoarea instrucțiune SQL creează o copie de rezervă a Clienților (Customers):
SELECT * INTO CustomersBackup2017
FROM Customers;
Următoarea instrucțiune SQL folosește clauza IN pentru a copia tabela într-un nou tabel într-o altă bază de date:
SELECT * INTO CustomersBackup2017 IN 'Backup.mdb'
FROM Customers;
Următoarea instrucțiune SQL copiază doar câteva coloane într-un nou tabel:
SELECT CustomerName, ContactName INTO CustomersBackup2017
FROM Customers;
Următoarea instrucțiune SQL copiază doar clienții (customers) germani într-un nou tabel:
SELECT * INTO CustomersGermania
FROM Customers
WHERE Country = 'Germania';
Următoarea instrucțiune SQL copiază date din mai multe tabele într-un nou tabel:
SELECT Customers.CustomerName, Orders.OrderID
INTO CustomersOrderBackup2017
FROM Customers
LEFT JOIN Orders ON Customers.CustomerID = Orders.CustomerID;
SELECT INTO poate fi, de asemenea, utilizat pentru a crea un tabel nou, gol, folosind schema altuia. Adaugă doar o clauză WHERE care determină ca interogarea să nu returneze date:
SELECT * INTO newtable
FROM oldtable
WHERE 1 = 0;

SQL Comentarii

Comentarii SQL
Comentariile sunt utilizate pentru a explica secțiunile instrucțiunilor SQL sau pentru a preveni executarea de instrucțiuni SQL.
Exemplele din acest capitol nu vor funcționa în Firefox și Microsoft Edge!
Comentariile nu sunt acceptate în bazele de date Microsoft Access. Firefox și Microsoft Edge folosesc baza de date Microsoft Access în exemplele noastre.
Comentarii cu o singură linie
Comentariile cu o singură linie încep cu -.
Orice text între - și sfârșitul liniei va fi ignorat (nu va fi executat).
Următorul exemplu utilizează un comentariu cu o singură linie ca explicație:
--Select all:
SELECT * FROM Customers;
Următorul exemplu utilizează un comentariu cu o singură linie pentru a ignora sfârșitul unei linii:
SELECT * FROM Customers -- WHERE City='Berlin';
Următorul exemplu utilizează un comentariu cu o singură linie pentru a ignora o afirmație:
--SELECT * FROM Customers;
SELECT * FROM Products;
Comentarii cu mai multe linii
Comentariile cu mai multe linii încep cu / * și se termină cu * /.
Orice text între / * și * / va fi ignorat.
Următorul exemplu utilizează un comentariu cu mai multe linii ca explicație:
/*Selectați toate coloanele
din toate înregistrările
în tabelul Clienți (Customers): * /
SELECT * FROM Customers;
Următorul exemplu utilizează un comentariu cu mai multe linii pentru a ignora multe afirmații:
/*SELECT * FROM Customers;
SELECT * FROM Products;
SELECT * FROM Orders;
SELECT * FROM Categories;*/
SELECT * FROM Suppliers;
Pentru a ignora doar o parte dintr-o afirmație, utilizați și / * * / comentariu.
Următorul exemplu utilizează un comentariu pentru a ignora o parte a unei linii:
SELECT CustomerName, /*City,*/ Country FROM Customers;
Următorul exemplu utilizează un comentariu pentru a ignora o parte dintr-o afirmație:
SELECT * FROM Customers WHERE (CustomerName LIKE 'L%'
OR CustomerName LIKE 'R%' /*OR CustomerName LIKE 'S%'
OR CustomerName LIKE 'T%'*/ OR CustomerName LIKE 'W%')
AND Country='USA'
ORDER BY CustomerName;

SQL CREATE DATABASE

SQL CREATE DATABASE
Instrucțiunea SQL CREATE DATABASE
Instrucțiunea CREATE DATABASE este utilizată pentru a crea o nouă bază de date SQL.
Sintaxă
CREATE DATABASE databasename;
CREATE DATABASE Example
Următoarea instrucțiune SQL creează o bază de date numită "testDB":
CREATE DATABASE testDB;
Asigurați-vă că aveți privilegiul admin înainte de a crea orice bază de date. Odată creată o bază de date, o puteți verifica în lista bazelor de date cu următoarea comandă SQL: SHOW DATABASES;

SQL DROP DATABASE

SQL DROP DATABASE
Instrucțiunea SQL DROP DATABASE
Instrucțiunea DROP DATABASE este utilizată pentru a renunța la o bază de date SQL existentă.
Sintaxă
DROP DATABASE databasename;
Aveți grijă înainte de a renunța la o bază de date. Ștergerea unei baze de date va duce la pierderea informațiilor complete stocate în baza de date!
Exemplu DROP DATABASE
Următoarea instrucțiune SQL renunță la baza de date existentă "testDB":
DROP DATABASE testDB;
Asigurați-vă că aveți privilegiul admin înainte de a renunța la orice bază de date. Odată ce o bază de date este abandonată, o puteți verifica în lista bazelor de date cu următoarea comandă SQL: SHOW DATABASES;

SQL BACKUP DATABASE

SQL BACKUP DATABASE 
SQL BACKUP DATABASE pentru SQL Server
Instrucțiunea SQL BACKUP DATABASE
Instrucțiunea BACKUP DATABASE este utilizată în SQL Server pentru a crea o copie de rezervă completă a unei baze de date SQL existente.
Sintaxă
BACKUP DATABASE databasename
TO DISK = 'filepath';
Instrucțiunea SQL BACKUP WITH DIFFERENTIAL
O copie de rezervă diferențială (differential back up) face doar backup pentru părțile bazei de date care s-au modificat de la ultima copie de rezervă completă a bazei de date.
Sintaxă
BACKUP DATABASE databasename
TO DISK = 'filepath'
WITH DIFFERENTIAL;
Exemplu BACKUP DATABASE 
Următoarea instrucțiune SQL creează o copie de rezervă completă (full back up) a bazei de date existente "testDB" pe discul D:
BACKUP DATABASE testDB
TO DISK = 'D:\backups\testDB.bak';
Faceți întotdeauna o copie de siguranță (back up) a bazei de date pe o unitate diferită de baza de date reală. Apoi, dacă primiți un crash pe disc, nu veți pierde fișierul dvs. de rezervă împreună cu baza de date.
Exemplu BACKUP WITH DIFFERENTIAL
Următoarea instrucțiune SQL creează o copie de rezervă diferențială (differential back up) a bazei de date "testDB":
BACKUP DATABASE testDB
TO DISK = 'D:\backups\testDB.bak'
WITH DIFFERENTIAL;

 

SQL CREATE TABLE

SQL CREATE TABLE
Instrucțiunea SQL CREATE TABLE
Instrucțiunea CREATE TABLE este utilizată pentru a crea o nouă tabelă într-o bază de date.
Sintaxă
CREATE TABLE table_name (
    column1 datatype,
    column2 datatype,
    column3 datatype,
   ....
);
Parametrii coloanelor specifică numele coloanelor tabelului.
Parametrul datatype specifică tipul de date pe care le poate deține coloana (de exemplu, varchar, integer, date, etc.).
Exemplu SQL CREATE TABLE
Următorul exemplu creează un tabel numit „Persoane” (Persons) care conține cinci coloane: PersonID, LastName, FirstName, Address și City:
CREATE TABLE Persons (
    PersonID int,
    LastName varchar(255),
    FirstName varchar(255),
    Address varchar(255),
    City varchar(255)
);
Coloana PersonID este de tip int și va deține un numar intreg (integer).
Coloanele LastName, FirstName, Address și City sunt de tip varchar și vor conține caractere (characters), iar lungimea maximă pentru aceste câmpuri este de 255 de caractere.
Tabelul gol „Persoane” (Persons) poate fi completat acum cu date cu instrucțiunea SQL INSERT INTO.
Creați o tabelă folosind o altă tabelă
O copie a unui tabel existent poate fi, de asemenea, creată folosind CREATE TABLE.
Noul tabel primește aceleași definiții ale coloanei. Toate coloanele sau coloanele specifice pot fi selectate.
Dacă creați o nouă tabelă folosind o tabelă existentă, noua tabelă va fi completată cu valorile existente din tabelul vechi.
Sintaxă
CREATE TABLE new_table_name AS
    SELECT column1, column2,...
    FROM existing_table_name
    WHERE ....;
Următorul SQL creează un nou tabel numit "TestTables" (care este o copie a tabelului "Clienți" (Customers)):
CREATE TABLE TestTable AS
SELECT customername, contactname
FROM customers;

SQL DROP TABLE

SQL DROP TABLE
Instrucțiunea SQL DROP TABLE
Instrucțiunea DROP TABLE este utilizată pentru a renunța la un tabel existent într-o bază de date.
Sintaxă
DROP TABLE table_name;
Aveți grijă înainte de a arunca o masă. Ștergerea unui tabel va duce la pierderea informațiilor complete stocate în tabel!
Exemplu DROP TABLE
Următoarea instrucțiune SQL renunță la tabelul existent "Expeditori" (Shippers):
DROP TABLE Shippers;
SQL TRUNCATE TABLE
Instrucțiunea TRUNCATE TABLE este utilizată pentru a șterge datele dintr-un tabel, dar nu și tabelul în sine.
Sintaxă
TRUNCATE TABLE table_name;

SQL Restricții

SQL Constraints
Limitările SQL
Restricțiile SQL sunt utilizate pentru a specifica regulile pentru datele dintr-un tabel.
SQL Creare constrângeri
Constrângerile pot fi specificate atunci când tabela este creată cu instrucțiunea CREATE TABLE sau după crearea tabelului cu instrucțiunea ALTER TABLE.
Sintaxă
CREATE TABLE table_name (
    column1 datatype constraint,
    column2 datatype constraint,
    column3 datatype constraint,
    ....
);
Limitările SQL
Restricțiile SQL sunt utilizate pentru a specifica regulile pentru datele dintr-un tabel.
Constrângerile sunt utilizate pentru a limita tipul de date care poate intra într-un tabel. Aceasta asigură precizia și fiabilitatea datelor din tabel. Dacă există o încălcare între constrângere și acțiunea de date, acțiunea este anulată.
Constrângerile pot fi la nivel de coloană sau de tabel. Restricțiile de nivel de coloană se aplică unei coloane și restricțiile de nivel de tabel se aplică întregii tabele.
Următoarele constrângeri sunt utilizate în mod obișnuit în SQL:
NOT NULL - Se asigură că o coloană nu poate avea o valoare NULL
UNIQUE - Se asigură că toate valorile dintr-o coloană sunt diferite
PRIMARY KEY - O combinație între NOT NULL ȘI UNIQUE. Identifică în mod unic fiecare rând dintr-un tabel
FOREIGN KEY - Identifică un rând / o înregistrare într-un alt tabel
CHECK - Se asigură că toate valorile dintr-o coloană îndeplinesc o condiție specifică
DEFAULT - Setează o valoare implicită pentru o coloană atunci când nu este specificată nicio valoare
INDEX - Folosit pentru a crea și recupera rapid datele din baza de date

SQL CHECK

SQL CHECK
SQL restricție CHECK (SQL CHECK Constraint)
Restrângerea CHECK este utilizată pentru a limita intervalul de valori care poate fi plasat într-o coloană.
Dacă definiți o restricție CHECK pe o singură coloană, aceasta permite doar anumite valori pentru această coloană.
Dacă definiți o restricție CHECK pe o tabelă, aceasta poate limita valorile din anumite coloane pe baza valorilor din alte coloane din rând.
SQL CHECK în CREATE TABLE
Următorul SQL creează o restricție CHECK în coloana „Vârstă” (Age) când se creează tabelul „Persoane” (Persons). Restrângerea CHECK vă asigură că nu puteți avea nicio persoană sub 18 ani:
MySQL:
CREATE TABLE Persons (
    ID int NOT NULL,
    LastName varchar(255) NOT NULL,
    FirstName varchar(255),
    Age int,
    CHECK (Age>=18)
);
SQL Server / Oracle / MS Access:
CREATE TABLE Persons (
    ID int NOT NULL,
    LastName varchar(255) NOT NULL,
    FirstName varchar(255),
    Age int CHECK (Age>=18)
);
Pentru a permite denumirea unei constrângeri CHECK și pentru a defini o restricție CHECK pe mai multe coloane, utilizați următoarea sintaxă SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
CREATE TABLE Persons (
    ID int NOT NULL,
    LastName varchar(255) NOT NULL,
    FirstName varchar(255),
    Age int,
    City varchar(255),
    CONSTRAINT CHK_Person CHECK (Age>=18 AND City='Sandnes')
);
SQL CHECK în ALTER TABLE
Pentru a crea o restricție CHECK în coloana „Vârstă” (Age) când tabelul este deja creat, utilizați următorul SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
ADD CHECK (Age>=18);
Pentru a permite denumirea unei constrângeri CHECK și pentru a defini o restricție CHECK pe mai multe coloane, utilizați următoarea sintaxă SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
ADD CONSTRAINT CHK_PersonAge CHECK (Age>=18 AND City='Sandnes');
Eliminare constrângere CHECK (DROP a CHECK Constraint)
Pentru a elimina o constrângere CHECK, utilizați următorul SQL:
SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
DROP CONSTRAINT CHK_PersonAge;
MySQL:
ALTER TABLE Persons
DROP CHECK CHK_PersonAge;

SQL CREATE INDEX

SQL CREATE INDEX
Instrucțiunea SQL CREATE INDEX
Instrucțiunea CREATE INDEX este utilizată pentru a crea indexuri în tabele.
Se folosesc indexuri pentru a prelua date din baza de date mai rapid decât in caz contrar. Utilizatorii nu pot vedea indexurile, ci sunt folosite doar pentru a accelera căutările / interogările (searches/queries).
Actualizarea unei tabele cu indexuri necesită mai mult timp decât actualizarea unui tabel fără indexuri (deoarece indexurile au nevoie și de o actualizare). Deci, creați doar indexuri pe coloane care vor fi căutate frecvent.
Sintaxă CREATE INDEX
Creează un index într-un tabel. Valorile duplicate sunt permise:
CREATE INDEX index_name
ON table_name (column1, column2, ...);
Sintaxă  CREATE UNIQUE INDEX 
Creează un index unic pe un tabel. Valorile duplicate nu sunt permise:
CREATE UNIQUE INDEX index_name
ON table_name (column1, column2, ...);
Sintaxa pentru crearea indexurilor variază printre diferite baze de date. Prin urmare: verificați sintaxa pentru a crea indexuri în baza de date.
Exemplu CREATE INDEX
Instrucțiunea SQL de mai jos creează un index numit "idx_lastname" în coloana "LastName" din tabelul "Persoane" (Persons):
CREATE INDEX idx_lastname
ON Persons (LastName);
Dacă doriți să creați un index pe o combinație de coloane, puteți lista numele coloanelor din paranteze, separate prin virgule:
CREATE INDEX idx_pname
ON Persons (LastName, FirstName);
Declarație DROP INDEX (DROP INDEX Statement)
Instrucțiunea DROP INDEX este utilizată pentru a șterge un index dintr-un tabel.
MS Access:
DROP INDEX index_name ON table_name;
SQL Server:
DROP INDEX table_name.index_name;
DB2/Oracle:
DROP INDEX index_name;
MySQL:
ALTER TABLE table_name
DROP INDEX index_name;

SQL Date

SQL Lucrând cu datele
Datele SQL
Partea cea mai dificilă atunci când lucrați cu datele este să vă asigurați că formatul datei pe care încercați să îl inserați se potrivește cu formatul coloanei de date din baza de date.
Atâta timp cât datele dvs. conțin doar porțiunea de date (date portion), întrebările dvs. vor funcționa așa cum vă așteptați. Cu toate acestea, dacă este implicată o porție de timp (time portion), devine mai complicat.
SQL Date Data Types
MySQL vine cu următoarele tipuri de date pentru stocarea date/time în baza de date:
DATE - format YYYY-MM-DD
DATETIME - format: YYYY-MM-DD HH:MI:SS
TIMESTAMP - format: YYYY-MM-DD HH:MI:SS
YEAR - format YYYY or YY
SQL Server vine cu următoarele tipuri de date pentru stocarea date/time în baza de date:
DATE - format YYYY-MM-DD
DATETIME - format: YYYY-MM-DD HH:MI:SS
SMALLDATETIME - format: YYYY-MM-DD HH:MI:SS
TIMESTAMP - format: a unique number (un număr unic)
Tipurile de date (date types) sunt alese pentru o coloană atunci când creați un nou tabel în baza de date!
SQL Lucrul cu date
Puteți compara ușor două date dacă nu este implicată o componentă de timp!
Presupunem că avem tabelul „Comenzi” (Orders):
Acum dorim să selectăm înregistrările cu OrderDate "2008-11-11" din tabel.
Folosim următoarea declarație SELECT:
SELECT * FROM Orders WHERE OrderDate='2008-11-11'
Dacă folosim aceeași declarație SELECT ca mai sus:
SELECT * FROM Orders WHERE OrderDate='2008-11-11'
nu vom obține niciun rezultat! Acest lucru se datorează faptului că interogarea caută doar date fără o porție de timp (time portion).
Pentru a vă menține întrebările simple și ușor de întreținut, nu permiteți componentele timpului în datele dvs.!

SQL Vizualizări

Vizualizări SQL (SQL Views)
Instrucțiunea SQL CREATE VIEW
În SQL, o vizualizare (view) este un tabel virtual bazat pe setul de rezultate al unei instrucțiuni SQL.
O vizualizare (view) conține rânduri și coloane, la fel ca un tabel real. Câmpurile dintr-o vizualizare (view) sunt câmpuri dintr-una sau mai multe tabele reale din baza de date.
Puteți adăuga funcții SQL, WHERE și instrucțiuni JOIN într-o vizualizare (view) și prezentați datele ca și cum datele proveneau dintr-un singur tabel.
Sintaxă CREATE VIEW
CREATE VIEW view_name AS
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition;
O vizualizare (view) afișează întotdeauna date actualizate! Motorul bazei de date recreează datele, folosind instrucțiunea SQL a vizualizării (view), de fiecare dată când un utilizator solicită o vizualizare (view).
Exemple SQL CREATE VIEW
Următorul SQL creează o vizualizare (view) care arată toți clienții (customers) din Brazilia:
CREATE VIEW [Brazilia Customers] AS
SELECT CustomerName, ContactName
FROM Customers
WHERE Country = "Brazilia";
Putem consulta întrebarea de mai sus după cum urmează:
SELECT * FROM [Brazilia Customers];
Următorul SQL creează o vizualizare (view) care selectează fiecare produs din tabelul „Produse” (Products) cu un preț mai mare decât prețul mediu:
CREATE VIEW [Products Above Average Price] AS
SELECT ProductName, Price
FROM Products
WHERE Price > (SELECT AVG(Price) FROM Products);
Putem consulta întrebarea de mai sus după cum urmează:
SELECT * FROM [Products Above Average Price];
SQL Actualizarea unei vizualizări (SQL Updating a View)
O vizualizare (view) poate fi actualizată cu comanda CREATE SAU REPLACE VIEW.
Sintaxă SQL CREATE SAU REPLACE VIEW
CREATE OR REPLACE VIEW view_name AS
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition;
Următorul SQL adaugă coloana „Oraș” (City) la vizualizarea (view) „Clienții din Brazilia” (Brazilia Customers):
CREATE OR REPLACE VIEW [Brazil Customers] AS
SELECT CustomerName, ContactName, City
FROM Customers
WHERE Country = "Brazil";
SQL Eliminarea unei vizualizări (SQL Dropping a View)
O vizualizare (view) este ștersă cu comanda DROP VIEW.
Sintaxă SQL DROP VIEW
DROP VIEW view_name;
Următorul SQL renunță la vizualizarea (view) „Clienții din Brazilia” (Brazilia Customers):
DROP VIEW [Brazilia Customers];

SQL Injection

Injecția SQL (SQL Injection)
Injecția SQL (SQL Injection) este o tehnică de injecție de cod (code injection) care ar putea distruge baza de date.
Injecția SQL (SQL Injection) este una dintre cele mai frecvente tehnici de hacking web.
Injecția SQL (SQL Injection) este plasarea codului rău intenționat în declarațiile SQL, prin introducerea paginii web.
SQL în paginile web
Injecția SQL (SQL Injection) are loc de obicei atunci când ceri utilizatorului o introducere, cum ar fi numele său de utilizator / userid (username/userid), iar în loc de nume / id (name/id), utilizatorul vă oferă o declarație SQL pe care o veți rula în mod neștiut pe baza de date.
Uitați-vă la următorul exemplu care creează o instrucțiune SELECT adăugând o variabilă (txtUserId) la un șir selectat. Variabila este preluată din intrarea utilizatorului (getRequestString):
txtUserId = getRequestString("UserId");
txtSQL = "SELECT * FROM Users WHERE UserId = " + txtUserId;
Restul acestui capitol descrie pericolele potențiale ale utilizării intrării utilizatorului în declarațiile SQL.
Injecția SQL pe baza 1 = 1 este întotdeauna adevărată
Privește din nou exemplul de mai sus. Scopul inițial al codului a fost crearea unei instrucțiuni SQL pentru a selecta un utilizator, cu un id de utilizator (user id) dat.
Dacă nu există nimic care să împiedice un utilizator să introducă o intrare „greșită” (wrong), utilizatorul poate introduce unele intrări „inteligente” (smart) ca aceasta:
UserId: 105 SAU 1 = 1
Apoi, instrucțiunea SQL va arăta astfel:
SELECT * FROM Users WHERE UserId = 105 OR 1=1;
SQL-ul de mai sus este valid și va întoarce TOATE (ALL) rândurile din tabelul „Utilizatori” (Users), deoarece OR 1 = 1 este întotdeauna TRUE.
Exemplul de mai sus pare periculos? Ce se întâmplă dacă tabelul „Utilizatori” (Users) conține nume și parole?
Instrucțiunea SQL de mai sus este la fel ca aceasta:
SELECT UserId, Name, Password FROM Users WHERE UserId = 105 or 1=1;
Un hacker ar putea avea acces la toate numele de utilizator și parolele (user names și passwords) dintr-o bază de date, introducând pur și simplu 105 OR 1 = 1 în câmpul de introducere.
Injecția SQL Bazată pe "" = "" este întotdeauna adevărată
Iată un exemplu de autentificare a utilizatorului pe un site web:
Nume utilizator: John Doe
Parola: myPass
Exemplu:
uName = getRequestString("username");
uPass = getRequestString("userpassword");
sql = 'SELECT * FROM Users WHERE Name ="' + uName + '" AND Pass ="' + uPass + '"'
Rezultat:
SELECT * FROM Users WHERE Name ="John Doe" AND Pass ="myPass"
Un hacker ar putea avea acces la numele de utilizator și parolele (user names și passwords) dintr-o bază de date, introducând pur și simplu "OR" "=" în caseta de text a numelui de utilizator sau a parolei (user name sau password):
Nume utilizator: "sau" "="
Parola: "sau" "="
Codul de la server va crea o declarație SQL validă astfel:
Rezultat:
SELECT * FROM Users WHERE Name ="" or ""="" AND Pass ="" or ""=""
SQL de mai sus este valid și va returna toate rândurile din tabelul „Utilizatori” (Users), deoarece OR „„ = „„ este întotdeauna TRUE.
Injecție SQL bazată pe declarații SQL Batched (SQL Injection Based on Batched SQL Statements)
Majoritatea bazelor de date acceptă declarația SQL batched.
Un batch (lot) de instrucțiuni SQL este un grup de două sau mai multe instrucțiuni SQL, separate prin punct și virgulă.
Instrucțiunea SQL de mai jos va returna toate rândurile din tabelul „Utilizatori” (Users), apoi va șterge tabelul „Furnizori” (Suppliers).
SELECT * FROM Users; DROP TABLE Suppliers
txtUserId = getRequestString("UserId");
txtSQL = "SELECT * FROM Users WHERE UserId = " + txtUserId;
User id: 105; DROP TABLE Suppliers
SELECT * FROM Users WHERE UserId = 105; DROP TABLE Suppliers;
Utilizați parametrii SQL pentru protecție
Pentru a proteja un site web de injecția SQL, puteți utiliza parametrii SQL.
Parametrii SQL sunt valori care sunt adăugate la o interogare SQL la momentul executării, într-o manieră controlată.
Exemplu Razor ASP.NET:
txtUserId = getRequestString("UserId");
txtSQL = "SELECT * FROM Users WHERE UserId = @0";
db.Execute(txtSQL,txtUserId);
Rețineți că parametrii sunt reprezentați în instrucțiunea SQL de către un [email protected]
Motorul SQL verifică fiecare parametru pentru a se asigura că este corect pentru coloana sa și sunt tratate literal, și nu ca parte a SQL-ului care trebuie executat.
txtNam = getRequestString("CustomerName");
txtAdd = getRequestString("Address");
txtCit = getRequestString("City");
txtSQL = "INSERT INTO Customers (CustomerName,Address,City) Values(@0,@1,@2)";
db.Execute(txtSQL,txtNam,txtAdd,txtCit);
Următoarele exemple arată cum să construiți interogări parametrizate în unele limbaje web comune.
SELECTAȚI DECLARAȚIA ÎN ASP.NET:
txtUserId = getRequestString("UserId");
sql = "SELECT * FROM Customers WHERE CustomerId = @0";
command = new SqlCommand(sql);
command.Parameters.AddWithValue("@0",txtUserID);
command.ExecuteReader();
INSERAȚI ÎN DECLARAȚIE ÎN ASP.NET:
txtNam = getRequestString("CustomerName");
txtAdd = getRequestString("Address");
txtCit = getRequestString("City");
txtSQL = "INSERT INTO Customers (CustomerName,Address,City) Values(@0,@1,@2)";
command = new SqlCommand(txtSQL);
command.Parameters.AddWithValue("@0",txtNam);
command.Parameters.AddWithValue("@1",txtAdd);
command.Parameters.AddWithValue("@2",txtCit);
command.ExecuteNonQuery();
INSERAȚI ÎN DECLARAȚIE ÎN PHP:
$stmt = $dbh->prepare("INSERT INTO Customers (CustomerName,Address,City)
VALUES (:nam, :add, :cit)");
$stmt->bindParam(':nam', $txtNam);
$stmt->bindParam(':add', $txtAdd);
$stmt->bindParam(':cit', $txtCit);
$stmt->execute();

SQL Găzduire

SQL Găzduire (SQL Hosting)
Dacă doriți ca site-ul dvs. web să poată stoca și prelua date dintr-o bază de date, serverul dvs. web ar trebui să aibă acces la o bază de date (database-system) care utilizează limbajul SQL.
Dacă serverul dvs. web este găzduit de un furnizor de servicii Internet ( Internet Service Provider) (ISP), va trebui să căutați planuri de găzduire SQL (SQL hosting).
Cele mai frecvente baze de date de găzduire SQL (SQL hosting databases) sunt MS SQL Server, Oracle, MySQL și MS Access.
MS SQL Server
Microsoft SQL Server este un software popular de bază de date pentru site-uri web bazate pe baze de date (database-driven) cu trafic ridicat.
SQL Server este un sistem de baze de date SQL (SQL database system) foarte puternic, robust și complet prezentat.
Oracle
Oracle este, de asemenea, un software popular de baze de date pentru site-uri web bazate pe baze de date cu trafic ridicat.
Oracle este un sistem de baze de date SQL foarte puternic, robust și complet prezentat.
MySQL
MySQL este, de asemenea, un software popular de baze de date pentru site-uri web.
MySQL este un sistem de baze de date SQL foarte puternic, robust și complet caracterizat.
MySQL este o alternativă ieftină la soluțiile scumpe Microsoft și Oracle.
Access
Când un site web necesită doar o bază de date simplă, Microsoft Access poate fi o soluție.
Access-ul nu este potrivit pentru traficul foarte ridicat și nu este la fel de puternic ca MySQL, SQL Server sau Oracle.

PHP Introducere

PHP Introducere
Codul PHP este executat pe server.
HTML
CSS
JavaScript
Ce este PHP?
PHP este un acronim pentru "PHP: Hypertext Preprocessor"
PHP este un limbaj de scripturi de surse deschise, utilizat pe scară largă
Scripturile PHP sunt executate pe server
PHP se poate descărca și utiliza gratuit
PHP este un limbaj uimitor și popular!
Este suficient de puternic pentru a fi în centrul celui mai mare sistem de blogging de pe web (WordPress)!
Este suficient de adânc pentru a rula cea mai mare rețea de socializare (Facebook)!
Ce poate face PHP?
PHP poate genera conținut dinamic al paginii
PHP poate crea, deschide, citi, scrie, șterge și închide fișiere pe server
PHP poate colecta date de formular
PHP poate trimite și primi cookie-uri
PHP poate adăuga, șterge, modifica date din baza de date
PHP poate fi utilizat pentru a controla accesul utilizatorului
PHP poate cripta dateCu PHP nu ești limitat la output HTML. Puteți output imagini, fișiere PDF și chiar filme Flash. De asemenea, puteți output orice text, cum ar fi XHTML și XML.
De ce PHP?
PHP rulează pe diverse platforme (Windows, Linux, Unix, Mac OS X etc.)
PHP este compatibil cu aproape toate serverele folosite astăzi (Apache, IIS etc.)
PHP acceptă o gamă largă de baze de date
PHP este gratuit. Descărcați-l din resursa oficială PHP: www.php.net
PHP este ușor de învățat și rulează eficient pe serverCe este nou în PHP 7
PHP 7 este mult mai rapid decât versiunea stabilă și populară anterioară(PHP 5.6)
PHP 7 a îmbunătățit gestionarea erorilor
PHP 7 acceptă declarații de tip (Type Declarations) mai stricte pentru argumentele funcției
PHP 7 acceptă operatori noi (cum ar fi operatorul național spațial: <=>)

PHP Instalare

Instalare PHP
De ce am nevoie?
Pentru a începe să utilizați PHP, puteți sa:
Găsiți o gazdă web (web host) cu suport PHP și MySQL
Instalați un server web (web server) pe propriul computer, apoi instalați PHP și MySQL
Utilizați o gazdă web (web host) cu suport PHP
Dacă serverul dvs. a activat suportul pentru PHP, nu trebuie să faceți nimic.
Creează doar câteva fișiere .php, le plasează în directorul tău web și serverul le va analiza automat pentru tine.
Nu este necesar să compilați nimic sau să instalați instrumente suplimentare.
Deoarece PHP este gratuit, majoritatea gazdelor web (web host) oferă suport PHP.
Configurați PHP pe propriul computer
Cu toate acestea, dacă serverul dvs. nu acceptă PHP, trebuie să:
instalați un server web
instalați PHP
instalați o bază de date, cum ar fi MySQL
Site-ul oficial PHP (PHP.net) are instrucțiuni de instalare pentru PHP: http://php.net/manual/en/install.php

PHP Sintaxă

Sintaxă PHP
Un script PHP este executat pe server, iar un simplu rezultat HTML este trimis înapoi în browser.
Sintaxa PHP de bază
Un script PHP poate fi plasat oriunde în document.
Un script PHP începe cu <?php și se termină cu?>:
<?php
// Codul PHP se introduce aici
?>
Extensia implicită pentru fișierele PHP este „.php”.
În mod normal, un fișier PHP conține etichete HTML și unele coduri de scripturi PHP (PHP scripting code).
Mai jos, avem un exemplu de fișier PHP simplu, cu un script PHP care folosește funcția PHP încorporată „echo” pentru a scoate textul „Hello World!” pe o pagină web:
Exemplu
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h1>My first PHP page</h1>
<?php
echo "Hello World!";
?>
</body>
</html>
Instrucțiunile PHP se termină cu punct și virgulă (;).
PHP Case Sensitivity
În PHP, NU există cuvinte cheie (de exemplu, if, else, while, echo etc.), clasele, funcțiile și funcțiile definite de utilizator (classes, functions, and user-defined functions) sunt case-sensitive.
În exemplul de mai jos, toate cele trei declarații echo sunt egale și legale:
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
ECHO "Hello World!<br>";
echo "Hello World!<br>";
EcHo "Hello World!<br>";
?>
</body>
</html>
Cu toate acestea; toate numele de variabile sunt case-sensitive!
Priviți exemplul de mai jos; numai prima declarație va afișa valoarea variabilei $color! Acest lucru se datorează faptului că $color, $COLOR și $coLOR sunt tratate ca trei variabile diferite:
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
$color = "red";
echo "Mașina mea este " . $color . "<br>";
echo "Casa mea este " . $COLOR . "<br>";
echo "Barca mea este " . $coLOR . "<br>";
?>
</body>
</html>

PHP echo și print

Declarații PHP echo și print 
Cu PHP, există două modalități de bază pentru a obține rezultate: echo și print.
În acest tutorial folosim echo sau print în aproape fiecare exemplu. 
Declarații PHP echo și print
echo și print sunt la fel mai mult sau mai puțin. Ambele sunt folosite pentru a emite date pe ecran.
Diferențele sunt mici: echo nu are o valoare returnată în timp ce print are o valoare returnată 1, astfel încât să poată fi folosită în expresii. echo poate lua mai mulți parametri (deși o astfel de utilizare este rară) în timp ce print poate lua un argument. echo este marginal mai rapid decât print.
Declarația echo PHP
Instrucțiunea echo poate fi folosită cu sau fără paranteze: echo sau echo().
Afișați textul
Următorul exemplu arată cum să afișați (output) text cu comanda echo (observați că textul poate conține marcaj HTML):
<?php
echo "<h2>PHP is Fun!</h2>";
echo "Hello world!<br>";
echo "Sunt pe cale să învăț PHP! <br>";
echo "Acest ", "string ", "a fost ", "făcut ", "cu mai mulți parametri.";
?>
Afișați variabile
Următorul exemplu arată cum să afișați (output) text și variabile cu declarația echo:
<?php
$txt1 = "Învățați PHP";
$txt2 = "lectii-virtuale.ro";
$x = 5;
$y = 4;
echo "<h2>" . $txt1 . "</h2>";
echo "Studiu PHP at " . $txt2 . "<br>";
echo $x + $y;
?>
Declarația PHP print
Instrucțiunea print poate fi folosită cu sau fără paranteze: print sau print().
Afișați textul
Următorul exemplu arată cum să afișați (output) text cu comanda print (observați că textul poate conține marcaj HTML):
<?php
print "<h2>PHP is Fun!</h2>";
print "Hello world!<br>";
print "Sunt pe cale să învăț PHP!";
?>
Afișați variabile
Următorul exemplu arată cum să afișați (output) text și variabile cu instrucțiunea print:
<?php
$txt1 = "Învățați PHP";
$txt2 = "W3Schools.com";
$x = 5;
$y = 4;
print "<h2>" . $txt1 . "</h2>";
print "Studiați PHP la " . $txt2 . "<br>";
print $x + $y;
?>

PHP Tipuri de date

Tipuri de date PHP(PHP Data Types)
Variabilele pot stoca date de diferite tipuri și diferite tipuri de date pot face lucruri diferite.
PHP acceptă următoarele tipuri de date: String, Integer, Float (floating point numbers - numit și dublu), Boolean, Array, Object, NULL, Resource.
PHP String
Un string este o secvență de caractere, cum ar fi „Hello world!”.
Un string poate fi orice text din ghilimele. Puteți utiliza ghilimele simple sau duble:
<?php
$x = "Hello world!";
$y = 'Hello world!';
echo $x;
echo "<br>";
echo $y;
?>
PHP Integer
Un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2 147.483.648 și 2.147.483.647.
Reguli pentru numere întregi (integers):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi (integers) pot fi specificate în: zecimal (baza 10), hexazecimal (baza 16), octal (baza 8) sau notare binară (baza 2)
În următorul exemplu $ x este un număr întreg (integer). Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 5985;
var_dump($x);
?>
PHP Float
Un float (număr flotant) este un număr cu punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
În exemplul următor $x este un float. Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 10.365;
var_dump($x);
?>
PHP Boolean
Un boolean reprezintă două stări posibile: TRUE sau FALSE.
$x = true;
$y = false;
Booleans sunt adesea folosiți în testarea condiționată. Veți afla mai multe despre testarea condiționată într-un capitol ulterior al acestui tutorial.
PHP Array
Un array (tablou) stochează mai multe valori într-o singură variabilă.
În următorul exemplu $cars este un array (tablou) . Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$cars = array("Volvo","BMW","Toyota");
var_dump($cars);
?>
PHP Object
Un object (obiect) este un tip de date (data type) care stochează date și informații despre modul de procesare a acestor date.
În PHP, un object (obiect) trebuie declarat explicit.
Mai întâi trebuie să declaram o clasă de obiect (class of object). Pentru aceasta, folosim cuvântul cheie class (class keyword). O clasă (class) este o structură care poate conține proprietăți și metode:
<?php
class Car {
    function Car() {
        $this->model = "VW";
    }
}
// creați un obiect (object)
$herbie = new Car();
// arată proprietățiile obiectului (object)
echo $herbie->model;
?>
PHP NULL Value
Null este un tip de date special care poate avea o singură valoare: NULL.
O variabilă de tip de date (data type) NULL este o variabilă care nu are nicio valoare atribuită.
Dacă o variabilă este creată fără valoare, i se atribuie automat o valoare de NULL.
Variabilele pot fi de asemenea golite prin setarea valorii la NULL:
<?php
$x = "Hello world!";
$x = null;
var_dump($x);
?>
PHP Resource
Tipul resursei speciale nu este un tip de date (data type) real. Este stocarea unei referințe la funcții și resurse externe PHP.
Un exemplu obișnuit de utilizare a tipului de date resurse (resource data type) este un apel la baza de date.

PHP Numere

PHP Numbers
În acest capitol vom analiza în profunzime Integers, Floats și Number Strings.
Numere PHP
Un lucru de remarcat cu privire la PHP este că oferă conversie automată de tip de date (automatic data type conversion).
Deci, dacă atribuiți o valoare integer (valoare întreagă) unei variabile, tipul acelei variabile va fi automat un integer (număr întreg). Apoi, dacă atribuiți un string (șir) aceleiași variabile, tipul se va schimba la un string (șir).
Această conversie automată îți poate sparge codul.
PHP Integers
Un integer (număr întreg) este un număr fără nicio parte zecimală.
2, 256, -256, 10358, -179567 sunt integers (întregi). În timp ce 7.56, 10.0, 150.67 sunt floats.
Deci, un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2147483648 și 2147483647. O valoare mai mare (sau mai mică) decât aceasta, va fi stocată ca float, deoarece depășește limita unui integer (număr întreg).
Un alt lucru important de știut este că, chiar dacă 4*2,5 este 10, rezultatul este stocat sub formă de float, deoarece unul dintre operanzi este un float (2.5).
Iată câteva reguli pentru integers (numere întregi):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi pot fi specificate în trei formate: zecimale (baza 10), hexazecimale (baza 16 - prefix 0x) sau octale (baza 8 - prefix 0)
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă tipul unei variabile este integer (întreg):
is_int()
is_integer() - alias of is_int()
is_long() - alias of is_int()
Verificați dacă tipul unei variabile este integer (întreg):
<?php
$x = 5985;
var_dump(is_int($x));
$x = 59.85;
var_dump(is_int($x));
?>
PHP Floats
Un float este un număr cu un punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
2.0, 256.4, 10.358, 7.64E + 5, 5.56E-5 sunt toate floats.
Tipul de date (data type) float poate stoca de obicei o valoare de până la 1.7976931348623E + 308 (dependentă de platformă) și are o precizie maximă de 14 cifre.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă tipul unei variabile este float:
is_float()
is_double() - alias of is_float()
Verificați dacă tipul unei variabile este float:
<?php
$x = 10.365;
var_dump(is_float($x));
?>
PHP Infinity
O valoare numerică mai mare decât PHP_FLOAT_MAX este considerată infinită.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă o valoare numerică este finită sau infinită:
is_finite()
is_infinite()
Cu toate acestea, funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
Verificați dacă o valoare numerică este finită sau infinită:
<?php
$x = 1.9e411;
var_dump($x);
?>
PHP NaN
NaN semnifică Not Number.
NaN este utilizat pentru operații matematice imposibile.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă o valoare nu este un număr:
is_nan()
Cu toate acestea, funcția PHP var_dump() returnează tipul și valoarea datelor:Calculul invalid va returna o valoare NaN:
<?php
$x = acos(8);
var_dump($x);
?>
PHP Numerical Strings
Funcția PHP is_numeric() poate fi utilizată pentru a afla dacă o variabilă este numerică. Funcția returnează true dacă variabila este un număr sau un șir numeric, false altfel.
Verificați dacă variabila este numerică:
<?php
$x = 5985;
var_dump(is_numeric($x));
$x = "5985";
var_dump(is_numeric($x));
$x = "59.85" + 100;
var_dump(is_numeric($x));
$x = "Hello";
var_dump(is_numeric($x));
?>
De la PHP 7.0: Funcția is_numeric() va returna FALSE pentru șirurile numerice (numeric strings) în formă hexazecimală (de exemplu, 0xf4c3b00c), deoarece nu mai sunt considerate șiruri numerice (numeric strings).
PHP Casting Strings and Floats to Integers
Uneori, trebuie să convertiți o valoare numerică într-un alt tip de date (data type).
Funcția (int), (integer) sau intval() sunt adesea folosite pentru a converti o valoare (value) într-un număr întreg (integer).
Convertiți float și string la integer:
<?php
// Cast float to int
$x = 23465.768;
$int_cast = (int)$x;
echo $int_cast;
echo "<br>";
// Cast string to int
$x = "23465.768";
$int_cast = (int)$x;
echo $int_cast;
?>

PHP Operatori

Operatori PHP
Operatorii sunt folosiți pentru a efectua operații cu variabile și valori.
PHP împarte operatorii în următoarele grupuri:
Operatori de aritmetică
Operatori de atribuire
Operatori de comparație
Operatori de creștere / descreștere
Operatori logici
Operatori cu șiruri (string)
Operatori de matrice (array)
Operatori de atribuire condiționată
Operatori Aritmetici PHP
Operatorii aritmetici PHP sunt folosiți cu valori numerice pentru a efectua operațiuni aritmetice comune, cum ar fi adunarea, scăderea, înmulțirea etc.
Operatori PHP de atribuire
Operatorii PHP de atribuire sunt folosiți cu valori numerice pentru a scrie o valoare a unei variabile.
Operatorul de atribuire de bază în PHP este "=". Înseamnă că operandul stâng este setat la valoarea expresiei de atribuire din dreapta.
Operatori PHP de comparație
Operatorii PHP de comparație sunt folosiți pentru a compara două valori (număr sau șir/number or string)
Operatori PHP de creștere / descreștere
Operatorii PHP de incrementare sunt folosiți pentru a crește valoarea unei variabile.
Operatorii PHP de descreștere sunt folosiți pentru a descrește valoarea unei variabile.
Operatori logici PHP
Operatorii logici PHP sunt folosiți pentru a combina instrucțiuni condiționale.
Operatori PHP String
PHP are doi operatori special conceputi pentru string-uri.
Operatori Array PHP
Operatorii Array PHP sunt folosiți pentru a compara matricile.
Operatori PHP de atribuire condiționată
Operatorii PHP de alocare condiționată sunt folosiți pentru a seta o valoare în funcție de condiții.

PHP if...else...elseif

Instrucțiunile PHP if...else...elseif
Instrucțiunile condiționale sunt utilizate pentru a efectua diferite acțiuni bazate pe condiții diferite.
Instrucțiuni condiționale PHP
Foarte des când scrieți cod, doriți să efectuați diferite acțiuni pentru diferite condiții. Pentru a face acest lucru puteți utiliza în codul dvs. instrucțiuni condiționale.
În PHP avem următoarele instrucțiuni condiționale:
if statement - execută unele coduri dacă o condiție este adevărată
if ... else statement - execută ceva cod dacă o condiție este adevărată și un alt cod dacă această condiție este falsă
if ... elseif ... else statement - execută coduri diferite pentru mai mult de două condiții
switch statement - selectează unul dintre numeroasele blocuri de cod care trebuie executate
PHP - Instrucțiunea if
Instrucțiunea if execută un cod dacă o condiție este adevărată.
Sintaxă
if (condition) {
    cod care trebuie executat dacă condiția este adevărată (true);
}
<?php
$t = date("H");
if ($t < "20") {
    echo "Să aveți o zi bună!";
}
?>
Instrucțiunea PHP - The if...else 
Instrucțiunea if ... else execută un cod dacă o condiție este adevărată (true) și un alt cod dacă această condiție este falsă (false).
Sintaxă
if (condition) {
    cod care trebuie executat dacă condiția este adevărată (true);
} else {
    cod care trebuie executat dacă condiția este falsă (false);
}
<?php
$t = date("H");
if ($t < "20") {
    echo "Să aveți o zi bună!";
} else {
    echo "Noapte bună!";
}
?>
Instrucțiunea PHP -  if...elseif...else
Instrucțiunea if ... elseif ... else execută coduri diferite pentru mai mult de două condiții.
Sintaxă
if (condition) {
     cod care trebuie executat dacă această condiție este adevărată (true);
} elseif (condition) {
     cod care trebuie executat dacă prima condiție este falsă (false) și această condiție este adevărată (true);
} else {
    cod care trebuie executat dacă toate condițiile sunt false (false);
}
<?php
$t = date("H");
if ($t < "10") {
    echo "Bună dimineața!";
} elseif ($t < "20") {
    echo "Să aveți o zi bună!";
} else {
    echo "Noapte bună!";
}
?>
Instrucțiunea PHP- switch 
Instrucțiunea switch va fi explicată în capitolul următor.

PHP switch

Instrucțiunea PHP switch
Instrucțiunea switch este utilizată pentru a efectua diferite acțiuni bazate pe condiții diferite.
Instrucțiunea PHP switch
Utilizați instrucțiunea switch pentru a selecta unul dintre numeroasele blocuri de cod care urmează să fie executate.
Sintaxă
switch (n) {
    case label1:
         cod care trebuie executat dacă n=label1;
        break;
    case label2:
         cod care trebuie executat dacă n=label2;
        break;
    case label3:
         cod care trebuie executat dacă n=label3;
        break;
    ...
    default:
         cod care trebuie executat dacă n este diferit de toate labels;
}
Așa funcționează: Mai întâi avem o singură expresie n (cel mai adesea o variabilă), care este evaluată o singură dată. Valoarea expresiei este apoi comparată cu valorile pentru fiecare caz din structură. Dacă există o potrivire, blocul de cod asociat cu acest caz este executat. Folosiți pauză pentru a împiedica automat rularea codului în următorul caz. Instrucțiunea implicită este utilizată dacă nu se găsește nicio potrivire.
<?php
$favcolor = "roșu";
switch ($favcolor) {
    case "roșu":
        echo "Culoarea ta preferată este roșu!";
        break;
    case "albastru":
        echo "Culoarea ta preferată este albastru!";
        break;
    case "verde":
        echo "Culoarea ta preferată este verde!";
        break;
    default:
        echo "Culoarea ta preferată nu este nici roșu, nici albastru, nici verde!";
}
?>

PHP Variabile Globale - Superglobale

PHP Variabile Globale - Superglobalele
Superglobalele au fost introduse în PHP 4.1.0 și sunt variabile încorporate (built-in variables) care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP Variabile Globale - Superglobalele
Unele variabile predefinite din PHP sunt „superglobale”, ceea ce înseamnă că sunt întotdeauna accesibile, indiferent de sfera de acțiune - și le puteți accesa din orice funcție, clasă sau fișier fără a fi nevoie să faceți nimic special.
Variabilele superglobale PHP sunt: $GLOBALS, $_SERVER, $_REQUEST, $_POST, $_GET, $_FILES, $_ENV, $_COOKIE, $_SESSION.
Capitolele următoare vor explica unele dintre superglobale, iar restul va fi explicat în capitolele ulterioare.
PHP Superglobal - $GLOBALS
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $GLOBALS
$GLOBALS este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a accesa variabile globale de oriunde în scriptul PHP (de asemenea, din funcții sau metode).
PHP stochează toate variabilele globale într-un tablou numit $GLOBALS [index]. Indicele conține numele variabilei.
Exemplul de mai jos arată cum se utilizează variabila super globală $GLOBALS:
<?php
$x = 75;
$y = 25;
 function addition() {
    $GLOBALS['z'] = $GLOBALS['x'] + $GLOBALS['y'];
}
 addition();
echo $z;
?>
În exemplul de mai sus, deoarece z este o variabilă prezentă în matricea (array) $GLOBALS, este accesibilă și din afara funcției!
PHP Superglobal - $_SERVER
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _SERVER
$ _SERVER este o variabilă super globală PHP care conține informații despre antetele, căile și locațiile scriptului (headers, paths, and script locations).
Exemplul de mai jos arată cum să folosiți unele dintre elementele din $ _SERVER:
<?php
echo $_SERVER['PHP_SELF'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SERVER_NAME'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_HOST'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_REFERER'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_USER_AGENT'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SCRIPT_NAME'];
?>
Următorul tabel prezintă cele mai importante elemente care pot intra în interiorul $ _SERVER:
$ _SERVER ['PHP_SELF'] Returnează numele de fișier al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['GATEWAY_INTERFACE'] Returnează versiunea Interfaței de Gateway comun (CGI) pe care serverul o folosește
$ _SERVER ['SERVER_ADDR'] Returnează adresa IP a serverului gazdă
$ _SERVER ['SERVER_NAME'] returnează numele serverului gazdă (cum ar fi www.w3schools.com)
$ _SERVER ['SERVER_SOFTWARE'] returnează șirul de identificare a serverului (cum ar fi Apache / 2.2.24)
$ _SERVER ['SERVER_PROTOCOL'] returnează numele și revizuirea protocolului informațional (cum ar fi HTTP / 1.1)
$ _SERVER ['REQUEST_METHOD'] returnează metoda de solicitare folosită pentru a accesa pagina (cum ar fi POST)
$ _SERVER ['REQUEST_TIME'] returnează intervalul de timp al începerii cererii (cum ar fi 1377687496)
$ _SERVER ['QUERY_STRING'] Returnează șirul de interogare dacă pagina este accesată printr-un șir de interogare
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT'] Returnează antetul Accept din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT_CHARSET'] returnează antetul Accept_Charset din cererea curentă (cum ar fi utf-8, ISO-8859-1)
$ _SERVER ['HTTP_HOST'] Returnează antetul gazdei din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_REFERER'] returnează adresa URL completă a paginii curente (nu este de încredere, deoarece nu toți agenții utilizator o acceptă)
$ _SERVER ['HTTPS'] Este scriptul cerut printr-un protocol HTTP sigur
$ _SERVER ['REMOTE_ADDR'] Returnează adresa IP de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_HOST'] returnează numele gazdei de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_PORT'] Returnează portul utilizat pe mașina utilizatorului pentru a comunica cu serverul web
$ _SERVER ['SCRIPT_FILENAME'] Returnează numele de cale absolut al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['SERVER_ADMIN'] Returnează valoarea acordată directivei SERVER_ADMIN din fișierul de configurare a serverului web (dacă scriptul rulează pe o gazdă virtuală, va fi valoarea definită pentru acea gazdă virtuală) (cum ar fi [email protected] )
$ _SERVER ['SERVER_PORT'] Returnează portul pe mașina serverului care este utilizat de serverul web pentru comunicare (cum ar fi 80)
$ _SERVER ['SERVER_SIGNATURE'] Returnează versiunea serverului și numele gazdei virtuale care sunt adăugate la paginile generate de server
$ _SERVER ['PATH_TRANSLATED'] returnează calea bazată pe sistemul de fișiere la scriptul curent
$ _SERVER ['SCRIPT_NAME'] returnează calea scriptului curent
$ _SERVER ['SCRIPT_URI'] Returnează URI-ul paginii curente
PHP Superglobal - $_REQUEST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _REQUEST
PHP $ _REQUEST este o variabilă super globală PHP care este folosită pentru a colecta date după trimiterea unui formular HTML.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm acest fișier în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem folosi super variabila globală $ _REQUEST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
  Nume: <input type="text" name="fname">
  <input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
    // colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
    $name = $_REQUEST['fname'];
    if (empty($name)) {
        echo "Numele este gol";
    } else {
        echo $name;
    }
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_POST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _POST
PHP $ _POST este o variabilă super globală PHP, care este folosită pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="post".
$ _POST este de asemenea utilizat pe scară largă pentru a trece variabilele.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm fișierul în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem utiliza super variabila globală $ _POST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
  Nume: <input type="text" name="fname">
  <input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
    // colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
    $name = $_POST['fname'];
    if (empty($name)) {
        echo "Numele este gol";
    } else {
        echo $name;
    }
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_GET
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _GET
PHP $ _GET este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="get".
$ _GET poate colecta și datele trimise pe adresa URL.
Presupunem că avem o pagină HTML care conține un hyperlink cu parametri:
 <html>
<body>
<a href="test_get.php?subject=PHP&web=lectii-virtuale.ro">Test $GET</a>
</body>
</html>
Când un utilizator face click pe linkul „Test $GET”, parametrii „subject” și „web” sunt trimiși la „test_get.php”, iar apoi puteți accesa valorile sale în „test_get.php” cu $_GET.
Exemplul de mai jos arată codul din „test_get.php”:
<html>
<body>
<?php
echo "Studiu " . $_GET['subject'] . " la " . $_GET['web'];
?>
</body>
</html>

PHP Sesiuni

Sesiuni PHP
O sesiune este o modalitate de a stoca informații (în variabile) pentru a fi utilizate în mai multe pagini.
Spre deosebire de un cookie, informațiile nu sunt stocate pe computerul utilizatorilor.
Ce este o sesiune PHP?
Când lucrați cu o aplicație, o deschideți, faceți unele modificări și apoi o închideți. Aceasta seamănă foarte mult cu o sesiune. Calculatorul știe cine ești. Știe când porniți aplicația și când terminați. Dar pe internet există o problemă: serverul web nu știe cine sunteți sau ce faceți, deoarece adresa HTTP nu menține starea.
Variabilele de sesiune (session variables) rezolvă această problemă prin stocarea informațiilor utilizatorului care vor fi utilizate pe mai multe pagini (de exemplu, numele de utilizator, culoarea preferată etc.). În mod implicit, variabilele de sesiune durează până când utilizatorul închide browserul.
Așa deci; Variabilele de sesiune (session variables) conțin informații despre un singur utilizator și sunt disponibile pentru toate paginile dintr-o singură aplicație.
Dacă aveți nevoie de o stocare permanentă, poate doriți să stocați datele într-o bază de date.
Porniți o sesiune PHP
O sesiune este pornită cu funcția session_start().
Variabilele de sesiune sunt setate cu variabila globală PHP: $_SESSION.
Acum, hai să creăm o nouă pagină numită "demo_session1.php". În această pagină, începem o nouă sesiune PHP și setăm câteva variabile de sesiune:
<?php
// Începeți sesiunea
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// Setați variabile de sesiune
$_SESSION["favcolor"] = "green";
$_SESSION["favanimal"] = "cat";
echo "Variabilele de sesiune sunt setate.";
?>
</body>
</html>
Funcția session_start() trebuie să fie primul lucru din documentul dvs. Înainte de orice etichete HTML.
Obțineți valori variabile ale sesiunii PHP
În continuare, creem o altă pagină numită "demo_session2.php". Din această pagină, vom accesa informațiile de sesiune pe care le-am setat pe prima pagină („demo_session1.php”).
Observați că variabilele de sesiune nu sunt transmise individual la fiecare pagină nouă, ci sunt preluate din sesiunea pe care o deschidem la începutul fiecărei pagini (session_start()).
De asemenea, observați că toate valorile variabilei de sesiune sunt stocate în variabila globală $_SESSION:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// Variabilele de sesiune echo care au fost setate pe pagina anterioară
echo "Culoarea preferată este " . $_SESSION["favcolor"] . ".<br>";
echo "Animalul preferat este " . $_SESSION["favanimal"] . ".";
?>
</body>
</html>
Un alt mod de a arăta toate valorile variabilei de sesiune (session variable) pentru o sesiune de utilizator (user session ) este să executați următorul cod:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
print_r($_SESSION);
?>
</body>
</html>
Cum functioneazã? De unde știe că sunt eu?
Majoritatea ședințelor setează o cheie de utilizator (user-key) pe computerul utilizatorului care arată așa: 765487cf34ert8dede5a562e4f3a7e12. Apoi, când o sesiune este deschisă pe o altă pagină, scanează computerul pentru o cheie de utilizator (user-key). Dacă există o potrivire, aceasta accesează sesiunea, dacă nu, începe o nouă sesiune.
Modificați o variabilă de sesiune PHP
Pentru a schimba o variabilă de sesiune, trebuie doar să o suprascrieți:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// pentru a schimba o variabilă de sesiune, trebuie doar să o rescrieți
$_SESSION["favcolor"] = "yellow";
print_r($_SESSION);
?>
</body>
</html>
Distrugeți o sesiune PHP
Pentru a elimina toate variabilele globale ale sesiunii și a distruge sesiunea, utilizați session_unset() și session_destroy():
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// eliminați toate variabilele de sesiune
session_unset();
// distrugeți sesiunea
session_destroy();
?>
</body>
</html>

PHP JSON

PHP și JSON
Ce este JSON?
JSON reprezintă o notare a obiectului JavaScript (JavaScript Object Notation) și este o sintaxă pentru stocarea și schimbul de date.
Deoarece formatul JSON este un format bazat pe text (text-based format), acesta poate fi trimis cu ușurință la și de la un server și utilizat ca format de date de orice limbaj de programare.
PHP și JSON
PHP are unele funcții integrate (built-in functions) pentru a gestiona JSON.
În primul rând, vom analiza următoarele două funcții:
json_encode()
json_decode()
PHP - json_encode()
Funcția json_encode() este utilizată pentru a codifica o valoare în formatul JSON.
Acest exemplu arată modul de codificare a unui tablou asociativ (associative array) într-un obiect JSON:
<?php
$age = array("Petre"=>35, "Ion"=>37, "Alex"=>43);
echo json_encode($age);
?>
Acest exemplu arată modul de codificare a unui tablou indexat (indexed array) într-un tablou (array) JSON:
<?php
$cars = array("Volvo", "BMW", "Toyota");
echo json_encode($cars);
?>
PHP - json_decode()
Funcția json_decode() este utilizată pentru a decoda un obiect JSON (JSON object) într-un obiect PHP (PHP object) sau într-un tablou asociativ (associative array).
Acest exemplu decodează datele JSON (JSON data) într-un obiect PHP (PHP object):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
var_dump(json_decode($jsonobj));
?>
Funcția json_decode() returnează în mod implicit un obiect. Funcția json_decode() are un al doilea parametru, iar atunci când este setată la adevărat (true), obiectele JSON (JSON objects) sunt decodate în tablele asociative (associative array).
Acest exemplu decodifică datele JSON (JSON data) într-un tablou asociativ PHP (PHP associative array):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
var_dump(json_decode($jsonobj, true));
?>
PHP - Accesarea valorilor decodate
Iată două exemple despre cum să accesați valorile decodate dintr-un obiect și dintr-un tablou asociativ (associative array):
Acest exemplu arată cum să accesați valorile dintr-un obiect PHP (PHP object):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
$obj = json_decode($jsonobj);
echo $obj->Petre;
echo $obj->Ion;
echo $obj->Alex;
?>
Acest exemplu arată cum să accesați valorile dintr-un tablou asociativ PHP (PHP associative array):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
$arr = json_decode($jsonobj, true);
echo $arr["Petre"];
echo $arr["Ion"];
echo $arr["Alex"];
?>
PHP - Buclă prin valori (Looping Through the Values)
De asemenea, puteți bucla (loop) valorile cu o buclă (loop) foreach():
Acest exemplu arată cum să vă buclați (loop) prin valorile unui obiect PHP (PHP object):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
$obj = json_decode($jsonobj);
foreach($obj as $key => $value) {
  echo $key . " => " . $value . "<br>";
}
?>
Acest exemplu arată cum să vă buclați (loop) prin valorile unui tablou asociativ PHP (PHP associative array):
<?php
$jsonobj = '{"Petre":35,"Ion":37,"Alex":43}';
$arr = json_decode($jsonobj, true);
foreach($arr as $key => $value) {
  echo $key . " => " . $value . "<br>";
}
?>

PHP Bază de date MySQL

Bază de date PHP MySQL
Cu PHP, vă puteți conecta la și manipula bazele de date.
MySQL este cel mai popular sistem de baze de date folosit cu PHP.
Ce este MySQL?
MySQL este un sistem de baze de date utilizat pe web
MySQL este un sistem de baze de date care rulează pe un server
MySQL este ideal atât pentru aplicații mici cât și pentru aplicații mari
MySQL este foarte rapid, fiabil și ușor de utilizat
MySQL folosește SQL standard
MySQL compilează pe mai multe platforme
MySQL este gratuit pentru a fi descărcat și utilizat
MySQL este dezvoltat, distribuit și susținut de Oracle Corporation
MySQL poartă numele fiicei cofondatoare Monty Widenius: My
Datele dintr-o bază de date MySQL sunt stocate în tabele. Un tabel este o colecție de date conexe și este format din coloane și rânduri.
Bazele de date sunt utile pentru stocarea informațiilor categoric. O companie poate avea o bază de date cu următoarele tabele:
Angajați, Produse, Clienți, Comenzi (Employees, Products, Customers, Orders)
Sistem de baze de date PHP + MySQL
PHP combinat cu MySQL este cross-platform (puteți dezvolta în Windows și puteți lucra pe o platformă Unix)
Database Queries
Un query este o întrebare sau o solicitare (question or a request).
Putem interoga (query) o bază de date (database) pentru informații specifice și putem returna un set de înregistrări.
Uită-te la următoarea interogare (query) (folosind SQL standard):
SELECT LastName FROM Employees
Interogarea (query) de mai sus selectează toate datele din coloana „LastName” din tabelul „Employees”.
Descărcați baza de date MySQL
Dacă nu aveți un server PHP cu o bază de date MySQL, îl puteți descărca gratuit aici: http://www.mysql.com
Date despre baza de date MySQL
MySQL este sistemul de baze de date standard de facto pentru site-urile web cu volume IMPORTANTE atât de date cât și de utilizatori finali (end-users) (cum ar fi Facebook, Twitter și Wikipedia).
Un alt lucru despre MySQL este că poate fi redus pentru a sprijini aplicațiile bazei de date încorporate.

PHP Conectare la MySQL

PHP Conectează-te la MySQL
PHP 5 și versiunile ulterioare pot lucra cu o bază de date MySQL folosind:
Extensia MySQLi („i” este îmbunătățită)
DPO (Obiecte de date PHP/PHP Data Objects)
Versiunile anterioare de PHP au folosit extensia MySQL. Cu toate acestea, această extindere a fost depășită în 2012.
Ar trebui să folosesc MySQLi sau PDO?
Dacă aveți nevoie de un răspuns scurt, ar fi „Orice dorți”.
Atât MySQLi, cât și PDO au avantajele lor:
PDO va funcționa pe 12 sisteme de baze de date diferite, în timp ce MySQLi va funcționa doar cu baze de date MySQL.
Deci, dacă trebuie să schimbați proiectul pentru a utiliza o altă bază de date, PDO ușurează procesul. Trebuie doar să schimbați șirul de conexiune (connection string) și câteva interogari (queries). Cu MySQLi, va trebui să rescrieți întregul cod - interogările (queries) incluse.
Ambele sunt orientate pe obiecte (object-oriented), dar MySQLi oferă și o API procedurală (procedural API).
Ambele acceptă declarații pregătite (Prepared Statements). Declarațiile pregătite (Prepared Statements) protejează împotriva injecției SQL și sunt foarte importante pentru securitatea aplicațiilor web.
Exemple MySQL atât în ​​MySQLi cât și în sintaxa PDO
Aici și în capitolele următoare vom demonstra trei moduri de a lucra cu PHP și MySQL:
MySQLi (orientat pe obiect/object-oriented)
MySQLi (procedural)
DOP
Instalare MySQLi
Pentru Linux și Windows: Extensia MySQLi este instalată automat în majoritatea cazurilor, atunci când este instalat pachetul mysql php5.
Pentru detalii despre instalare, accesați:
http://php.net/manual/en/mysqli.installation.php
Instalare DPO
Pentru detalii despre instalare, accesați: http://php.net/manual/en/pdo.installation.php
Deschideți o conexiune la MySQL
Înainte de a putea accesa datele din baza de date MySQL, trebuie să ne putem conecta la server:
Exemplu (MySQLi orientat pe obiect/MySQLi Object-Oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
echo "Conectat cu succes";
?>
$connect_error a fost spart până la PHP 5.2.9 și 5.3.0. Dacă trebuie să vă asigurați compatibilitatea cu versiunile PHP înainte de 5.2.9 și 5.3.0, utilizați în schimb următorul cod:
// Verificați conexiunea
if (mysqli_connect_error()) {
    die("Conexiunea la baza de date a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
echo "Conexiunea s-a realizat cu succes";
?>
Exemplu (PDO)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=myDB", $username, $password);
    // setați modul de eroare PDO la excepție
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    echo "Conectat cu succes";
    }
catch(PDOException $e)
    {
    echo "Conexiune eșuată: " . $e->getMessage();
    }
?>
În exemplul PDO de mai sus am specificat și o bază de date (myDB). PDO necesită o bază de date validă pentru a vă conecta. Dacă nu este specificată nicio bază de date, se face o excepție.
Un mare beneficiu al PDO este că are o clasă de excepție pentru a rezolva problemele care pot apărea în interogările noastre de baze de date (database queries). Dacă o excepție este făcută în block-ul try{}, scriptul nu mai este executat și curge direct către primul block catch(){}.
Închideți conexiunea
Conexiunea va fi închisă automat la finalizarea scriptului. Pentru a închide înainte conexiunea, utilizați următoarele:
MySQLi Object-Oriented:
$conn->close();
MySQLi Procedural:
mysqli_close($conn);
PDO:
$conn = null;

PHP Creare bază de date MySQL

PHP Creați o bază de date MySQL
O bază de date constă dintr-una sau mai multe tabele.
Veți avea nevoie de privilegii speciale CREATE pentru a crea sau pentru a șterge o bază de date MySQL.
Creați o bază de date MySQL folosind MySQLi și PDO
Instrucțiunea CREATE DATABASE este utilizată pentru a crea o bază de date în MySQL.
Următoarele exemple creează o bază de date denumită "myDB":
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
// Creați baza de date
$sql = "CREATE DATABASE myDB";
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
    echo "Baza de date creată cu succes";
} else {
    echo "Eroare la crearea bazei de date: " . $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Când creați o bază de date nouă, trebuie să specificați doar primele trei argumente pentru obiectul mysqli (nume de server, nume de utilizator și parolă/servername, username and password).
Dacă trebuie să folosiți un port specific, adăugați un șir gol (empty string) pentru argumentul numelui bazei de date (database-name argument), astfel: new mysqli("localhost", "username", "password", "", port)
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
// Creați baza de date
$sql = "CREATE DATABASE myDB";
if (mysqli_query($conn, $sql)) {
    echo "Bază de date creată cu succes";
} else {
    echo "Eroare la crearea bazei de date: " . mysqli_error($conn);
}
mysqli_close($conn);
?>
Următorul exemplu PDO creează o bază de date denumită "myDBPDO":
Exemplu (PDO)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername", $username, $password);
    // setați modul de eroare PDO la excepție
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    $sql = "CREATE DATABASE myDBPDO";
    // utilizați exec() deoarece nu se returnează niciun rezultat
    $conn->exec($sql);
    echo "Bază de date creată cu succes<br>";
    }
catch(PDOException $e)
    {
    echo $sql . "<br>" . $e->getMessage();
    }
$conn = null;
?>
Un mare beneficiu al PDO este că are o clasă de excepție pentru a rezolva problemele care pot apărea în interogările noastre de baze de date (database queries). Dacă o excepție este făcută în block-ul try{}, scriptul nu mai este executat și este trimis direct către primul block catch(){}. În block-ul catch de mai sus afișam în echo instrucțiunea SQL și mesajul de eroare generat.

PHP MySQL Declarații pregătite

PHP MySQL Declarații pregătite
Declarațiile pregătite (prepared statements) sunt foarte utile împotriva injecțiilor SQL (SQL injections).
Declarații pregătite și parametri legați
O declarație pregătită (prepared statements) este o caracteristică utilizată pentru a executa aceleași (sau similare) instrucțiuni SQL cu o eficiență ridicată.
Declarațiile pregătite (prepared statements) funcționează astfel:
Pregătiți: Un șablon de instrucțiuni SQL (SQL statement template) este creat și trimis în baza de date. Anumite valori sunt lăsate nespecificate, numite parametri (etichetat (labeled ) "?"). Exemplu: INSERT INTO MyGuests VALUES(?, ?, ?)
Baza de date analizează, compilează și efectuează optimizarea interogării pe șablonul de instrucțiuni SQL (SQL statement template) și stochează rezultatul fără a-l executa
Executați: ulterior, aplicația leagă valorile la parametri, iar baza de date execută instrucțiunea. Aplicația poate executa instrucțiunea ori de câte ori dorește cu valori diferite
Față de executarea directă a instrucțiunilor SQL, instrucțiunile pregătite (prepared statements) au trei avantaje principale:
Instrucțiunile pregătite (prepared statements) reduc timpul de analiză (parsing time), deoarece pregătirea pe interogare se face o singură dată (deși instrucțiunea este executată de mai multe ori)
Parametrii legați (bound parameters) minimizează lățimea de bandă (bandwidth) către server, deoarece trebuie să trimiteți de fiecare dată doar parametrii și nu întreaga interogare (query)
Instrucțiunile pregătite (prepared statements) sunt foarte utile împotriva injecțiilor SQL (SQL injections), deoarece valorile parametrilor, care sunt transmise ulterior folosind un protocol diferit, nu trebuie eliberate corect (correctly escaped). Dacă șablonul de instrucțiune originală (original statement template) nu este derivat de la intrarea externă (external input), nu poate apărea injecția SQL (SQL injection).
Declarații pregătite în MySQLi (Prepared Statements in MySQLi)
Următorul exemplu utilizează instrucțiuni pregătite și parametri legați (prepared statements and bound parameters) în MySQLi:
Exemplu (MySQLi cu declarații pregătite/MySQLi with Prepared Statements)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
// pregătiți și legați
$stmt = $conn->prepare("INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email) VALUES (?, ?, ?)");
$stmt->bind_param("sss", $firstname, $lastname, $email);
// setați parametrii și executați
$firstname = "Ion";
$lastname = "Popescu";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
$firstname = "Maria";
$lastname = "Gheorghe";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
$firstname = "Iulia";
$lastname = "Filipescu";
$email = "[email protected]";
$stmt->execute();
echo "Înregistrări noi create cu succes";
$stmt->close();
$conn->close();
?>
Linii de cod pentru a explica exemplul precedent:
"INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email) VALUES (?, ?, ?)"
În SQL-ul nostru, introducem un semn de întrebare (?) unde vrem să înlocuim o valoare întreagă, string, dublă sau blob (integer, string, double or blob).
Apoi, aruncați o privire la funcția bind_param():
$stmt->bind_param("sss", $firstname, $lastname, $email);
Această funcție leagă parametrii la interogarea SQL (SQL query) și îi spune bazei de date care sunt parametrii. Argumentul „sss” listează tipurile de date (types of data) care sunt parametri. Caracterul s spune mysql-ului că parametrul este un șir (string).
Argumentul poate fi unul din următoarele patru tipuri:
i - număr întreg (integer)
d - dublu (double)
s - șir (string)
b - BLOB
Pentru fiecare parametru trebuie să avem una dintre acestea .
Spunând mysql-ului la ce tip de date (type of data) trebuie să se aștepte, reducem la minimum riscul de injecții SQL (SQL injections.).
Dacă dorim să introducem date din surse externe (cum ar fi intrarea utilizatorului (user input)), este foarte important ca datele să fie igienizate ( sanitized) și validate.
Declarații pregătite în PDO (Prepared Statements in PDO)
Următorul exemplu utilizează declarații pregătite și parametri legați (prepared statements and bound parameters) în PDO:
Exemplu (PDO cu declarații pregătite)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
    // setați modul de eroare PDO la excepție
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    // pregătiți parametrii sql și bind
    $stmt = $conn->prepare("INSERT INTO MyGuests (firstname, lastname, email)
    VALUES (:firstname, :lastname, :email)");
    $stmt->bindParam(':firstname', $firstname);
    $stmt->bindParam(':lastname', $lastname);
    $stmt->bindParam(':email', $email);
    // introduceți un rând
    $firstname = "Ion";
    $lastname = "Popescu";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    // introduceți un alt rând
    $firstname = "Maria";
    $lastname = "Gheorghe";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    // introduceți un alt rând
    $firstname = "Iulia";
    $lastname = "Filipescu";
    $email = "[email protected]";
    $stmt->execute();
    echo "Înregistrări noi create cu succes";
    }
catch(PDOException $e)
    {
    echo "Eroare: " . $e->getMessage();
    }
$conn = null;
?>

PHP MySQL Select Data

PHP MySQL Select Data
Selectați datele dintr-o bază de date MySQL
Instrucțiunea SELECT este utilizată pentru a selecta datele dintr-una sau mai multe tabele:
SELECT column_name(s) FROM table_name
sau putem folosi caracterul * pentru a selecta TOATE coloanele dintr-un tabel:
SELECT * FROM table_name
Selectați date cu MySQLi
Selectați date cu MySQLi
Următorul exemplu selectează coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests și îl afișează pe pagină:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând (output data of each row)
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Name: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Linii de cod pentru a explica exemplul de mai sus:
Mai întâi, am configurat o interogare SQL (SQL query) care selectează coloanele id, nume și prenume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests. Următoarea linie de cod rulează interogarea (query) și pune datele rezultate într-o variabilă numită $result.
Apoi, funcția num_rows() verifică dacă au fost returnate mai mult de zero rânduri.
Dacă sunt returnate mai mult de zero rânduri, funcția fetch_assoc() plasează toate rezultatele într-un tablou asociativ (associative array) pe care îl putem bucla (loop). Bucla (loop) while() buclează setul de rezultate și emite datele din coloanele id, nume și prenume (id, firstname, lastname).
Următorul exemplu arată același lucru ca și exemplul precedent, în modul procedural MySQLi:
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests";
$result = mysqli_query($conn, $sql);
if (mysqli_num_rows($result) > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = mysqli_fetch_assoc($result)) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Name: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
mysqli_close($conn);
?>
Puteți pune rezultatul într-un tabel HTML:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    echo "<table><tr><th>ID</th><th>Nume</th></tr>";
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "<tr><td>".$row["id"]."</td><td>".$row["firstname"]." ".$row["lastname"]."</td></tr>";
    }
    echo "</table>";
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Selectați datele cu PDO (+ declarații pregătite/prepared statements)
Următorul exemplu folosește instrucțiuni pregătite (prepared statements).
Selectează coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests și îl afișează într-un tabel HTML:
Exemplu (PDO)
<?php
echo "<table style='border: solid 1px black;'>";
echo "<tr><th>Id</th><th>Prenume</th><th>Nume</th></tr>";
class TableRows extends RecursiveIteratorIterator {
    function __construct($it) {
        parent::__construct($it, self::LEAVES_ONLY);
    }
    function current() {
        return "<td style='width:150px;border:1px solid black;'>" . parent::current(). "</td>";
    }
    function beginChildren() {
        echo "<tr>";
    }

    function endChildren() {
        echo "</tr>" . "\n";
    }
}
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    $stmt = $conn->prepare("SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests");
    $stmt->execute();
    // setați tabloul rezultat la asociativ (set the resulting array to associative)
    $result = $stmt->setFetchMode(PDO::FETCH_ASSOC);
    foreach(new TableRows(new RecursiveArrayIterator($stmt->fetchAll())) as $k=>$v) {
        echo $v;
    }
}
catch(PDOException $e) {
    echo "Eroare: " . $e->getMessage();
}
$conn = null;
echo "</table>";
?>

PHP MySQL WHERE

PHP MySQL Utilizați clauza WHERE
Selectați și filtrați datele dintr-o bază de date MySQL
Clauza WHERE este folosită pentru a filtra înregistrările.
Clauza WHERE este utilizată pentru a extrage doar acele înregistrări care îndeplinesc o condiție specificată.
SELECT column_name(s) FROM table_name WHERE column_name operator value 
Selectați și filtrați datele cu MySQLi
Următorul exemplu selectează coloanele id, prenumele și numele (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests unde numele de familie (lastname) este "Popescu" și îl afișează pe pagina:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests WHERE lastname='Popescu'";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Nume: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Linii de cod pentru a explica exemplul de mai sus:
Mai întâi, am configurat interogarea SQL (SQL query) care selectează coloanele id, prenumele și numele (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests unde numele de familie (lastname) este „Popescu”. Următoarea linie de cod rulează interogarea (query) și pune datele rezultate într-o variabilă numită $result.
Apoi, funcția num_rows() verifică dacă au fost returnate mai mult de zero rânduri.
Dacă sunt returnate mai mult de zero rânduri, funcția fetch_assoc() plasează toate rezultatele într-un tablou asociativ (associative array) pe care îl putem bucla (loop). Bucla (loop) while() buclează setul de rezultate și emite datele din coloanele id, nume și prenume (id, firstname, lastname).
Următorul exemplu arată același lucru ca și exemplul dprecedent, în modul procedural MySQLi:
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests WHERE lastname='Popescu'";
$result = mysqli_query($conn, $sql);
if (mysqli_num_rows($result) > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = mysqli_fetch_assoc($result)) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Nume: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
mysqli_close($conn);
?>
Puteți pune rezultatul într-un tabel HTML:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests WHERE lastname='Popescu'";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    echo "<table><tr><th>ID</th><th>Nume</th></tr>";
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "<tr><td>".$row["id"]."</td><td>".$row["firstname"]." ".$row["lastname"]."</td></tr>";
    }
    echo "</table>";
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Selectați date cu PDO (+ declarații pregătite/prepared statements)
Următorul exemplu folosește instrucțiuni pregătite (prepared statements).
Selectează coloanele id, prenumele și numele (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests unde numele de familie este "Popescu" și îl afișează într-un tabel HTML:
Exemplu (PDO)
<?php
echo "<table style='border: solid 1px black;'>";
echo "<tr><th>Id</th><th>Prenume</th><th>Nume</th></tr>";
class TableRows extends RecursiveIteratorIterator {
    function __construct($it) {
        parent::__construct($it, self::LEAVES_ONLY);
    }
    function current() {
        return "<td style='width:150px;border:1px solid black;'>" . parent::current(). "</td>";
    }
    function beginChildren() {
        echo "<tr>";
    }
    function endChildren() {
        echo "</tr>" . "\n";
    }
}
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    $stmt = $conn->prepare("SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests WHERE lastname='Popescu'");
    $stmt->execute();
    // setați tabloul rezultat la asociativ (set the resulting array to associative)
    $result = $stmt->setFetchMode(PDO::FETCH_ASSOC);
    foreach(new TableRows(new RecursiveArrayIterator($stmt->fetchAll())) as $k=>$v) {
        echo $v;
    }
}
catch(PDOException $e) {
    echo "Eroare: " . $e->getMessage();
}
$conn = null;
echo "</table>";
?>

PHP MySQL ORDER BY

PHP MySQL Utilizați clauza ORDER BY
Selectați și comandați date dintr-o bază de date MySQL (Select and Order Data From a MySQL Database)
Clauza ORDER BY este folosită pentru a sorta setul de rezultate în ordine crescătoare sau descrescătoare.
Clauza ORDER BY sortează înregistrările în ordine crescătoare în mod implicit. Pentru a sorta înregistrările în ordine descrescătoare, utilizați cuvântul cheie DESC.
SELECT column_name(s) FROM table_name ORDER BY column_name(s) ASC|DESC 
Selectați și comandați date cu MySQLi (Select and Order Data With MySQLi)
Următorul exemplu selectează coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests. Înregistrările vor fi ordonate după coloana prenumelui:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests ORDER BY lastname";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Nume: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Linii de cod pentru a explica exemplul de mai sus:
În primul rând, am configurat interogarea SQL (SQL query) care selectează coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests. Înregistrările vor fi comandate de coloana cu numele de familie. Următoarea linie de cod rulează interogarea (query) și pune datele rezultate într-o variabilă numită $result.
Apoi, funcția num_rows() verifică dacă au fost returnate mai mult de zero rânduri.
Dacă sunt returnate mai mult de zero rânduri, funcția fetch_assoc() plasează toate rezultatele într-un tablou asociativ (associative array) pe care îl putem bucla (loop). Bucla (loop) while() buclează setul de rezultate și emite datele din coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname).
Următorul exemplu arată același lucru ca și exemplul precedent, în modul procedural MySQLi:
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests ORDER BY lastname";
$result = mysqli_query($conn, $sql);
if (mysqli_num_rows($result) > 0) {
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = mysqli_fetch_assoc($result)) {
        echo "id: " . $row["id"]. " - Nume: " . $row["firstname"]. " " . $row["lastname"]. "<br>";
    }
} else {
    echo "0 results";
}
mysqli_close($conn);
?>
Puteți pune rezultatul într-un tabel HTML:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
    die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
$sql = "SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests ORDER BY lastname";
$result = $conn->query($sql);
if ($result->num_rows > 0) {
    echo "<table><tr><th>ID</th><th>Nume</th></tr>";
    // date de ieșire ale fiecărui rând
    while($row = $result->fetch_assoc()) {
        echo "<tr><td>".$row["id"]."</td><td>".$row["firstname"]." ".$row["lastname"]."</td></tr>";
    }
    echo "</table>";
} else {
    echo "0 results";
}
$conn->close();
?>
Selectați date cu PDO (+ declarații pregătite/prepared statements)
Următorul exemplu folosește instrucțiuni pregătite (prepared statements).
Aici selectăm coloanele id, prenume și nume (id, firstname, lastname) din tabelul MyGuests. Înregistrările vor fi ordonate după coloana cu numele de familie și vor fi afișate într-un tabel HTML:
Exemplu (PDO)
<?php
echo "<table style='border: solid 1px black;'>";
echo "<tr><th>Id</th><th>Prenume</th><th>Nume</th></tr>";
class TableRows extends RecursiveIteratorIterator {
    function __construct($it) {
        parent::__construct($it, self::LEAVES_ONLY);
    }
    function current() {
        return "<td style='width:150px;border:1px solid black;'>" . parent::current(). "</td>";
    }
    function beginChildren() {
        echo "<tr>";
    }

    function endChildren() {
        echo "</tr>" . "\n";
    }
}
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
    $conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
    $conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
    $stmt = $conn->prepare("SELECT id, firstname, lastname FROM MyGuests ORDER BY lastname");
    $stmt->execute();
    // setați tabloul rezultat la asociativ (set the resulting array to associative)
    $result = $stmt->setFetchMode(PDO::FETCH_ASSOC);
    foreach(new TableRows(new RecursiveArrayIterator($stmt->fetchAll())) as $k=>$v) {
        echo $v;
    }
}
catch(PDOException $e) {
    echo "Eroare: " . $e->getMessage();
}
$conn = null;
echo "</table>";
?>

PHP MySQL Limit Data

PHP MySQL Limitarea selecțiilor de date
Limitați selecțiile de date dintr-o bază de date MySQL
MySQL oferă o clauză LIMIT care este utilizată pentru a specifica numărul de înregistrări de returnat.
Clauza LIMIT facilitează codarea rezultatelor pe mai multe pagini sau paginarea cu SQL și este foarte utilă pe tabelele mari. Returnarea unui număr mare de înregistrări poate avea impact asupra performanței.
Presupunem că dorim să selectăm toate înregistrările de la 1 la 30 (inclusiv) dintr-un tabel numit „Comenzi” (Orders). Interogarea SQL ar arăta astfel:
$sql = "SELECT * FROM Orders LIMIT 30";
Când se execută interogarea SQL (SQL query) de mai sus, aceasta va returna primele 30 de înregistrări.
Ce se întâmplă dacă vrem să selectăm înregistrările 16 - 25 (inclusiv)?
Mysql oferă, de asemenea, o modalitate de a face acest lucru: folosind OFFSET.
Interogarea SQL (SQL query) de mai jos spune „returnează doar 10 înregistrări, începeți la înregistrarea 16 (OFFSET 15)”:
$sql = "SELECT * FROM Orders LIMIT 10 OFFSET 15";
Puteți utiliza, de asemenea, o sintaxă mai scurtă pentru a obține același rezultat:
$sql = "SELECT * FROM Orders LIMIT 15, 10";
Rețineți că numerele sunt inversate atunci când utilizați o virgulă.

PHP XML Parsers

PHP XML Parsers
Ce este XML?
Limbajul XML este o modalitate de structurare a datelor pentru partajarea pe site-uri web.
Mai multe tehnologii web precum RSS Feed și Podcast-uri sunt scrise în XML.
XML este ușor de creat. Seamănă foarte mult cu HTML, cu excepția faptului că vă alcătuiți propriile etichete.
Ce este un parser XML?
Pentru a citi și actualiza, crea și manipula (read and update, create and manipulate) un document XML, veți avea nevoie de un analizator (parser) XML.
În PHP există două tipuri majore de analizoare (parsers) XML:
Tree-Based Parsers
Event-Based Parsers
Tree-Based Parsers
Analizatorii pe baza de arbori (Tree-Based Parsers) dețin întregul document în memorie și transformă documentul XML într-o structură Tree. Analizează întregul document și oferă acces la elementele Tree (DOM).
Acest tip de analizor (type of parser) este o opțiune mai bună pentru documentele XML mai mici, dar nu pentru documentele XML mari, deoarece provoacă probleme majore de performanță.
Exemplu de analizatori pe baza de arbori (tree-based parsers):
SimpleXML
DOM
Event-Based Parsers
Analizatorii pe bază de evenimente (Event-Based Parsers) nu dețin întregul document în memorie, ci citesc într-un singur nod simultan și vă permit să interacționați în timp real. Odată ce treceți pe următorul nod, cel vechi este aruncat.
Acest tip de analizator (type of parser) este potrivit pentru documentele XML mari. Acesta analizează mai repede și consumă mai puțină memorie.
Exemplu de analizatoare bazate pe evenimente (Event-Based Parsers):
XMLReader
XML Expat Parser

PHP SimpleXML Parser

PHP SimpleXML Parser
SimpleXML este o extensie PHP care ne permite să manipulăm cu ușurință și să obținem date XML.
Parserul SimpleXML
SimpleXML este un analizator bazat pe arbori (tree-based parser).
SimpleXML oferă o modalitate ușoară de a obține numele, atributele și conținutul textului unui element (name, attributes and textual content), dacă știți structura sau aspectul (layout) documentului XML.
SimpleXML transformă un document XML într-o structură de date (data structure ) pe care o puteți repeta printr-o colecție de tablouri (collection of arrays) și obiecte.
În comparație cu DOM sau analizatorul (parser) Expat, SimpleXML ia mai puține linii de cod pentru a citi datele text dintr-un element.
Instalare
De la PHP 5, funcțiile SimpleXML fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
PHP SimpleXML - Citiți din șir (string)
Funcția PHP simplexml_load_string() este utilizată pentru a citi datele XML dintr-un șir (string).
Presupunem că avem o variabilă care conține date XML, astfel:
$myXMLData =
"<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>";
Exemplul de mai jos arată cum să utilizați funcția simplexml_load_string() pentru a citi datele XML dintr-un șir (string):
<?php
$myXMLData =
"<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>";
$xml=simplexml_load_string($myXMLData) or die("Eroare: Nu se poate crea obiectul");
print_r($xml);
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
SimpleXMLElement Object ( [to] => Popescu [from] => Ioana [heading] => Reminder [body] => Nu uitați de mine în acest weekend! )
Utilizați funcționalitatea libxml pentru a prelua toate erorile XML la încărcarea documentului și apoi repetați erorile.
Următorul exemplu încearcă să încarce un șir (string) XML rupt:
<?php
libxml_use_internal_errors(true);
$myXMLData =
"<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?>
<document>
<user>Ion Popescu</wronguser>
<email>[email protected]</wrongemail>
</document>";
$xml = simplexml_load_string($myXMLData);
if ($xml === false) {
    echo "Încărcarea XML a eșuat: ";
    foreach(libxml_get_errors() as $error) {
        echo "<br>", $error->message;
    }
} else {
    print_r($xml);
}
?>
Încărcarea XML a eșuat:
Nepotrivirea etichetelor de deschidere și incheiere (opening și ending) : linia de utilizator 3 și utilizator greșit (user line 3 and wronguser)
Nepotrivirea etichetelor de deschidere și incheiere (opening și ending): linia de e-mail 4 și e-mail greșit (email line 4 and wrongemail)
PHP SimpleXML - Citiți din fișier (Read From File)
Funcția PHP simplexml_load_file() este utilizată pentru a citi datele XML dintr-un fișier.
Presupunem că avem un fișier XML numit "note.xml", care arată astfel:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
  <to>Popescu</to>
  <from>Ioana</from>
  <heading>Reminder</heading>
  <body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Exemplul de mai jos arată cum să utilizați funcția simplexml_load_file() pentru a citi datele XML dintr-un fișier:
<?php
$xml=simplexml_load_file("note.xml") or die("Eroare: Nu se poate crea obiectul");
print_r($xml);
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
SimpleXMLElement Object ( [to] => Popescu [from] => Ioana [heading] => Reminder [body] => Nu uitați de mine în acest weekend! )
Capitolul următor arată cum să obțineți/recuperați valorile nodului (get/retrieve node values) dintr-un fișier XML cu SimpleXML!

PHP XML Expat Parser

PHP XML Expat Parser
Analizatorul (parser) XML Expat integrat permite procesarea documentelor XML în PHP.
Analizatorul (parser) XML Expat
Analizatorul (parser) Expat este un analizator (parser) bazat pe evenimente.
Priviți următoarea fracție XML:
<from>Ioana</from>
Un analizator bazat pe evenimente (event-based parser) raportează XML-ul de mai sus ca o serie de trei evenimente:
Start element: from
Start CDATA section, value: Ioana
Close element: from
Funcțiile XML Expat Parser fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
Fișierul XML
Fișierul XML „note.xml” va fi utilizat în exemplul de mai jos:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Inițializarea analizatorului XML Expat (XML Expat Parser)
Vrem să inițializăm XML Expat Parser în PHP, să definim unii manageri pentru diferite evenimente XML, apoi să analizăm fișierul XML.
<?php
//  Inițializați analizatorul XML (XML parser)
$parser=xml_parser_create();
// Funcție de utilizat la începutul unui element
function start($parser,$element_name,$element_attrs) {
  switch($element_name) {
    case "NOTE":
    echo "-- Note --<br>";
    break;
    case "TO":
    echo "To: ";
    break;
    case "FROM":
    echo "From: ";
    break;
    case "HEADING":
    echo "Heading: ";
    break;
    case "BODY":
    echo "Message: ";
  }
}
// Funcție de utilizat la sfârșitul unui element
function stop($parser,$element_name) {
  echo "<br>";
}
// Funcție de utilizat la găsirea datelor de tip caracter
function char($parser,$data) {
  echo $data;
}
// Specificați elementul handler
xml_set_element_handler($parser,"start","stop");
// Specificați gestionarul de date (data handler)
xml_set_character_data_handler($parser,"char");
// Deschideți fișierul XML
$fp=fopen("note.xml","r");
// Citiți datele
while ($data=fread($fp,4096)) {
  xml_parse($parser,$data,feof($fp)) or
  die (sprintf("XML Error: %s at line %d",
  xml_error_string(xml_get_error_code($parser)),
  xml_get_current_line_number($parser)));
}
// Eliberați analizatorul XML (XML parser)
xml_parser_free($parser);
?>

PHP XML DOM Parser

PHP XML DOM Parser
Analizatorul DOM încorporat (built-in DOM parser) face posibilă procesarea documentelor XML în PHP.
Analizatorul XML DOM
Analizatorul DOM (DOM parser) este un analizator bazat pe arbori (tree-based parser).
Priviți următoarea fracție document XML (XML document fraction):
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<from>Ioana</from>
DOM vede XML-ul de mai sus ca o structură de arbore (tree structure):
Nivelul 1: Document XML
Nivelul 2: Elementul rădăcină: <de la>
Nivelul 3: Element text: "Ioana"
Instalare
Funcțiile analizatorului DOM (DOM parser) fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
Fișierul XML
Fișierul XML de mai jos („note.xml”) va fi utilizat în exemplul nostru:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
XML de încărcare și ieșire (Load and Output XML)
Vrem să inițializăm analizatorul XML (XML parser), să încărcăm xml-ul și să îl scoatem:
<?php
$xmlDoc = new DOMDocument();
$xmlDoc->load("note.xml");
print $xmlDoc->saveXML();
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
Popescu Ioana Reminder Nu uita de mine în acest weekend!
Dacă selectați „View source” în fereastra browserului, veți vedea următorul HTML:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Buclă prin XML (Looping through XML)
Vrem să inițializăm analizatorul XML, să încărcăm XML și să ne buclăm (loop) prin toate elementele elementului <note>:
<?php
$xmlDoc = new DOMDocument();
$xmlDoc->load("note.xml");
$x = $xmlDoc->documentElement;
foreach ($x->childNodes AS $item) {
  print $item->nodeName . " = " . $item->nodeValue . "<br>";
}
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
#text =
to = Popescu
#text =
from = Ioana
#text =
heading = Reminder
#text =
body = Nu ma uita in acest weekend!
#text =
În exemplul de mai sus vedeți că există noduri de text goale (empty text nodes) între fiecare element.
Când XML generează, conține adesea spații albe (white-spaces) între noduri. Analizatorul XML DOM (XML DOM parser) tratează acestea ca elemente obișnuite și, dacă nu sunteți conștienți de ele, uneori provoacă probleme.
 

PHP Bază de date AJAX

PHP - AJAX și MySQL
AJAX poate fi utilizat pentru comunicarea interactivă cu o bază de date.
Exemplu de bază de date AJAX
Modul în care o pagină web poate obține informații dintr-o bază de date cu AJAX:
Exemplu explicat
Când un utilizator selectează o persoană din lista derulantă, se execută o funcție numită „showUser()”.
Funcția este declanșată de evenimentul onchange.
<html>
<head>
<script>
function showUser(str) {
    if (str == "") {
        document.getElementById("txtHint").innerHTML = "";
        return;
    } else {
        if (window.XMLHttpRequest) {
            // code for IE7+, Firefox, Chrome, Opera, Safari
            xmlhttp = new XMLHttpRequest();
        } else {
            // code for IE6, IE5
            xmlhttp = new ActiveXObject("Microsoft.XMLHTTP");
        }
        xmlhttp.onreadystatechange = function() {
            if (this.readyState == 4 && this.status == 200) {
                document.getElementById("txtHint").innerHTML = this.responseText;
            }
        };
        xmlhttp.open("GET","getuser.php?q="+str,true);
        xmlhttp.send();
    }
}
</script>
</head>
<body>
<form>
<select name="users" onchange="showUser(this.value)">
  <option value="">Select a person:</option>
  <option value="1">Petre Georgescu</option>
  <option value="2">Luiza Georgescu</option>
  <option value="3">Ion Suciu</option>
  <option value="4">Georgiana Ionescu</option>
  </select>
</form>
<br>
<div id="txtHint"><b>Informațiile despre persoană vor fi enumerate aici ... </b></div>
</body>
</html>
Verificați dacă persoana este selectată. Dacă nu este selectată nicio persoană (str == ""), ștergeți conținutul txtHint și ieșiți din funcție. Dacă este selectată o persoană, faceți următoarele:
Creați un obiect XMLHttpRequest
Creați funcția care trebuie executată atunci când răspunsul serverului este gata
Trimiteți cererea dezactivată unui fișier de pe server
Observați că la URL se adaugă un parametru (q) (avand conținutul listei derulante)
Fișierul PHP
Pagina de pe server numită de JavaScript-ul precedent este un fișier PHP numit "getuser.php".
Codul sursă din „getuser.php” rulează o interogare (query) împotriva unei baze de date MySQL și returnează rezultatul într-un tabel HTML:
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<style>
table {
    width: 100%;
    border-collapse: collapse;
}
table, td, th {
    border: 1px solid black;
    padding: 5px;
}
th {text-align: left;}
</style>
</head>
<body>
<?php
$q = intval($_GET['q']);
$con = mysqli_connect('localhost','petre','abc123','my_db');
if (!$con) {
    die('Nu s-a putut conecta: ' . mysqli_error($con));
}
mysqli_select_db($con,"ajax_demo");
$sql="SELECT * FROM user WHERE id = '".$q."'";
$result = mysqli_query($con,$sql);
echo "<table>
<tr>
<th>Prenume</th>
<th>Nume</th>
<th>Vârsta</th>
<th>Orașul natal</th>
<th>Job</th>
</tr>";
while($row = mysqli_fetch_array($result)) {
    echo "<tr>";
    echo "<td>" . $row['Prenume'] . "</td>";
    echo "<td>" . $row['Nume'] . "</td>";
    echo "<td>" . $row['Vârsta'] . "</td>";
    echo "<td>" . $row['Orașul natal'] . "</td>";
    echo "<td>" . $row['Job'] . "</td>";
    echo "</tr>";
}
echo "</table>";
mysqli_close($con);
?>
</body>
</html>
Când interogarea este trimisă de la JavaScript în fișierul PHP, se întâmplă următoarele:
PHP deschide o conexiune la un server MySQL
Este găsită persoana corectă
Un tabel HTML este creat, umplut cu date și trimis înapoi la marcatorul de locație (placeholder) „txtHint”

Oxizi

Structura, formula generală și nomenclatura oxizilor; oxizi acizi, oxizi bazici, oxizi amfoteri și oxizi indiferenți; proprietăți și metode generale de obținere a oxizilor.

Acizi

Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor. 

Baze

Definirea bazelor conform teoriei disociației electrolitice și teoriei protolitice; formula generală și nomenclatura bazelor; proprietățile și reacțiile chimice specifice bazelor; ionizarea bazelor; metode generale de obținere a bazelor. 

Săruri

Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză. 

Apa

Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.  

Grupa 18 sau grupa a VIII-a principală

Grupa a VIII-a principală, numerotată VIII A sau 18, cuprinde gazele rare (nobile) heliu, He, neon, Ne, argon, Ar, kripton, Kr, xenon, Xe, radon, Rn. 

 

Grupa 15 sau grupa a V-a principală

Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi. 
 

Grupa 14 sau grupa a IV-a principală

Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb. 

Grupa 13 sau grupa a III-a principală

Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl. 

Grupa 2 sau grupa a II-a principală

Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase. 

Grupa 10 sau grupa a VIII-a secundară

Grupa 10 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare, alături de grupele 8 și 9, cuprinde elementele nichel, Ni, paladiu, Pd, și platină, Pt. 

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2021 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri