Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Rezultate pentru tag: clas




Proiecții ortogonale pe un plan

Proiecția unui punct pe un plan. Proiecția unui segment pe un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan. Proiecția unei drepte pe un plan.

Teorema celor trei perpendiculare

Distanța de la un punct la o dreaptă în spațiu. Teorema celor trei perpendiculare. Enunțul și demonstrația teoremei celor trei perpendiculare. 

Unghiul a două plane

Unghi diedru. Unghi plan al unui diedru. Determinarea măsurii unghiului format de două plane

Prisma triunghiulară regulată

Aria prismei și volumul prismei. Deducerea formulelor de calcul pentru arie prismă triunghiulară și volum prismă triunghiulară regulată. Aria laterală a prismei triunghiulare regulate. Aria totală a prismei triunghiulare regulate. Volumul unei prisme triunghiulare regulate.

Propagarea luminii. Reflexia si refracţia.

Propagarea luminii în medii omogene: constanţa vitezei şi conceptul de rază de lumină. Legile reflexiei şi refracţiei. Reflexia totală: definiţie, aplicaţii.

Prisma. Oglinzi plane şi sferice.

Prisma optică. Formarea imaginilor. Oglinda plană. Oglinzi sferice: proprietăţi, construcţia imaginilor.

Calculul lentilelor. Sisteme de lentile.

Folosim formula Descartes pentru a calcula proprietăţile imaginii formate într-o lentilă. Prezentăm sistemele centrate şi acolate de lentile.

Microscopul. Ochiul uman.

Exemple de instrumente optice cu sisteme centrate de lentile: microscopul (parametri, exemple) şi ochiul uman (componente, acomodarea).

Dispersia luminii.

Definiţia dispersiei. Descompunerea luminii albe în spectrul de radiaţii vizibile. Dispersia în prisma optică. Dispersia normală şi anomală.

Lama cu feţe plan paralele.

Aplicaţii ale interferenţei nelocalizate. Lama cu feţe plan paralele: franjele de egală înclinare. Stratul antireflex.

Pana optică.

Interferometre cu interferenţă localizată. Pana optică: franje de egală grosime. Inelele Newton.

Difracţia luminii.

Definiţie, exemple. Franje de difracţie printr-o fantă. Reţele de difracţie.

Polarizarea luminii.

Stările de polarizare a luminii. Polarizarea prin reflexie - legea Brewster. Polarizarea prin transmisie - polarizorii. Legea Malus. Birefringenţa.

Noțiuni introductive

Materia, substanțe, molecule, atomi, ioni. Particulele subatomice: electroni, protoni, neutroni. Unitatea atomică de masă (u.a.m.) și sarcina electrică. Numărul atomic Z, numărul de masă A, numărul de neutroni N.

Noţiuni de cinematică.

Introducem noţiunile şi mărimile de bază ale cinematicii. Discutăm ecuaţia de mişcare. Prezentăm definiţia şi proprietăţile vectorilor.

Viteza şi acceleraţia.

Metode de adunare şi scadere a vectorilor. Viteza medie şi viteza momentană. Acceleraţia medie şi acceleraţia momentană.

Echilibrul de translaţie.

Echilibrul de translaţie sub acţiunea a două sau mai multe forţe. Echilibrul punctului material supus la legături.

Momentul forţei. Cuplul de forţe.

Efectul forţelor la rotaţia unui solid rigid. Momentul forţei şi cuplul de forţe. Convenţii de semn.

Lucrul mecanic.

Definiţie. Interpretare geometrică. Forţe conservative. Lucrul mecanic al forţelor elastică şi de greutate.

Oscilaţii forţate. Rezonanţa.

Oscilaţii cuplate şi oscilaţii forţate. Fenomenul de rezonanţă a oscilaţiilor cuplate.

Modelul undei plane.

Unde mecanice: definiţie, mărimi caracteristice. Unde longitudinale şi transversale. Modelul undei plane.

Ecuaţia undei plane.

Deducerea ecuaţiei undei plane. Proprietăţile undei plane: periodicitatea, intensitatea.

Interferenţa undelor.

Interferenţa undelor mecanice. Unde staţionare. Formarea ventrelor si nodurilor.

Noţiuni de termodinamică.

Sistem termodinamic. Stări şi parametri de stare. Procese şi parametri de proces. Echilibru termodinamic.

Teoria cinetico-moleculara: fundamente.

Principiul echipartiţiei energiei pe grade de libertate. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare.

Teoria cinetico-moleculara: aplicaţii.

Deducerea legii Dalton. Extinderea modelului gazului ideal la substanţe reale. Clasificarea stărilor de agregare.

Calorimetrie I.

Lucrul mecanic: definiţie, ecuaţii pentru varii procese. Căldura. Coeficienţi calorici: definţii, tipuri.

Calorimetrie II.

Calorimetrul şi utilizarea lui. Ecuaţia calorimetrică. Energia internă.

Principiul I. Maşina termică.

Principiul I al termodinamicii. Maşina termică. Perpetuum mobile de speţa I şi II. Relaţia Mayer.

Motoare termice.

Randamentul maşinii termice. Motoarele termice Otto şi Diesel.

Ciclul Carnot.

Ciclul Carnot. Teorema Carnot: randament maxim. Motorul cu reacţie.

Entropia. Principiul II.

Entropia: definiţie, interpretare. Procese reversibile şi ireversibile. Principiul II al termodinamicii.

Lichefierea, topirea. Diagrama de fază.

Izotermele Andrews ale gazului real. Lichefierea. Topirea şi solidificarea. Diagramele de fază. Punctul triplu.

Legea Coulomb. Câmpul electric.

Sarcina electrică. Legea Coulomb a interacţiunii electrostatice. Câmpul electric, linii de câmp.

Mărimile câmpului electric. Capacitatea electrică.

Potenţialul electric, tensiunea electrică, lucrul mecanic electric. Energia potenţială electrostatică. Capacitatea electrică.

Condensatorul electric.

Condensatorul electric. Condensatorul plan. Gruparea în serie şi paralel a condensatoarelor.

Tensiunea şi intensitatea.

Mecanismul de generare a curentului electric. Tensiunea electromotoare. Intensitatea curentului electric.

Rezistenţa. Legea Ohm.

Rezistenţa şi rezistivitatea electrica. Supraconductibilitatea. Legea Ohm pentru o porţiune şi pentru întregul circuit.

Legile Kirchhoff.

Reţele electrice. Legile Kirchhoff. Convenţii de semn. Exemplu de aplicare.

Gruparea rezistoarelor.

Grupările în serie şi paralel ale rezistoarelor. Grupările în stea şi triunghi ale rezistoarelor.

Gruparea generatoarelor.

Gruparea în serie şi paralel a generatoarelor. Metoda superpoziţiei de calcul a reţelelor.

Măsurători electrice.

Şuntul ampermetrului. Rezistenţa adiţională a voltmetrului. Montaje aval şi amonte. Puntea Wheastone.

Legea Joule. Electroliza.

Energia electrică – legea Joule. Puterea electrică. Randamentul electric. Efectul chimic - electroliza.

Legea Faraday.

Legea Faraday. Tensiunea electromotoare. Autoinducţia. Inductanţa: definiţie, solenoidul.

Generarea tensiunii alternative.

Energia câmpului magnetic. Exemplu: bobina. Generarea tensiunii electrice alternative. Aplicaţii.

Mărimile curentului alternativ.

Valorile momentane şi valorile efective ale mărimilor curentului alternativ: fluxul, tensiunea, intensitatea.

Reprezentarea fazoriala.

Reprezentarea fazorială a curentului alternativ. Reprezentarea fazorială polară a curentului alternativ.

Proprietăţile funcţiilor sinusoidale.

Proprietăţile funcţiilor sinusoidale: suma şi viteza de variaţie momentană.

Elemente de circuit: R, L, C.

Elemente de circuit în curent alternativ: rezistorul, bobina, condensatorul.

Circuitele RLC serie şi paralel.

Legea Ohm pentru circuite RLC serie şi paralel. Impedanţa. Construcţia diagramelor fazoriale.

Rezonanţa circuitelor RLC.

Frecvenţa de rezonanţă. Factorul de calitate. Comportarea circuitelor serie şi paralel. Interpretarea energetică.

Puterea în curent alternativ.

Puterea momentană şi puterea medie. Interpretarea geometrică. Triunghiul puterilor: puterile activă, reactivă şi aparentă.

Transformatorul. Alternatorul.

Transformatorul: raportul de transformare, randamentul. Maşini de curent alternativ. Alternatorul.

Oscilaţii electromagnetice.

Circuitul oscilant RLC. Oscilaţii electromagnetice libere, amortizate, forţate. Interpretarea energetică.

Unda electromagnetică.

Principiile Maxwell ale teoriei câmpului electromagnetic. Proprietăţile undei electromagnetice: viteza de propagare, ortogonalitateaE with rightwards arrow on topB with rightwards arrow on top şi v with rightwards arrow on top.

Circuitul oscilant deschis. Antene.

Circuitul oscilant deschis. Antene dipol de emisie şi recepţie. Clasificarea undelor electromagnetice.

Operaţii cu mulţimi

Operaţii cu mulţimi. Reuniunea mulțimilor. Intersecţia mulțimilor. Diferenţa mulțimilor.

Transformările Galilei. Relativitatea clasică.

Spaţiul şi timpul în fizica clasică. Transformările Galilei. Principiul relativităţii clasice. Electromagnetismul - o excepţie.

Experimentul Michelson.

Modelul eterului universal pentru unde electromagnetice. Experimentul Michelson: eşecul modelului eteric şi constanţa vitezei luminii în vid.

Principiile Einstein. Transformările Lorentz.

Principiile Einstein ale relativităţii restrânse. Spaţiu-timpul în fizica relativistă. Transformările Lorentz. Relativitatea simultaneităţii.

Cinematica relativistă.

Sistemul de referinţă propriu. Contracţia lungimilor. Dilatarea duratelor.

Dinamica relativistă. Ecuaţia Einstein.

Dinamica relativistă: masa, impusul şi forţa în fizica relativistă. Ecuaţia Einstein: relaţia masă-energie.

Efectul fotoelectric extern.

Dispozitiv experimental. Legile efectului fotoelectric extern. Eşecul modelului ondulatoriu de a explica efectul.

Ipotezele Planck şi Einstein.

Ipoteza Planck: cuantele de energie. Ipoteza Einstein: fotonul. Explicarea efectului fotoelectric cu formula Einstein şi modelul corpuscular.

Efectul Compton.

Dispozitivul experimental. Calculul variaţiei lungimii de undă. Eşecul modelului ondulatoriu şi succesul modelului corpuscular.

Ipoteza de Broglie. Difracţia electronilor.

Dualismul unda-corpuscul: ipoteza de Broglie. Relaţia de Broglie. Difracţia electronilor: legea Bragg.

Microscopul electronic.

Microscopul electronic: rezoluţia spaţială, funcţionare. Discuţie despre dualismul unda-corpuscul.

Relaţia de incertitudine Heisenberg.

Relatia de incertitudine Heisenberg pentru poziţie-impuls şi pentru timp-energie. Consecinţe. Exemple.

Spectre atomice.

Spectre atomice de emisie şi absorbţie: definiţii, proprietăţi. Legea seriilor spectrale ale hidrogenului. Analiza spectrală.

Postulatele Bohr.

Postulatele Bohr ca şi consecinţe ale experimentelor Rutherford şi Franck-Hertz.

Modelul atomic Bohr I.

Modelul atomic Bohr: condiţia de cuantificare, condiţia de echilibru. Cuantificarea razelor orbitelor.

Modelul atomic Bohr II.

Cuantificarea energiei. Numărul cuantic principal. Cuantificarea vitezei. Cuantificarea vitezei de rotaţie.

Interpretarea spectrelor hidrogenului.

Interpretarea legii seriilor spectrale ale atomului de hidrogen prin modelul Bohr. Calculul constantei Rydberg.

Modelul păturilor electronice.

Modelul păturilor electronice pentru atomi cu mai mulţi electroni (Z>1). Numerele cuantice (n,l,m,mS).

Aplicaţii: radiaţiile X.

Radiaţiile X de frânare şi caracteristice: producere şi proprietăţi. Interacţiunea cu substanţa. Aplicaţii.

Structura învelișului electronic

Electroni. Înveliş electronic - straturi electronice, substraturi electronice, orbitali. Spin electronic.

Variaţia energiei de ionizare

Ion, cation, anion. Proprietăți periodice. Energie de ionizare - definiție, variație în tabelul periodic.

Energia de legătură. Stabilitatea nucleară.

Energia de legătură. Energia de legătură pe nucleon. Platoul de stabilitate. Procese de creştere a stabilităţii.

Legătura coordinativă. Combinaţiile complexe.

Legătura coordinativă. Coordinare. Combinații complexe. Donor, acceptor, ion central, ligand. Număr de coordinare. 

Fuziunea nucleară. TOKAMAK-ul.

Fuziunea nucleară. Reactorul TOKAMAK. Efectul de stricţiune al plasmei.

Acceleratoare liniare de particule.

Acceleratoare de particule. Acceleratorul liniar rezonant. Sincronismul.

Acceleratoare circulare de particule.

Acceleratoare circulare: ciclotronul şi sincrotronul. Radiaţia sincrotronică. Aplicaţii.

Legea generală a gazelor

Legea gazelor ideale. Legea lui Avogadro. Parametrii de stare ai gazelor. Ecuaţia lui van der Waals. Aplicaţie.

 

Concentraţia soluţiilor. Cristalohidraţi.

Soluţii. Concentraţia. Concentraţia procentuală şi concetraţia molară. Aplicaţie. Cristalohidraţi. Substanţă anhidră, eflorescenţă, higroscopicitate. 

Concentraţia procentuală - aplicaţii

Soluții, dizolvare. Concentrație procentuală. Masă dizolvată, masa soluției. Aplicații.

Concentraţia molară - aplicaţii

Calculul concentraţiei molare a unei soluţii. Regula de trei simplă. Molaritate. Aplicaţii.

Echilibre chimice – legea acţiunii maselor

Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor. 

Echilibre chimice – aplicaţie

Viteza reacţiei directe, viteza reacţiei inverse. Starea de echilibru chimic. Constanta de echilibru. Aplicaţii. 

Acizi şi baze. Teoria protolitică.

Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate. 

Tăria acizilor şi bazelor – amfoliţi acido-bazici

Acizi tari şi acizi slabi. Ionizarea acizilor tari. Ionizarea acizilor slabi. Constanta de aciditate. Ka. Baze tari şi baze slabe. Ionizarea bazelor tari. Ionizarea bazelor slabe. Constanta de bazicitate, Kb. Caracterul amfoter. Amfoliţi acido-bazici. 

pH-ul soluţiilor apoase

pH – definiţie, semnificaţie matematică. Reacţia de autoprotoliză a apei. Soluţie neutră. Produsul ionic al apei, Kw. Soluţii acide, soluţii neutre şi soluţii bazice. pH neutru, pH bazic şi pH acid. Scala de pH. 

Reacţii redox. Oxidanţi şi reducători.

Transferul de electroni. Reacţia de oxidare. Reacţia de reducere. Numărul de oxidare. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Reacţii redox. Agenţi oxidanţi şi agenţi reducători. Caracter oxidant şi carcter reducător. Seria activităţii metalelor. 

Seria activităţii metalelor

Oxidant, reducător. Metale active, metale foarte active şi metale inactive. Atomi metalici, ioni metalici – configuraţia electronică. 

Coroziunea. Prevenirea coroziunii.

Coroziunea. Reacţiile chimice care generează coroziunea. Metode de prevenire a coroziunii. Galvanizarea. Protecţia catodică. 

Transformări de fracții ordinare în fracții zecimale 1

Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Transformarea fracțiilor ordinare ai căror numitori au in descompunerea lor doar puteri cu baza 2 sau 5.

Mulţimi - noţiuni introductive

Noțiuni introductive privind mulțimile. Relația dintre un element și o mulțime (relația de apartenență). Reprezentarea mulțimilor: cu ajutorul diagramelor, prin enumerarea elementelor și prin enunțarea proprietăților caracteristice elementelor. Mulțimi finite. Mulțimi infinite. Mulțimea vidă. Relații între mulțimi. Submulțimi.

Teorema împărţirii cu rest

Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Teorema împarțirii cu rest.

Deîmpărţit = cât x împărţitor + rest, restul < împărţitorul (d = c x î + r, r < î)

Sisteme de numerație

Sistemul de numerație zecimal (baza 10). Sistemul de numerație binar (baza 2). Sistemul de numerație hexazecimal (baza 16). Conversia unui număr dintr-un sistem de numerație în altul.

Proprietăţile divizibilităţii

Proprietățile divizibilității. Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în mulțimea numerelor naturale N.

Numere prime. Numere compuse

Un număr prim este un număr natural care are exact doi divizori: numărul 1 și numărul în sine. Un număr compus este orice număr natural care are cel puțin 3 divizori. Algoritmul de verificare a numerelor prime.

Numere prime între ele

Se numesc numere prime între ele acele numere naturale, diferite de zero, care au c.m.m.d.c. = 1.

Modulul unui număr întreg

Noțiunea de modul. Valoarea absolută a unui număr întreg. Numere întregi opuse.

Fracţii

Noțiunea de fracție. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare.

Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare

Tipuri de fracţii. Clasificarea fracțiilor ordinare în fracții subunitare, fracții echiunitare și fracții supraunitare.

Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor

Aflarea numitorului comun a două sau mai multe fracții. Aducerea fracțiilor la același numitor.

Adunarea fracțiilor ordinare pozitive

Adunarea numerelor raționale pozitive reprezentate de fracții care au același numitor sau numitori diferiți.

Scăderea fracțiilor ordinare pozitive

Scăderea numerelor raționale pozitive reprezentate de fracții care au același numitor sau numitori diferiți.

Înmulţirea fracțiilor ordinare pozitive

Înmulțirea unei fracții cu un număr natural. Aflarea unei fracții dintr-un număr. Înmulţirea numerelor raționale pozitive reprezentate prin fracții ordinare.

Intervale de numere reale

Noțiunea de interval. Intervale mărginite de numere reale, intervale nemărginite.  Interval deschis, interval închis. Legătura dintre intervale și modul.  Determinarea soluțiilor unor inecuații (în mulțimea numerelor reale) care au necunoscuta în modul.

Media aritmetică, media ponderată, media geometrică

Formulele pentru medie aritmetică, medie ponderată și medie geometrică a numerelor reale. Inegalitatea mediilor.

Rădăcina pătrată a unui număr rațional pozitiv

Noțiunea de radical. Rădăcina pătrată. Extragerea rădăcinii pătrate.

Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere

Operații cu numere reale reprezentate prin litere. Adunarea numerelor reale reprezentate prin litere. Scăderea numerelor reale reprezentate prin litere. 

Descompuneri în factori

Descompunerea în factori. Metode de descompunere în factori: metoda factorului comun, formule de calcul prescurtat și metode combinate.

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

Definirea unui raport algebric. Găsirea domeniului de definiție al unui raport. Amplificarea unui raport. Simplificarea unui raport. Operații cu rapoarte algebrice. Aducerea unei expresii algebrice la forma cea mai simplă.

Ecuații cu numere zecimale

Rezolvarea unor ecuații cu o necunoscută în care apar numere zecimale

Proporţii. Proporţii derivate

Proporţii. Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie. Proporţii derivate.

Mărimi direct proporţionale

Rezolvarea problemelor cu mărimi direct proporţioale. Regula de trei simplă pentru mărimi d.p.

Mărimi invers proporționale

Rezolvarea problemelor cu mărimi invers proporţionale. Regula de trei simplă pentru mărimi i.p.

Rapoarte și procente

Raportul a două numere, scara hărții, titlul unui aliaj. Procente, concentrația procentuală

Probabilitatea unui eveniment

Experienţă, eveniment, probabilitatea realizării unui eveniment. Probleme cu probabilități

Inecuaţii în mulțimea numerelor reale

Rezolvarea unor inecuații în mulțimea numerelor reale. Scrierea soluției sub formă de interval.

Sisteme de ecuaţii

Definirea unui sistem de ecuații cu două necunoscute. Soluția unui sistem de ecuații cu două necunoscute.

Ecuaţia de gradul al doilea

Forma unei ecuații de gradul doi. Deducerea formulelor care apar în rezolvarea unei ecuații de gradul al doilea.

Funcții: definiție, terminologie

Definirea noțiunii de funcție. Domeniul de definiție. Codomeniu. Lege de corespondență.

Mulțimea valorilor unei funcții

Imaginea unei funcției (sau mulțimea de valori a funcției). Legătura dintre imaginea unei funcții și codomeniul său.

Funcţii liniare

Funcție liniară. Trasarea graficului unei funcții liniare. Intersecția dintre graficul unei funcții și axele de coordonate.

Graficul unei funcții

Graficul funcției definite pe o mulțime finită. Reprezentarea geometrică a unui grafic funcție. Citirea unui grafic dat.

Unghiuri opuse la vârf

Două unghiuri se numesc unghiuri opuse la vârf dacă laturile lor sunt perechi de semidrepte opuse

Clasificarea triunghiurilor

Clasificarea triunghiurilor după laturi şi după unghiuri: triunghi oarecare, triunghi isoscel, triunghi echilateral, triunghi ascuţitunghic, triunghi dreptunghic, triunghi obtuzunghic

Drepte perpendiculare. Distanţa de la un punct la o dreaptă

Drepte perpendiculare. Distanţa de la un punct la o dreaptă. Două drepte concurente care formează un unghi drept se numesc drepte perpendiculare.

Mediatoarea unui segment. Concurenta mediatoarelor laturilor unui triunghi

Linii importante în triunghi: mediatoarea, concurența mediatoarelor. Centrul cercului circumscris triunghiului. Proprietatea punctelor situate pe mediatoarea unui segment. Noțiunea de 'Teoremă directă' și 'Teoremă reciprocă'

Bisectoarea unui unghi. Concurența bisectoarelor unghiurilor unui triunghi

Linii importante în triunghi: bisectoarea, concurența bisectoarelor. Proprietatea punctelor situate pe bisectoarea unui unghi. Centrul cercului înscris în triunghi.

Drepte paralele. Criterii de paralelism

Drepte paralele tăiate de o secantă. Unghiuri alterne interne. Unghiuri alterne externe. Unghiuri corespondente. Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei. Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei. Axioma lui Euclid. Distanța dintre două drepte paralele.

Drepte paralele intersectate de o secantă

Drepte paralele intersectate de o secantă. Unghiuri alterne interne. Unghiuri alterne externe. Unghiuri corespondente. Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei. Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei. 

Proprietați ale triunghiurilor oarecare

Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este de 180 de grade. Unghi exterior unui triunghi.Teorema unghiului exterior. Bisectoarea interioară și bisectoarea exterioară a unui triunghi. Relații între unghiurile și laturile unui triunghi.

Mediana în triunghi. Concurența medianelor laturilor unui triunghi

Linii importante în triunghi: mediana, concurența medianelor unui triunghi. Centru de greutate al triunghiului. Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri echivalente. 

Proprietăţile triunghiului isoscel

Proprietăţile triunghiului isoscel. Un triunghi isoscel are două unghiuri congruente. Într-un triunghi isoscel, mediana, înălțimea, bisectoarea și mediatoarea corespunzătoare bazei coincid.

Proprietăţile triunghiului echilateral

Triunghiul echilateral. Un triunghi echilateral are toate unghiurile congruente. Într-un triunghi echilateral, toate liniile importante ce pornesc din același vârf coincid.

Proprietăţile triunghiului dreptunghic

Triunghiul dreptunghic. Proprietăţile triunghiului dreptunghic. Mediana într-un triunghi dreptunghic este jumătate din ipotenuză. Cateta opusă unghiului de 30 de grade este jumătate din ipotenuză

Patrulatere convexe

Patrulater convex. Patrulater concav. Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360 de grade

Paralelogramul

Patrulaterul convex care are laturile opuse paralele se numește paralelogram. Proprietățile paralelogramului. Modalități de a demonstra că un patrulater este paralelogram.

Dreptunghiul

Paralelogramul care are un unghi drept se numește dreptunghi. Proprietățile dreptunghiului. Modalități de a demonstra că un patrulater este dreptunghi.

Rombul

Paralelogramul care are două laturi consecutive congruente se numește romb. Proprietățile rombului. Modalități de a demonstra că un patrulater este romb.

Pătratul

Un paralelogram care este și dreptunghi și romb se numește pătrat. Proprietățile pătratului. Modalități de a demonstra că un patrulater este pătrat.

Trapezul

Patrulaterul care are două laturi opuse paralele, iar celelalte două neparalele se numește trapez. Definiția unui trapez isoscel. Proprietățile trapezului isoscel. Modalități de a demonstra că un trapez este isoscel.

Teorema lui Thales

Teorema lui Thales: O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi (sau pe prelungirile acestora) segmente proporţionale.

Teorema reciprocă a Teoremei lui Thales

Folosim reciproca Teoremei lui Thales pentru a demonstra că două drepte sunt paralele.

Linia mijlocie în triunghi

Linie mijlocie în triunghi este un segment care uneşte mijloacele a două laturi ale triunghiului. Proprietățile liniei mijlocii.

Linia mijlocie în trapez

Segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numeşte linie mijlocie a trapezului.

Triunghiuri asemenea

Două triunghiuri se numesc triunghiuri asemenea dacă au toate laturile respectiv proporţionale şi toate unghiurile respectiv congruente

Teorema fundamentală a asemănării

O paralelă la una din laturile unui triunghi formează cu celelalte două laturi (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat.

Proiecţii ortogonale pe o dreaptă

Proiecţia ortogonală a unui punct pe o dreaptă, proiecția ortogonală a unui segment pe o dreaptă

Teorema înălţimii

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare unghiului drept este medie proporțională între lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză. Teorema înălțimii și reciproca.

Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este medie proporțională între lungimea proiecției sale pe ipotenuză şi lungimea ipotenuzei.Teorema catetei și reciproca.

Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu pătratul lungimii ipotenuzei.

Reciproca teoremei lui Pitagora

Dacă într-un triunghi pătratul lungimii unei laturi este egal cu suma pătratelor lungimilor celorlalte două laturi atunci triunghiul este dreptunghic.

Rezolvarea triunghiului dreptunghic

Rezolvarea triunghiului dreptunghic folosind funcții trigonometrice și teorema lui Pitagora.

Cercul- definiție, elemente

Definiția cercului. Elementele unui cerc: rază, diametru, coardă. Centrul cercului. Arc de cerc. Semicerc. Puncte diametral opuse. Definiția unui disc.

Unghi la centru

Unghi cu vârful în centrul cercului. Măsura unui unghi la centru. Măsura unui arc de cerc. Arce congruente.

Coarde şi arce in cerc

Teoreme referitoare la coarde și arce în cerc. Coarde congruente. Arce congruente. Diametru perpendicular pe o coardă.

Unghi înscris în cerc

Unghi cu vârful pe cerc. Măsura unui unghi înscris în cerc. Unghi înscris în semicerc. Triunghi înscris în cerc.

Patrulater înscris în cerc; patrulater inscriptibil

Un patrulater se numește patrulater înscris în cerc dacă vârfurile sale aparțin cercului. În acest caz cercul se numește cerc circumscris patrulaterului. Proprietatea unui patrulater înscris în cerc. Patrulater inscriptibil.

Poligoane regulate (înscrise în cerc). Calculul elementelor în poligoane regulate

Măsura unui unghi al unui poligon regulat cu n laturi. Măsura unghiului la centru al unui poligon cu n laturi. Latura și apotema unui poligon. Suma măsurilor unghiurilor unui poligon convex. Măsura unui unghi al unui poligon regulat. Formula pentru arie poligon regulat, în funcţie de raza cercului circumscris.

Paralelipipedul dreptunghic

Descrierea unui paralelipiped dreptunghic. Elementele unui paralelipiped dreptunghic. Diagonala paralelipipedului. Desfășurarea paralelipipedului.

Teoreme de paralelism

Enunțarea unor teoreme importante de paralelism în spațiu. Modalități de a demonstra că două plane sunt paralele.

Dreaptă perpendiculară pe plan

Modalități de a demonstra că o dreaptă este perpendiculară pe un plan. Definiția unei drepte perpendiculare pe un plan.

Teoreme de perpendicularitate

Enunțarea unor teoreme de perpendicularitate. Cum arătăm că o dreaptă este perpendiculară pe un plan

Distanţe în spațiu. Perpendiculare și oblice.

Distanța dintre două puncte. Distanța dintre un punct și o dreaptă. Distanța dintre un punct și un plan. Distanța dintre două plane. Oblică la plan.

Trunchiul de piramidă (definiție, elemente)

Trunchi de piramidă. Definiția și elementele trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului. Apotema trunchiului. Apotema bazei mari, apotema bazei mici. Trunchi de piramidă patrulateră regulată. Trunchi de piramidă triunghiulară regulată. 

Corpuri geometrice asemenea

Corpuri asemenea. Definiția a două piramide asemenea. Raport de asemănare. Raportul ariilor a două suprafețe omoloage. Raportul volumelor a două piramide asemenea. 

Poziții relative a două drepte în spațiu

Stabilirea pozițiilor relative a două drepte în spațiu. Drepte paralele, drepte concurente, drepte necoplanare.

Unghiuri în spațiu (Unghiul a două drepte în spațiu)

Unghiul format de două drepte paralele, concurente sau necoplanare. Determinarea măsurii unghiului format de două drepte necoplanare.

Poziții relative ale unei drepte față de un plan

Dreaptă inclusă în plan, dreaptă secantă unui plan, dreaptă paralelă cu un plan. Cum demonstrăm că o dreaptă este paralelă cu un plan

Poziții relative a două plane

Plane confundate, plane secante, plane paralele. Cum demonstrăm că două plane sunt confundate sau secante sau paralele

Unghiul unei drepte cu un plan

Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Măsura unghiului format de o dreaptă cu un plan.

Piramida patrulateră regulată

Descrierea piramidei patrulatere regulate. Elementele unei piramide patrulatere. Înalțimea piramidei. Apotema piramidei. Apotema bazei. Desfășurarea piramidei patrulatere.

Cubul

Descrierea cubului. Elementele unui cub. Diagonala cubului. Desfășurarea cubului.

Piramida triunghiulară regulată

Descrierea piramidei triunghiulare regulate. Elementele unei piramide triunghiulare. Înalțimea piramidei. Apotema piramidei. Apotema bazei. Desfășurarea piramidei triunghiulare.

Alcani – proprietăţi chimice

Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – C. Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – H. Arderea alcanilor. Reacţia de substituţie – halogenarea alcanilor. Reacţia de dehidrogenare – piroliza, cracarea. Izomerizarea alcanilor. Izomerizarea n-butanului. Cifra octanică a benzinelor. Solubilitatea alcanilor. 

Alchene – proprietăţi chimice

Reacţii specifice hidrocarburilor nesaturate – reacţii de adiţie, de oxidare şi de polimerizare. Hidrogenarea alchenelor, halogenarea alchenelor, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia apei la alchene. Oxidare blândă şi oxidare energică. Reacţii comune cu hidrocarburile saturate – reacţii de ardere, reacţii de substituţie. Regula lui Markovnikov. Polimeri vinilici. 

Alcadiene – nomenclatură, proprietăţi fizice şi chimice

Nomenclatură. Clasificarea alcadienelor în funcţie de poziţia legăturilor duble în catenă. Adiţia hidrogenului. Adiţia halogenilor. Adiţia 1,2 şi adiţia 1,4. Reacţia de polimerizare. Reacţia de copolimerizare. Obţinerea butadienei şi a izoprenului. 

Arene – nomenclatură, clasificare şi proprietăţi fizice

Hidrocarburi aromatice. Structuri de rezonanţă (structuri limită). Benzenul. Modelul Kékulé. Structura inelului benzenic. Caracter aromatic. Clasificarea arenelor. Nomenclatură. Poziţiile orto-, meta-, şi para-. Proprietăţi fizice. 

Arene – proprietăţi chimice (substituţie la nucleul aromatic)

Reacţiile specifice hidrocarburilor aromatice. Reacţii de substituţie la nucleul benzenic. Orientarea reacţiilor de substituţie. Substituenţi de gradul I. Substituenţi de gradul II. Nitrarea toluenului. Reacţia de halogenare a benzenului şi a naftalinei. Reacţia de sulfonare a benzenului şi a naftalinei. Reacţia de alchilare Friedel – Crafts. Reacţia de acilare Friedel – Crafts. 

Chimia carbonului – chimia organică

Carbonul – “elementul vieţii”. Diferenţa dintre compuşii organici şi compuşii anorganici. Obiectul de studiu al chimiei organice. Elemente organogene. Hidrocarburi. Compuşi organici cu funcţiuni.

Catene de atomi de carbon – clasificarea compuşilor organici

Compuşi organici saturaţi. Compuşi organici nesaturaţi. Atom de carbon primar, secundar, terţiar, cuaternar. Clasificarea compuşilor organici.

Structura compuşilor organici – formule moleculare şi formule structurale

Structură chimică. Analiza elementală. Determinarea formulei procentuale, a formulei brute şi a formulei moleculare (exemple de calcul). Formule structurale: formule de proiecţie, formule de proiecţie restrânse (plane). Izomerie. Izomeri geometrici (izomeri cis-trans). 

Reacţii ale compuşilor organici

Clasificarea reacţiilor chimice ale compuşilor organici. Schema generală a unei reacţii. Substrat organic şi reactant. Reacţii de substituţie. Reacţii de adiţie. Reacţii de eliminare. Reacţii de transpoziţie. 

Izomerie optică – chiralitatea

Clasificarea izomerilor în izomeri de constituţie şi stereoizomeri. Clasificarea stereoizomerilor în izomeri de conformaţie şi izomeri de configuraţie. Clasificarea izomerilor de configuraţie în enantiomeri şi diastereoizomeri. Chiralitate. Obiecte chirale şi obiecte achirale. Atom de carbon asimetric. Centru de chiralitate. Molecule chirale şi molecule achirale. Enantiomeri

Alcooli – metanol, etanol, glicerină.

Clasificarea compuşilor organici cu funcţiuni. Alcool. Grupa funcţională hidroxil. Nomenclatură. Clasificarea alcoolilor. Structură. Proprietăţi fizice. Metanol şi etanol – acţiune biologică. Obţinerea etanolului – fermentaţia alcoolică. Glicerina, trinitratul de glicerină. Dinamita şi Premiile Nobel.

Acizi carboxilici. Acidul acetic.

Caracteristicile şi structura grupei funcţionale carboxil. Obţinerea acidului acetic/oţetului de vin – fermentaţia acetică. Proprietăţile fizice şi chimice ale acidului acetic. Reacţia cu metale active, cu oxizi metalici, cu sărurile acidului carbonic şi cu hidroxizii alcalini. Reacţia de esterificare. 

Grăsimi

Acizii graşi saturaţi. Acizi graşi nesaturaţi. Trigliceride simple şi mixte. Grăsimi saturate. Grăsimi nesaturate. Grăsimi mononesaturate. Omega 3. Grăsimi trans. Acţiunea grăsimilor asupra organismului uman. 

Săpunuri şi detergenţi

Reacţia de saponificare. Agenţi activi de suprafaţă (surfactanţi). Clasificarea şi structura surfactanţilor. Modul de acţiune al săpunurilor şi detergenţilor. Clasificarea detergenţilor.

Fenoli

Clasificarea fenolilor. Nomenclatură. Caracteristicile grupei hidroxil fenolice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – reacţii specifice grupei hidroxil şi reacţii specifice nucleului aromatic. Reacţia cu metalele alcaline. Reacţia cu hidroxizii alcalini. Reacţii de substituţie la nucleul aromatic – reacţia de sulfonare şi reacţia de nitrare a fenolului. Aplicaţii practice. 

Derivaţi halogenaţi – importanţă, proprietăţi fizice

Aplicaţii practice ale derivaţilor halogenaţi. Clasificare. Nomenclatură. Caracteristicile legăturilor C – halogen. Proprietăţi fizice. Obţinere.

Derivaţi halogenaţi – proprietăţi chimice

Derivaţi halogenaţi cu reactivitate normală, derivaţi halogenaţi cu reactivitate mărită şi derivaţi halogenaţi cu reactivitate scăzută. Reacţii de substituţie – reacţia de hidroliză, reacţia cu cianurile alcaline. Reacţia de dehidrohalogenare (de eliminare a hidracidului). Regula lui Zaiţev. 

Amine

Clasificarea şi nomenclatura aminelor. Caracteristicile grupei funcţionale amino. Proprietăţi fizice. Caracterul bazic al aminelor. Amine aromatice. Reacţii de substituţie. Reacţii de alchilare. Obţinerea sărurilor de arendiazoniu. Aplicaţii practice. 

Compuşi carbonilici

Grupa funcţională carbonil. Aldehide şi cetone. Nomenclatura aldehidelor. Nomenclatura cetonelor. Proprietăţi fizice. Reacţii de adiţie – adiţia hidrogenului. Reacţii de oxidare. Aplicaţii practice. 

Zaharide - Glucoza

Compuşi organici cu acţiune biologică. Compuşi cu mai multe grupe funcţionale. Zaharide – polihidroxialdehide şi polihidroxicetone. Monozaharide. Zaharide de policondensare. Glucoza. Structura zaharidelor. Proiecţii Fischer – notaţii D şi L. Atom de carbon asimetric. Importanţa biologică a glucozei. Aplicaţiile practice ale glucozei.

Proteine

Aminoacizi – structură şi nomenclatură. Peptide şi polipeptide. Reacţia de policondensare a aminoacizilor. Legătura peptidică. Clasificarea proteinelor. Funcţii. Proprietăţi fizice. Proteine simple şi proteine conjugate. Grupe prostetice. Denaturarea proteinelor. Factori denaturanţi. 

Aria cercului (discului); Aria sectorului de cerc

Formula de calcul pentru aria cercului. Aria discului. Aria sectorului de cerc. Exemplu de calcul pentru aria cercului.

Aminoacizi

Proteine, peptide, aminoacizi. Legătură peptidică, rest de aminoacid. Cei 20 de aminoacizi naturali. Structura aminoacizilor. Sistemul D, L. Aminoacizii - seria sterică L. Reacţii stereospecifice. Proprietăţi chimice ale aminoacizilor. Amfion (formă dipolară). Clasificarea aminoacizilor în funcţie de polaritatea radicalului hidrocarbonat. Caracterul amfoter al aminoacizilor. Soluţii tampon. 

Proteine - structura secundară, terţiară şi cuaternară

Structura secundară - helix α, foi pliate β, structuri secundare nedefinite. Orientarea în spaţiu a proteinelor. Interacţiuni intramoleculare care stabilizează structura secundară. Structura terţiară. Interacţiuni care stabilizează structura terţiară a proteinelor. Protomeri. Structura cuaternară. Clasificarea proteinelor în funcţie de structură. Denaturarea proteinelor. 

Zaharide

Fotosintesză, respiraţie. Funcţia zaharidelor în organismele vii. Monozaharide - aldoze, cetoze. D-glucoza, D-fructoza, D-riboza. Formule de proiecţie Fischer. Strucutra ciclică a D-glucozei şi D-ribozei. Adiţie intramoleculară. Semiacetali, semicetali. Anomer α, anomer β, mutarotaţie, centru anomeric. Ciclu piranozic, ciclu furanozic. Formule Haworth. Hidroxil glicozidic. Dizaharide - zaharoză. Polizaharide - amidon, celuloză.

Mulțimea numerelor întregi. Axa numerelor

Mulțimea numerelor întregi. Numere întregi pozitive și negative. Reprezentarea pe axă a numerelor întregi.

Inecuații în mulțimea numerelor întregi

Rezolvarea inecuațiilor în mulțimea numerelor întregi. Inecuații cu modul

Simetria față de o dreaptă

Simetricul unui punct față de un punct. Simetricul unui punct față de o dreaptă. Axa de simetrie. Simetrica unei figuri față de o axă 

Înmulțirea, împărțirea și ridicarea la putere a numerelor reale reprezentate prin litere

Operații cu numere reale reprezentate prin litere. Înmulțirea numerelor reale reprezentate prin litere. Împărțirea numerelor reale reprezentate prin litere. Ridicarea la putere a numerelor reale reprezentate prin litere.

Mulțimea numerelor reale

Număr real. Mulțimea numerelor reale. Definiția unui număr irațional. Numere iraționale. Relația de incluziune dintre mulțimile N, Z, Q, R.

 

Ecuații în mulțimea numerelor reale

Rezolvarea ecuațiilor în mulțimea numerelor reale. Ecuații de gradul I. Ecuații simple de gradul al II-lea.

Produsul cartezian a două mulțimi

Elemente de organizare a datelor. Produs cartezian a două mulțimi. Sistem de axe ortogonale.

Mulțimea numerelor raționale

Numere raționale. Mulțimea numerelor raționale. Forme de scriere a unui număr rațional. Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale.

Ordonarea numerelor raționale

Compararea fracțiilor ordinare având același numitor sau numitori diferiți. Compararea a două fracții cu același semn sau cu semne diferite. Ordonarea numerelor raționale. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr rațional.

Adunarea numerelor raționale

Adunarea numerelor raționale având același semn sau semne diferite.

Scăderea numerelor raționale

Scăderea numerelor raționale având același semn sau semne diferite.

Aria pătratului

Formula pentru arie pătrat. Exercițiu cu aria unui pătrat.

Unghiuri - definiție și clasificare

Clasificarea unghiurilor. Unghi nul, unghi alungit, unghi ascuțit, unghi obtuz, unghi drept.

Poligoane

Linii frânte, poligoane. Elementele unui poligon: laturi, vârfuri, unghiuri, diagonale.

Triunghiul

Triunghiul. Definiția triunghiului. Elementele unui triunghi. 

Aria unui dreptunghi

Deducerea formulei pentru arie dreptunghi. Exemplu de calcul pentru aria dreptunghiului.

Aria unui pătrat

Deducerea formulei pentru arie pătrat. Exemplu de calcul pentru aria pătratului.

Volumul cubului

Formula de calcul pentru volumul unui cub.

Aria paralelogramului

Formula pentru arie paralelogram. Înălțimea unui paralelogram. Aria paralelogramului folosind sinusul. Probleme cu aria unui paralelogram.

Aria rombului

Formula pentru arie romb. Aria rombului folosind sinusul. Probleme cu aria unui romb.

Aria trapezului

Formula pentru arie trapez. Înălțimea unui trapez. Probleme cu aria unui trapez.

Teorema bisectoarei

Bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă segmente proporționale cu celelalte două laturi.

Latura, apotema și aria triunghiului echilateral înscris în cerc

Latura triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circumscris. Apotema triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie triunghi echilateral în funcție de raza cercului circumscris.

Latura, apotema și aria pătratului înscris în cerc

Latura pătratului în funcție de raza cercului circumscris. Apotema pătratului în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie pătrat în funcție de raza cercului circumscris.

Latura, apotema și aria hexagonului regulat înscris în cerc

Latura unui hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru apotemă hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Perimetrul hexagonului.

Noţiuni de termochimie, partea II

Reacţii endoterme. Reacţii exoterme. Efecte termice: degajare de căldură, absorbţie de căldură. Căldura de reacţie. Condiţii standard de determinare a căldurii de reacţie.

Legea lui Hess. Entalpia de formare standard.

Termochimie. Variaţia entalpiei în reacţiile endoterme. Variaţia entalpiei în reacţiile exoterme. Legea aditivităţii căldurilor de reacţie – Legea lui Hess. Condiţii standard de reacţie. Entalpia molară de formare standard. 

Căldura de combustie

Combustie. Tipuri de combustibili. Entalpia de combustie standard. Ardere completă şi ardere incompletă. Căldura de combustie. Puterea calorică. Condiţii normale pentru măsurarea puterii calorice. Putere calorică inferioară şi putere calorică superioară. 

Aplicaţii

Căldura specifică, c. Căldura specifică molară. Exemple de calcul pentru capitolul termochimie. 

Viteza de reacţie

Cinetica chimică – definiţie. Viteza medie de reacţie. Variaţia concentraţiei reactanţilor şi a produşilor de reacţie în timp. Exemplu de calcul pentru viteza medie de reacţie. Clasificarea reacţiilor chimice în funcţie de viteza de reacţie. Reacţii rapide. Reacţii cu viteză moderată. Reacţii lente. Măsurarea vitezei de reacţie. 

Legea vitezei de reacţie

Viteza de reacţie. Variaţia vitezei de reacţie în funcţie de concentraţia reactanţilor şi în funcţie de concentraţia produşilor. Legea vitezei de reacţie. Expresia matematică a vitezei de reacţie. Constanta vitezei de reacţie. Ordine parţiale de reacţie. Ordin total de reacţie. Ordine parţiale de reacţie vs coeficienţi stoechiometrici. 

Influenţa suprafeţei de contact şi a temperaturii asupra vitezei de reacţie

Factorii care influenţează viteza de reacţie. Influenţa suprafeţei de contact asupra vitezei de reacţie. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie. Dependenţa constantei de viteză de temperatură. Relaţia lui Arrhenius. Semnificaţia matematică a elementelor din relaţia lui Arrhenius. Determinarea energiei de activare. Metoda grafică de determinare a energiei de activare. 

Aplicaţii

Timp de înjumătăţire. Unităţi de măsură pentru constanta de viteză. Exemple de calcul. 

Paralelipipedul dreptunghic

Aria paralelipipedului și volumul paralelipipedului. Deducerea formulelor de calcul pentru arie paralelipiped și volum paralelipiped dreptunghic. Aria laterală a paralelipipedului. Aria totală a paralelipipedului. Volumul unui paralelipiped dreptunghic.

Cubul

Aria cubului și volumul cubului. Deducerea formulelor de calcul pentru arie cub și volum cub. Aria laterală a cubului. Aria totală a cubului. Volumul cubului.

Operații cu numere naturale. Împărțirea

Împărțirea numerelor naturale. Împărțirea exactă (cu rest zero) a două numere naturale. Împărțirea cu rest diferit de zero a două numere naturale. Enunțarea teoremei împărțirii cu rest. 

Ecuații în mulțimea numerelor naturale

Exprimarea ecuațiilor cu ajutorul balanțelor. Rezolvarea principalelor tipuri de ecuații date în mulțimea numerelor naturale

Adunarea și scăderea fracțiilor cu același numitor

Operații cu numere raționale pozitive reprezentate prin fracții care au același numitor. Adunarea fracțiilor cu același numitor. Scăderea fracțiilor cu același numitor. 

Aflarea unei fracții dintr-un număr

Modalități de calcul pentru determinarea unei fracții dintr-un număr natural sau pentru determinarea unei fracții dintr-o altă fracție (înmulțirea a două fracții)

Puteri cu exponent întreg

Puterea cu exponent întreg a unui număr real. Proprietățile puterilor cu exponent întreg. Inversul unui număr. Calculul puterilor cu exponent negativ.

Puteri cu exponent rațional

Puteri cu exponent rațional. Proprietățile puterilor cu exponent rațional. Scrierea puterilor cu exponent rațional cu ajutorul radicalilor. Ordonarea puterilor, compararea puterilor cu exponent rațional. 

Proprietățile logaritmilor

Propritățile logaritmilor: logaritmul produsului, logaritmul raportului, logaritmul unei puteri. Formula pentru schimbarea bazei logaritmului și alte formule logaritmice. Operații cu logaritmi.

Radicali de ordin n

Radicalul de ordin n dintr-un număr real pozitiv. Radicalul de ordin impar dintr-un număr negativ. Proprietățile radicalilor de ordin superior: produsul radicalilor, câtul a doi radicali, puterea unui radical, amplificarea, simplificarea radicalilor, compunerea radicalilor, scoaterea factorilor de sub radical și introducerea factorilor sub radical.

Compararea radicalilor

Aducerea radicalilor la același ordin. Compararea radicalilor de ordin n. Exerciții de ordonare a radicalilor de ordin superior.

Ecuații de gradul I

Forma generală e ecuațiilor de gradul I. Modalitatea teoretică de rezolvare a unei ecuații de gradul întâi. Interpretarea geometrică pentru ecuația de gradul I. Ecuații cu parametru real- exerciții.

Inecuații de gradul I

Forma generală a inecuațiilor de gradul I cu o necunoscută. Modalitatea teoretică de rezolvare a unei inecuații de gradul întâi. Ecuații cu modul, explicitarea modulului.

Sisteme de ecuații simetrice

Ecuații simetrice. Sisteme de ecuații simetrice. Algoritmul de rezolvare a sistemelor simetrice. Sistem simetric fundamental.

Funcția de gradul II

Funcția de gradul al doilea: definiția funcției de gradul II. Noțiuni introductive. Probleme care conduc la funcția de gradul doi. Exemple de funcții de gradul doi. Graficul unei funcții de gradul II.

Monotonia funcției de gradul II

Funcția de gradul II, forma canonică a funcției de gradul al doilea. Punct de minim, punct de maxim. Vârf parabolă- coordonate. Tabel de variație, monotonia funcției de gradul al doilea.

Operații cu radicali. Raționalizarea numitorului

Operații cu radicali de ordin n. Înmulțirea radicalilor, împarțirea radicalilor, ridicarea la putere. Scoaterea și introducerea factorilor sub radical. Amplificarea și simplificarea radicalilor. Compunerea radicalilor. Raționalizarea numitorului. Perechi de expresii conjugate.

Rezolvarea ecuațiilor de gradul II în mulțimea numerelor complexe

Ecuații de gradul al doilea cu soluții complexe. Formarea ecuației de gradul doi când se cunosc soluțiile complexe. Descompunerea trinomului de gradul doi în factori liniari.

Numere complexe scrise sub formă algebrică

Forma algebrică a numerelor complexe. Partea reală a unui număr complex. Partea imaginară a unui număr complex. Definirea operațiilor algebrice cu numere complexe. Puterile numărului complex i. Numere complexe conjugate. Determinarea raportului dintre două numere complexe. Modulul unui număr complex. Conjugatul unui număr complex.

Forma trigonometrică a numerelor complexe

Numere complexe exprimate trigonometric. Coordonate polare în plan. Raza polară. Argumentul unui număr complex. Pentru a determina argumentul redus al unui număr complex vom ține cont de cadranul în care se află imaginea geometrică a numărului complex.

Ridicarea la putere cu exponent natural a fracțiilor zecimale

Ridicarea la putere a fracțiilor zecimale. Calculul unor puteri care au exponentul număr natural și baza număr zecimal. Reguli de calcul cu puteri.

Operații cu intervale de numere reale

Reuniunea intervalelor. Intersecția intervalelor. Diferența dintre un interval și o mulțime finită.

Cubul sumei și al diferenței

Determinarea formulelor de calcul pentru cubul sumei și cubul diferenței de două numere reale.

Raționalizarea numitorului (2)

 Raționalizarea numitorului de forma   a plus-or-minus square root of b Expresii conjugate.

Piramida triunghiulară regulată

Aria piramidei și volumul piramidei. Deducerea formulelor de calcul pentru arie piramidă triunghiulară regulată și volum piramidă triunghiulară regulată. Aria laterală a piramidei triunghiulare regulate. Aria totală a piramidei triunghiulare regulate. Volumul unei piramide triunghiulare regulate.

Piramida patrulateră regulată

Aria piramidei și volumul piramidei. Deducerea formulelor de calcul pentru arie piramidă patrulateră regulată și volum piramidă patrulateră regulată. Aria laterală a piramidei patrulatere regulate. Aria totală a piramidei patrulatere regulate. Volumul unei piramide patrulatere regulate.

Piramida hexagonală regulată

Aria piramidei și volumul piramidei. Deducerea formulelor de calcul pentru arie piramidă hexagonală regulată și volum piramidă hexagonală regulată. Aria laterală a piramidei hexagonale regulate. Aria totală a piramidei hexagonale regulate. Volumul unei piramide hexagonale regulate.

Trunchiul de piramidă regulată

Aria trunchiului de piramidă și volumul trunchiului de piramidă. Deducerea formulelor de calcul pentru arie trunchi de piramidă regulată și volum trunchi de piramidă regulată. Aria laterală a trunchiului de piramidă regulată. Aria totală a trunchiului de piramidă regulată. Volumul unui trunchi de piramidă regulată.

Cilindrul circular drept

Descrierea cilindrului circular drept. Elementele unui cilindru circular drept. Înălțimea cilindrului. Generatoarea unui cilindru. Secțiunea axială a cilindrului. Desfășurarea unui cilindru circular drept. Aria cilindrului și volumul cilindrului. Deducerea formulelor de calcul pentru arie cilindru circular și volum cilindru circular. Aria laterală a cilindrului circular drept. Aria totală a cilindrului circular drept. Volumul cilindrului circular drept.

Conul circular drept

Descrierea conului circular drept. Elementele unui con circular drept. Înălțimea conului. Generatoarea conului. Secțiunea axială a conului. Desfășurarea unui con circular drept. Aria conului și volumul conului. Deducerea formulelor de calcul pentru arie con circular și volum con circular. Aria laterală a conului circular drept. Aria totală a conului circular drept. Volumul conului circular drept.

Trunchiul de con circular drept

Descrierea trunchiului de con circular drept. Elementele unui trunchi de con circular drept. Înălțimea trunchiului de con. Generatoarea trunchiului de con. Secțiunea axială a trunchiului de con. Desfășurarea unui trunchi de con circular drept. Aria trunchiului de con și volumul trunchiului de con. Deducerea formulelor de calcul pentru arie trunchi de con și volum trunchi de con. Aria laterală a trunchiului de con circular drept. Aria totală a trunchiului de con circular drept. Volumul trunchiului de con circular drept.

Sfera

Descrierea unei sfere. Formulele de calcul pentru arie sferă și volum sferă. Probleme cu aria sferei și volumul sferei.

Reprezentarea geometrică a numerelor complexe

Imaginea geometrică a unui număr complex. Interpretarea geometrică a modulului unui număr complex. Interpretarea geometrică a sumei și a diferenței a două numere complexe. Interpretarea geometrică a numerelor complexe opuse și a numerelor complexe conjugate.

Plane perpendiculare

Plane perpendiculare. Demonstrarea perpendicularității a două plane.

Noțiuni introductive de logică matematică

Noțiuni generale de logică matematică: propoziții, predicate, cuantificatori. Cuantificatorul existențial, cuantificatorul universal.Propoziție existențială, propoziție universală. Valoarea de adevăr a unei propoziții, mulțimea de adevăr a unui predicat. Propoziții adevărate, propoziții false. Principiile logicii matematice. Exerciții de stabilire a valorii de adevăr a unor propoziții.

Operații logice: negația

Negația propozițiilor, negația predicatelor. Complementara unei mulțimi. Negația propozițiilor care conțin cuantificatori. Valoarea de adevăr a negației unei propoziții. Mulțimea de adevăr a negației unui predicat.

Operații logice: conjuncția

Conjuncția propozițiilor, conjuncția predicatelor. Intersecția mulțimilor. Valoarea de adevăr a conjuncției a două propoziții. Mulțimea de adevăr a conjuncției predicatelor.

Operații logice: disjuncția

Disjuncția propozițiilor, disjuncția predicatelor. Reuniunea mulțimilor. Valoarea de adevăr a disjuncției a două propoziții. Mulțimea de adevăr a disjuncției predicatelor.

Operații logice: implicația

Implicația propozițiilor. Ipoteză, concluzie. Implicația predicatelor. Incluziunea mulțimilor. Valoarea de adevăr a implicației. 

Operații logice: echivalența

Echivalența propozițiilor, echivalența predicatelor. Egalitatea mulțimilor. Valoarea de adevăr a echivalenței a două propoziții.

Formule de calcul propozițional. Legile lui De Morgan

Formulă de calcul propozițional. Formule echivalente. Legile lui De Morgan. Valoarea de adevăr a unei formule propoziționale. Noțiunea de tautologie.

Metoda inducției matematice

Inducție matematică. Etapele principiului inducției matematice (etapa de verificare, etapa de demonstrație). Demonstrația unei propoziții matematice folosind principiul inducției matematice.

Simbolul Sigma și calculul unor sume

Scrierea unor sume restrâns cu ajutorul simbolului Sigma. Proprietățile simbolului Sigma. Calculul unor sume, demonstație prin inducție matematică. Metoda coeficienților nedeterminați.

Șiruri mărginite

Șir mărginit superior, șir mărginit inferior. Mărginirea șirurilor. Definiția șirurilor mărginite, exemple de șiruri mărginite.

Șiruri monotone

Șir crescător, șir descrescător, șir monoton. Definiția șirurilor monotone. Metode prin care se poate studia monotonia șirurilor. Exemple de șiruri monotone.

Progresii geometrice- noțiuni introductive

Noțiunea de progresie geometrică. Proprietățile progresiei geometrice. Exemple de progresii geometrice. 

Proprietățile progresiei geometrice

Termenul general al unei progresii geometrice în funcție de primul termen și de rația progresiei. Condiția ca n numere să fie în progresie geometrică. Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice.

Funcții mărginite

Imaginea unei funcții, noțiunea de funcție mărginită. Graficul unei funcții mărginite. Mărginirea unei funcții numerice.

Funcții pare, funcții impare

Funcție pară, funcție impară. Exemple de funcții pare, funcții impare. Graficul unei funcții pare. Graficul unei funcții impare. Proprietăți ale graficelor. Paritatea funcțiilor - exerciții.

Funcții periodice

Noțiunea de funcție periodică, noțiunea de perioadă, perioadă principală. Exemple de funcții periodice. Proprietăți ale funcțiilor periodice. Graficul unei funcții periodice - proprietate. Periodicitatea funcțiilor - exerciții. 

Monotonia funcțiilor numerice

Funcție crescătoare, funcție descrescătoare, funcție monotonă. Exemple de funcții monotone. Modalități de a studia monotonia funcțiilor. Intervale de monotonie. Exerciții de stabilire a monotoniei funcțiilor.

Compunerea funcțiilor

Compunerea funcțiilor. Proprietăți ale compunerii funcțiilor. Exerciții- funcții compuse.

Funcții numerice- noțiuni introductive

Noțiunea de funcție numerică, modalități de definire a unei funcții numerice și exemple de funcții. Graficul unei funcții. Reprezentarea grafică a unei funcții numerice.

Operații cu funcții numerice

Operații cu funcții: suma funcțiilor, produsul funcțiilor, câtul funcțiilor.

Semnul funcției de gradul I

Semnul funcției de gradul I. Exerciții de stabilire a semnului funcției de gradul I. Semnul unor expresii algebrice. Rezolvarea unor ecuații cu modul și inecuații cu modul, folosind semnul funcției de gradul I.

Relațiile lui Viete. Natura și semnele rădăcinilor ecuației de gradul II

Legătura dintre rădăcinile reale ale ecuației de gradul al doilea și coeficienții acesteia. Formarea ecuației de gradul al doilea când se cunosc rădăcinile. Natura rădăcinilor și semnele rădăcinilor ecuației de gradul al doilea.

Descompunerea trinomului de gradul II

Descompunerea unui trinom de gradul al doilea în factori liniari. Simplificarea unor expresii algebrice.

Vectori

Direcția unei drepte. Segmente cu aceeași direcție. Segmente orientate. Segmente echipolente. Noțiunea de vector. Vector nul. Vector unitate. Vectori egali. Vectori opuși.

Adunarea vectorilor

Adunarea vectorilor: regula paralelogramului, regula triunghiului, regula poligonului. Proprietățile operației de adunare a vectorilor.

Înmulțirea vectorilor cu scalari

Înmulțirea unui vector cu un scalar. Proprietăți ale înmulțirii vectorilor cu scalari.

Descompunerea unui vector într-un reper cartezian

Noțiunea de versor. Descompunerea unui vector după doi vectori dați. Coordonatele unui vector. Înmulțirea unui vector cu un scalar. Suma vectorilor. Coliniaritatea vectorilor. Vectori egali. Formula de calcul pentru lungimea unui vector exprimat cu ajutorul versorilor. Modulul unui vector. Expresia analitică a unui vector.

Vectori în reper cartezian

Vectori exprimați cu ajutorul versorilor: coordonatele unui vector, modulul unui vector.

Vectori coliniari

Vectori coliniari, condiția de coliniaritate a doi vectori.

Echilibre acido-bazice. Tăria acizilor. Exponentul de aciditate.

Protonul și ionul de hidrogen. Ionul hidroniu și ionul hidroxil. Teoria protolitică Brønsted-Lowry. Cuplu acid-bază conjugată. Echilibru acido-bazic. Constanta de aciditate. Disocierea în apă a acizilor tari. Disocierea în apă a acizilor slabi. Exemple de acizi tari. Exemple de acizi slabi. 

Tăria bazelor. Constanta de bazicitate și exponentul de bazicitate.

Disocierea bazelor tari în apă. Disocierea bazelor slabe în apă. Exemple de baze tari și baze slabe. Constanta de bazicitate. Exponentul de bazicitate. Apa - substanță amfoteră (amfolit acido-bazic). Produsul ionic al apei. 

pH-ul soluțiilor apoase de acizi

Definiție pH. Produsul ionic al apei. pH și pOH. Calculul concentrației ionilor hidroniu pentru soluțiile de acizi tari și pentru soluțiile de acizi slabi. Calculul pH-ului pentru soluțiile de acizi tari și pentru soluțiile de acizi slabi. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de acid tare. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de acid slab. 

pH-ul soluțiilor apoase de baze

Calculul concentrației ionilor hidroxil din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul concentrației ionilor hidroniu din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul pH-ului soluțiilor de baze tari și al soluțiilor de baze slabe. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază tare. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază slabă (o soluție de amoniac). 

Hidroliza sărurilor

Sărurile - compuși ionici. Comportamentul anionilor în apă. Comportamentul cationilor în apă. Reacția de hidroliză. Săruri care formează soluții neutre (săruri provenite de la acizi tari și baze tari). Săruri care formează soluții acide (săruri provenite de la acizi tari și baze slabe). Săruri care formează soluții bazice (săruri provenite de la acizi slabi și baze tari). Săruri provenite de la acizi slabi și baze slabe. Hidroliza azotatului de sodiu (NaNO3), hidroliza clorurii de amoniu (NH4Cl), hidroliza sulfurii acide de sodiu (NaHS), hidroliza cianurii de amoniu (NH4CN). Aplicații; calculul pH-ului unei soluții de sare. 

Șiruri

Șiruri, notații, moduri de a defini un șir. Șir definit descriptiv, șir definit printr-o regulă de calcul, șir definit printr-o relație de recurență. Termenii unui șir. Rangul unui termen. Exemple de șiruri.

Progresii aritmetice- noțiuni introductive

Noțiunea de progresie aritmetică, rația progresiei, proprietățile progresiei aritmetice. Exemple de progresii aritmetice. 

Proprietățile progresiei aritmetice

Termenul general al unei progresii aritmetice în funcție de primul termen și de rație. Proprietățile progresiei aritmetice. Condiția ca n numere sa fie în progresie aritmetică. Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice. 

Funcția de gradul I

Funcția de gradul întâi. Graficul funcției de gradul I, intersecția cu axele. Monotonia unei funcții de gradul I. Reprezentarea grafică a funcției de gradul I, funcții definite pe ramuri.

Măsurarea unghiurilor

Măsurarea unghiurilor în grade sexagesimale și radiani. Transformarea gradelor în radiani. Tranformarea radianilor în grade.

Cercul trigonometric

Cerc trigonometric (cerc unitate). Exprimarea unghiurilor uzuale în grade și radiani și scrierea coordonatelor punctelor de pe cerc corespunzătoare.

Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică

Adunarea numerelor complexe. Scăderea numerelor complexe. Modulul unui număr complex. Conjugatul unui număr complex. Înmulțirea numerelor complexe. Raportul a două numere complexe. Egalitatea a două numere complexe.

Funcția cosinus

Funcția cosinus. Proprietăți: semnul funcției cosinus, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției cosinus.

Funcția tangentă

Funcția tangentă. Proprietăți: semnul funcției tangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției tangentă.

Funcția cotangentă

Funcția cotangentă. Proprietăți: semnul funcției cotangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției cotangentă.

Reducerea la primul cadran

Calculul funcțiilor trigonometrice folosind formule de reducere la primul cadran. Trecerea din cadranul II în cadranul I. Trecerea din cadranul III în cadranul I. Trecerea din cadranul IV în cadranul I.

Teorema medianei

Aplicații ale produsului scalar: teorema medianei.

Rezolvarea triunghiurilor oarecare

Rezolvarea triunghiurilor oarecare (folosind teorema cosinusului, teorema sinusurilor).

Funcția sinus

Funcția sinus. Proprietăți: semnul funcției sinus, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției sinus.

Operații cu permutări

Compunerea permutărilor de grad n.Proprietăți ale compunerii permutărilor de grad n. puterea unei permutări de grad n.Proprietăți ale transpozițiilor.

Noțiunea de permutare

Noțiunea de permutare, noțiunea de permutare de grad n, exemple, permutări de grad n particulare

Înmulțirea numerelor complexe scrise sub formă trigonometrică

Operații cu numere complexe exprimate trigonometric: înmulțirea numerelor complexe. Modulul produsului. Argumentul produsului.

Ridicarea la putere a numerelor complexe sub formă trigonometrică

Operații cu numere complexe exprimate trigonometric: ridicarea la putere a unui număr complex. Formula lui Moivre. Modulul puterii. Argumentul puterii.

Împărțirea numerelor complexe sub formă trigonometrică

Operații cu numere complexe exprimate trigonometric: împărțirea numerelor complexe. Modulul câtului. Argumentul câtului.

Proprietăți ale funcțiilor: injectivitate

Funcții injective, noțiunea de funcție injectivă. Modalități de a studia injectivitatea unei funcții. 

Proprietăți ale funcțiilor: surjectivitate

Funcții surjective, noțiunea de funcție surjectivă. Modalități de a studia surjectivitatea unei funcții.

Funcții inversabile

Funcții inverse. Inversa unei funcții. Condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă.

Funcția putere cu exponent natural

Funcția putere cu exponent natural și proprietățile acesteia: paritate, monotonie, semnul funcției. Graficul funcției putere cu exponent natural.

Funcția radical de ordin n

Funcția radical de ordin n și proprietățile acesteia. Graficul funcției radical de ordin n.

Funcția exponențială

Noțiunea de creștere exponențială, descreștere exponențială. Funcția exponențială și proprietățile acesteia. Grafice de funcții exponențiale.

Funcția logaritmică

Funcția logaritmică și proprietățile acesteia. Graficul funcției logaritmice.

Schema lui Poisson

Scheme clasice de probabilitate. Schema lui Poisson (sau schema binomială generalizată).

Schema lui Bernoulli

Scheme clasice de probabilitate. Schema lui Bernoulli (sau schema binomială).

Introducere în HTML

HTML este limbajul marcant standard pentru crearea de pagini Web.
HTML reprezintă un început pentru realizarea site-urilor profesionale.
Declarația <! DOCTYPE html> definește acest document ca fiind HTML5.
Elementul <html> este elementul rădăcină al unei pagini HTML.
Elementul <head> conține meta informații despre document.
Elementul <titlu> specifică un titlu pentru document.
Elementul <body> conține conținutul paginii vizibile.
Elementul <h1> definește o rubrică mare.
Elementul <p> definește un alineat.

Elemente de bază HTML

Toate documentele HTML trebuie să înceapă cu o declarație de tip document: <! DOCTYPE html>.
Tag-urile utilizate sunt: <html> și </html>, <body> și </body>, <h1> la <h6>, 
<p> și </p>, <a> și </a>, <img>, <ul> și </ul>, <button> și </button>
 

Elemente HTML

Un element HTML constă, de obicei, dintr-o etichetă de început și o etichetă finală, cu conținutul introdus între ele.
Etichetele folosite sunt: <html> și </html>,<body> și </body> <p> și </p>, <h> și </h>, <br>, <br />.
 

Atribute HTML

Atributele oferă informații suplimentare despre elementele HTML.
Adresa de legătură este specificată în atributul href.
Numele de fișier al sursei imaginii este specificat în atributul src.
Atributele width și height, care specifică lățimea și înălțimea imaginii.
Atributul alt specifică un text alternativ care trebuie utilizat, dacă nu poate fi afișată o imagine.
Atributul style este utilizat pentru a specifica stilul unui element.
Limbajul este declarat cu atributul lang.
Atributul title este adaugat la elementul <p>.

Titluri HTML

Titlurile (headings) sunt definite cu etichete de la <h1> la <h6>.
Fiecare titlu (heading) HTML are o dimensiune implicită. Cu toate acestea, puteți specifica dimensiunea pentru orice titlu (heading) cu atributul style, folosind proprietatea CSS font-size.
Eticheta <hr> definește o pauză tematică într-o pagină HTML.
Elementul HTML <head> este un container pentru metadate.
Metadatele HTML sunt date despre documentul HTML.
Elementul <head> este plasat între eticheta <html> și eticheta <body>.
Vizualizarea codului sursă HTML se face cu View Page Source.
Inspectarea unui element HTML se face cu Inspect Element.

Paragrafe HTML

Elementul HTML <p> definește un alineat.
Elementul HTML <br> definește o pauză de linie (Line Break).
Folosiți <br> dacă doriți o pauză de linie (o linie nouă) fără a începe un nou paragraf.
Eticheta <br> este o etichetă goală, ceea ce înseamnă că nu are o etichetă finală.
Elementul HTML <pre> definește textul preformatat.

Stiluri HTML

Setarea stilului unui element HTML, se poate face cu atributul style.
Proprietatea CSS background-color definește culoarea de fundal pentru un element
HTML.
Proprietatea CSS color definește culoarea textului pentru un element HTML.
Proprietatea CSS font-family definește fontul care va fi folosit pentru un element HTML.
Proprietatea CSS font-size  definește dimensiunea textului pentru un element HTML.
Proprietatea CSS text-align definește alinierea textului orizontal pentru un element HTML.

Formatare text în HTML

Elementele de formatare au fost proiectate pentru a afișa tipuri speciale de text.
<b> definește textul bold, fără nici o importanță suplimentară.
<strong> definește un text intens, cu o importanță „puternică” semantică adăugată.
<i> definește textul italic, fără nicio importanță suplimentară.
<em> definește textul subliniat, cu o importanță semantică adăugată.
<small> definește textul mai mic.
<mark> definește textul marcat / evidențiat.
<del> definește textul șters / eliminat.
<ins> definește textul inserat / adăugat.
<sub> definește textul subscris.
<sup> definește textul suprascriptat.

Elemente de citare și citate în HTML

Elementele de citare folosite în HTML sunt:
<q> definește un citat scurt.
<blockquote> definește o secțiune care este citată dintr-o altă sursă.
<abbr> definește o prescurtare sau un acronim.
<address> definește informațiile de contact (autor / proprietar) ale unui document sau ale unui articol.
<cite> definește titlul unei lucrări.
<bdo> definește înlocuirea bidirecțională.

Comentarii în codul HTML

Etichetele de comentarii sunt utilizate pentru a insera comentarii în codul sursă HTML.
Comentariile nu sunt afișate de browser, dar vă pot ajuta să vă documentați codul sursă HTML.Cu ajutorul comentariilor puteți plasa notificări și memento-uri în HTML.
Comentariile sunt de asemenea foarte bune pentru depanarea HTML, deoarece puteți comenta câteodată liniile de cod HTML pentru a căuta erori:

Culori în HTML

Culorile în codul HTML sunt specificate folosind nume de culori predefinite sau valorile: RGB, HEX, HSL, RGBA, HSLA.
În HTML, o culoare poate fi specificată folosind un nume de culoare.
Puteți seta culoarea de fundal (Background Color) pentru elementele HTML folosind background-color.
Puteți seta culoarea textului folosind color.
Puteți seta culoarea marginilor folosind border.
Saturația poate fi descrisă ca intensitatea unei culori.
Luminozitatea unei culori poate fi descrisă cam cât de multă lumină doriți să dați culorii.
Valorile de culoare RGBA sunt o extensie a valorilor de culoare RGB cu un canal alfa - care specifică opacitatea unei culori.
Valorile de culoare HSLA sunt o extensie a valorilor de culoare HSL cu un canal alfa - care specifică opacitatea unei culori.

Stiluri CSS în HTML

Modelarea HTML cu CSS.
CSS descrie modul în care elementele HTML trebuie să fie afișate pe ecran, pe hârtie sau în alte suporturi. Poate controla aspectul mai multor pagini web simultan.
Utilizați atributul HTML style pentru stilul CSS în linie (inline).
Utilizați elementul HTML <style> pentru a defini stilul CSS intern.
Utilizați elementul HTML <link> pentru a vă referi la un fișier CSS extern.
Utilizați elementul HTML <head> pentru a stoca elementele <style> și <link>.
Utilizați proprietatea CSS color pentru culorile de text.
Utilizați proprietatea CSS font-family pentru fonturile text.
Utilizați proprietatea CSS font-size pentru dimensiunile textului.
Utilizați proprietatea CSS border pentru margini.
Utilizați proprietatea CSS padding pentru spațiu în interiorul border.
Utilizați proprietatea CSS margin pentru spațiu în afara border.
Pentru a defini un stil specific pentru un element special, adăugați un atribut id elementului:
Pentru a defini un stil pentru tipuri speciale de elemente, adăugați un atribut de clasă elementului:
Foile de stil externe (external style sheets ) pot fi trimise cu o adresă URL completă sau cu o cale relativă la pagina web curentă.

Linkuri HTML

Linkurile se găsesc în aproape toate paginile web. Link-urile permit utilizatorilor să facă click pe drumul lor de la pagină la pagină.
Link-urile HTML sunt hyperlink-uri.
Utilizați elementul <a> pentru a defini un link.
Utilizați atributul href pentru a defini adresa link-ului.
Utilizați atributul țintă (target) pentru a defini unde să deschideți documentul legat.
Utilizați elementul <img> (în interiorul <a>) pentru a utiliza o imagine ca link.
Utilizați atributul id (id = "valoare") pentru a defini marcajele (bookmarks) dintr-o pagină
Atributul title specifică informații suplimentare despre un element.
Utilizați atributul href (href = "# valoare") pentru a face legătura cu marcajul (bookmark).
Marcajele HTML (bookmarks) sunt utilizate pentru a permite cititorilor să sară la anumite părți ale unei pagini Web.
Paginile externe pot fi referite cu o adresă URL completă sau cu o cale relativă la pagina web curentă.

Imagini în HTML

Imaginile pot îmbunătăți designul și aspectul unei pagini web.
Utilizați elementul HTML <img> pentru a defini o imagine.
Utilizați atributul HTML src pentru a defini adresa URL a imaginii.
Utilizați atributul HTML alt pentru a defini un text alternativ pentru o imagine, dacă nu poate fi afișat.
Utilizați atributele HTML lățime și înălțime (width and height) pentru a defini dimensiunea imaginii.
Utilizați proprietățile CSS pentru lățime și înălțime (width and height) pentru a defini dimensiunea imaginii (alternativ).
Utilizați proprietatea CSS float pentru a lăsa imaginea să plutească.
Utilizați elementul HTML <map> pentru a defini o imagine-hartă (image-map).
Utilizați elementul HTML <area> pentru a defini zonele în care se poate face click pe imaginea hartă (image-map).
Utilizați atributul usemap al elementului HTML <img> pentru a indica o hartă-imagine(image-map).
Utilizați elementul HTML <picture> pentru a afișa imagini diferite pentru diferite dispozitive.

Imagini hărți în HTML

Cu hărți de imagine (Image Maps), puteți adăuga zone pe care se poate face click pe o imagine.
Eticheta <map> definește o imagine-hartă
Imaginea este introdusă folosind eticheta <img>.Singura diferență față de alte imagini este că trebuie să adăugați un atribut usemap.
Elementul <map> este utilizat pentru a crea o hartă a imaginii și este legat de imagine prin utilizarea atributului nume.
O zonă pe care se poate face click este definită folosind un element <area>.
 

Imagini de fundal în HTML

O imagine de fundal poate fi specificată pe aproape orice element HTML.
Pentru a adăuga o imagine de fundal în HTML, folosiți imaginea de fundal (background-image) a proprietății CSS.
Pentru a adăuga o imagine de fundal (background-image) la un element HTML, puteți utiliza atributul style.
Dacă doriți ca întreaga pagină să aibă o imagine de fundal (background-image), atunci trebuie să specificați imaginea de fundal (background-image) în elementul <body>.
Dacă imaginea de fundal este mai mică decât elementul, imaginea se va repeta, orizontal și vertical, până când va ajunge la sfârșitul elementului.
Pentru a evita ca imaginea de fundal (background-image)să se repete, utilizați proprietatea background-repeat.
Dacă doriți ca imaginea de fundal să acopere întregul element, puteți seta proprietatea de fundal (background-size) pe care să o acopere.
De asemenea, pentru a vă asigura că întregul element este întotdeauna acoperit, setați proprietatea de atașare în fundal la fix (background-attachment).
Dacă doriți ca întinderea imaginii de fundal să se potrivească întregii imagini din element, puteți seta proprietatea de fundal (background-size) la 100% 100%:

Element de imagine în HTML

Elementul de imagine ne permite să afișăm imagini diferite pentru diferite dispozitive sau dimensiuni de ecran.
Elementul HTML <picture>.
Elementul <picture> conține o serie de elemente <source>.
Elementul <img> este folosit de browserele care nu acceptă elementul <picture> sau dacă niciuna dintre etichetele <source> nu se potrivește.
Există două scopuri principale pentru elementul <picture>: Lățime de bandă (Bandwidth), Formatați suportul (Format Support).

Tabele HTML

Utilizați elementul HTML <table> pentru a defini un tabel.
Utilizați elementul HTML <tr> pentru a defini un rând de tabel.
Utilizați elementul HTML <td> pentru a defini datele unui tabel.
Utilizați elementul HTML <th> pentru a defini un titlu de tabel.
Utilizați elementul HTML <caption> pentru a defini o legendă de tabel.
Utilizați proprietatea CSS border pentru a defini o bordură.
Utilizați proprietatea CSS border-collapse pentru a restrânge marginile celulelor.
Utilizați proprietatea CSS padding pentru a adăuga umplutură la celule.
Utilizați proprietatea CSS text-align pentru a alinia textul celulelor.
Utilizați proprietatea CSS border-spacing pentru a seta distanța dintre celule.
Utilizați atributul colspan pentru a crea o celulă cu mai multe coloane.
Utilizați atributul linespan pentru a face ca o celulă să aibă mai multe rânduri.
Utilizați atributul id pentru a defini în mod unic o tabelă.
<colgroup> Specifică un grup de una sau mai multe coloane dintr-un tabel pentru formatare.
<col> Specifică proprietățile coloanei pentru fiecare coloană dintr-un element <colgroup>.
<thead> Grupează conținutul antetului într-un tabel.
<tbody> Grupează conținutul corpului într-un tabel.
<tfoot> Grupează conținutul subsolului într-un tabel.

Liste HTML

Elementele din listă pot conține alte elemente HTML
Utilizați elementul HTML <ul> pentru a defini o listă neordonată.
Utilizați proprietatea CSS list-style-type pentru a defini marcajul elementelor de listă.
Utilizați elementul HTML <ol> pentru a defini o listă ordonată.
Utilizați atributul HTML type pentru a defini tipul de numerotare.
Utilizați elementul HTML <li> pentru a defini un element de listă.
Utilizați elementul HTML <dl> pentru a defini o listă de descrieri.
Utilizați elementul HTML <dt> pentru a defini termenul de descriere.
Utilizați elementul HTML <dd> pentru a descrie termenul dintr-o listă de descrieri.
Listele pot fi amplasate în liste.
Elementele din listă pot conține alte elemente HTML.
Utilizați proprietatea CSS float: left sau display:inline pentru a afișa o listă pe orizontală.
Proprietatea CSS list-style-type este utilizată pentru a defini stilul marcajului articolului de listă:
disc - Setează marcajul elementului listei la un buletin (implicit).
circle - Setează marcajul elementului de listă într-un cerc.
square - Setează marcajul elementului de listă într-un pătrat.
none -  Elementele din listă nu vor fi marcate.

Elementele HTML Block și Inline

Fiecare element HTML are o valoare de afișare implicită în funcție de tipul de element.Cele două valori afișate sunt: block și inlinie.
Un element la nivel de block (block-level element) pornește întotdeauna pe o linie nouă și ocupă toată lățimea disponibilă (se întinde spre stânga și spre dreapta, cât poate).
Elementul <div> este un element la nivel de block.
Un element inline nu pornește de pe o linie nouă ci ocupă doar lățimea necesară.
Acesta este un element inline <span> din interiorul unui paragraf.
Elementul <div> este adesea folosit ca și container pentru alte elemente HTML.
Elementul <div> nu are atribute necesare, dar stilul (style), clasa (class) și id-ul (id) sunt comune.
Când este utilizat împreună cu CSS, elementul <div> poate fi utilizat pentru a aplica stiluri blocurilor de conținut.
Elementul <span> este adesea folosit ca un container pentru un text.
Elementul <span> nu are atribute necesare, stilul (style), clasa (class) și id-ul (id) sunt comune.
Când este utilizat împreună cu CSS, elementul <span> poate fi utilizat pentru a aplica stiluri blocurilor de conținut.

Atributul HTML class

Atributul HTML class este folosit pentru a defini stiluri egale pentru elemente cu același nume de clasă.
Atributul HTML class poate fi folosit și pe elementele inline.
În CSS, pentru a selecta elemente cu o anumită clasă, scrieți un caracter (.), urmat de numele clasei.
Atributul class poate fi folosit pe orice element HTML.
Numele clasei este sensibil la litere mari și mici!
Elementele HTML pot avea mai mult de un nume de clasă, fiecare nume de clasă trebuie separat printr-un spațiu.
Etichetele diferite pot împărtăși aceeași clasă.
Etichetele diferite, cum ar fi <h2> și <p>, pot avea același nume de clasă și, prin urmare, au același stil.
Utilizarea atributului class în JavaScript.
JavaScript poate accesa elemente cu un nume de clasă specificat folosind metoda getElementsByClassName ().

Atributul HTML id

Atributul id specifică un id unic pentru un element HTML (valoarea trebuie să fie unică în documentul HTML).
Valoarea id poate fi folosită de CSS și JavaScript pentru a efectua anumite sarcini pentru elementul cu valoarea specifică de id.
În CSS, pentru a selecta un element cu un id specific, scrieți un caracter hash (#), urmat de id-ul elementului.
Valoarea id este sensibilă la litere mari și mici.
Atributul id poate fi utilizat pe orice element HTML.
Un element HTML poate avea un singur id unic care aparține acelui element singular, în timp ce un nume de clasă poate fi utilizat de mai multe elemente.
Marcajele (bookmarks) HTML sunt utilizate pentru a permite cititorilor să sară la anumite părți ale unei pagini Web.
Marcajele (bookmarks) pot fi utile dacă pagina dvs. web este foarte lungă.
Utilizarea atributului id în JavaScript.
JavaScript poate accesa un element cu un id specificat folosind metoda getElementById ().

HTML Iframes

Un iframe este utilizat pentru a afișa o pagină web în cadrul unei pagini web.
Un iframe HTML este definit cu eticheta <iframe>.
Atributul src specifică adresa URL (adresa web) a paginii inline frame.
Utilizați atributele height și width (înălțime și lățime) pentru a specifica dimensiunea iframei.
Sau puteți utiliza CSS pentru a seta height și width (înălțimea și lățimea) iframe-ului.
În mod implicit, un iframe are un chenar (border) în jurul său.
Pentru a elimina chenarul (border), adăugați atributul style și utilizați proprietatea CSS border.
Cu CSS, puteți modifica, de asemenea, dimensiunea, stilul și culoarea marginii iframe.
Un iframe poate fi folosit ca target frame pentru o legătură.
Atributul target al linkului trebuie să se refere la atributul name al iframe:
<iframe> Definește un cadru inline.

HTML JavaScript

JavaScript face ca paginile HTML să fie mai dinamice și mai interactive.
Eticheta <script> este utilizată pentru a defini un script din partea clientului (client-side script) (JavaScript).
Elementul <script> fie conține instrucțiuni script, fie indică prin atributul src un fișier script extern.
Pentru a selecta un element HTML, JavaScript utilizează cel mai adesea metoda document.getElementById ().
JavaScript poate schimba conținutul HTML.
JavaScript poate schimba stilurile HTML.
JavaScript poate schimba atributele HTML.
Eticheta <noscript> este utilizată pentru a furniza un conținut alternativ pentru utilizatorii care au scripturi dezactivate în browserul lor sau au un browser care nu acceptă scripturile din partea clientului.

Căi de fișiere în HTML

O cale de fișier descrie locația unui fișier în structura folderului unui site web.
Căile de fișiere sunt utilizate la conectarea la fișiere externe, cum ar fi: Pagini web, Imagini, Foi de stil, JavaScripts.
O cale absolută a fișierului este adresa URL completă a unui fișier internet.
O cale de fișier relativă indică un fișier relativ la pagina curentă.

Elementul HTML head

Elementul <head> este un container pentru metadate (date despre date) și este plasat între eticheta <html> și eticheta <body>.
<head> Definește informații despre document.
<titlu> Defineste titlul unui document.
<base> Definește o adresă implicită sau o țintă implicită pentru toate linkurile dintr-o pagină.
<link> Definește relația dintre un document și o resursă externă.
<meta> Definește metadatele despre un document HTML.
<script> Definește un script din partea clientului.
<style> Definește informațiile despre stil pentru un document.
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin eticheta <meta>.
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web. Aceasta variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mică pe un telefon mobil decât pe ecranul computerului.
Ar trebui să includeți următorul element viewport <meta> în toate paginile web.
Partea width=device-width stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (care va varia în funcție de dispozitiv).
Partea initial-scale=1.0  setează nivelul inițial de zoom când prima pagină este încărcată de browser. 

HTML Responsive Web Design

Responsive Web Design vizează utilizarea HTML-ului și CSS-ului pentru redimensionarea, ascunderea, micșorarea sau mărirea unui site web automat, pentru a-l arăta bine pe toate dispozitivele (desktop-uri, tablete și telefoane).
Setarea Viewport. Când creați pagini web responsive, adăugați următorul element <meta> în toate paginile dvs. web.
Imaginile responsive sunt imagini care se dimensionează frumos pentru a se potrivi cu orice dimensiune a browserului.
Utilizarea proprietății lățime (width).
Utilizarea proprietății cu lățimea maximă (max-width).
Elementul HTML <picture> vă permite să definiți imagini diferite pentru dimensiuni diferite ale ferestrei browserului.
Responsive Text Size. Mărimea textului poate fi setată cu o unitate „vw”, ceea ce înseamnă „lățimea vizualizării” (viewport width).
Pe lângă redimensionarea textului și a imaginilor, este de asemenea obișnuit să folosești interogări media în paginile responsive web.
Cu interogări media, puteți defini stiluri complet diferite pentru diferite dimensiuni de browser.
O pagină Responsive Web ar trebui să arate bine pe ecrane desktop mari și pe telefoane mobile mici.
Există multe CSS Frameworks care oferă un Responsive Design.
O modalitate excelentă de a crea un Responsive Design este de a utiliza o responsive style sheet.
Un alt framework popular este Bootstrap, folosește HTML, CSS și jQuery pentru a face pagini web responsive.



 

Elemente de cod HTML pentru computer

Elementele de cod HTML pentru computer sunt:
<code> Defineste codul de programare.
<kbd> Definește introducerea tastaturii.
<samp> Definește ieșirea computerului.
<var> Definește o variabilă.
<pre>Definește un text preformatat.

Entități HTML

Caracterele rezervate în HTML trebuie înlocuite cu entități de caractere.
Caracterele care nu sunt prezente pe tastatură pot fi, de asemenea, înlocuite de entități.

Simboluri HTML

Multe simboluri matematice, tehnice și simboluri valutare nu sunt prezente pe o tastatură normală.
Pentru a adăuga astfel de simboluri la o pagină HTML, puteți utiliza un nume de entitate HTML.
Simboluri matematice acceptate de HTML: forall, part, exist, empty, nabla, isin, notin, ni, prod, sum.
Câteva litere grecești acceptate de HTML:Alpha, Beta, Gamma, Delta, Epsilon, Zeta.
Câteva entități acceptate de HTML:copy, euro, trade, larr, uarr, rarr, darr, clubs, diams.

Codare HTML (seturi de caractere)

Pentru a afișa corect o pagină HTML, un browser web trebuie să știe ce set de caractere să folosească.
ASCII a fost primul standard de codare a caracterelor (numit și set de caractere). 
ISO-8859-1 a fost setul de caractere implicit pentru HTML 4
ANSI (Windows-1252) a fost setul de caractere Windows original. 
UTF-8 (Unicode) acoperă aproape toate caracterele și simbolurile din lume.
Setul de caractere implicit pentru HTML5 este UTF-8.
Atributul HTML charset.
Pentru a afișa corect o pagină HTML, un browser web trebuie să cunoască setul de caractere utilizat în pagină.
Acest lucru este specificat în eticheta <meta>.

HTML Uniform Resource Locators (URL)

Un URL este un alt cuvânt pentru o adresă web.
O adresă URL poate fi compusă din cuvinte (lectii-virtuale.ro) sau o adresă IP (Internet Protocol) (192.68.21.51).
Majoritatea oamenilor introduc numele când navighează, deoarece numele sunt mai ușor de reținut decât numerele.
scheme - definește tipul serviciului de internet (cel mai frecvent este http sau https)
prefix - definește un prefix de domeniu (implicit pentru http este www)
domain - definește numele domeniului Internet (cum ar fi lectii-virtuale.ro)
port - definește numărul de port la gazdă (implicit pentru http este 80)
path - definește o cale pe server (Dacă este omis: directorul rădăcină al site-ului)
filename - definește numele unui document sau resursă
Scheme URL comune: HyperText Transfer Protocol (http), Secure HyperText Transfer Protocol (https), File Transfer Protocol (ftp).
Codificare URL.
Adresele URL pot fi trimise doar pe Internet folosind setul de caractere ASCII. Dacă o adresă URL conține caractere în afara setului ASCII, adresa URL trebuie convertită.
Codarea URL transformă caracterele care nu sunt ASCII într-un format care poate fi transmis pe internet.
Codarea URL înlocuiește caracterele care nu sunt ASCII cu un „%” urmat de cifre hexadecimale.
Adresele URL nu pot conține spații. Codarea URL înlocuiește în mod normal un spațiu cu un semn plus (+) sau% 20.
Setul de caractere implicit în HTML5 este UTF-8.

HTML și XHTML

XHTML este HTML scris ca XML.
XHTML înseamnă limbaj de extindere HyperText Markup Language
XHTML este aproape identic cu HTML
XHTML este mai strict decât HTML
XHTML este HTML definit ca o aplicație XML
XHTML este acceptat de toate browserele principale

Formulare HTML

Elementul HTML <form> definește un formular care este utilizat pentru a colecta intrarea utilizatorului.
Elementele de formular sunt diferite tipuri de elemente de intrare, cum ar fi câmpurile de text, casetele de selectare, butoanele radio, butoanele de trimitere și multe altele.
Elementul <input> este cel mai important form element.
Elementul <input> poate fi afișat în mai multe moduri, în funcție de atributul type.
<input type = "text"> Definește un câmp de introducere text dintr-o linie.
<input type = "radio"> Definește un buton radio (pentru selectarea uneia dintre mai multe opțiuni).
<input type = "submit"> Definește un buton de trimitere (pentru trimiterea formularului).
Form-handler este de obicei o pagină de server cu un script pentru procesarea datelor de intrare.
Form-handler este specificat în atributul de acțiune al formularului.
Atributul action definește acțiunea care trebuie executată la trimiterea formularului.
Atributul target specifică dacă rezultatul trimis se va deschide într-o nouă pagină a browser-ului, într-un cadru sau în fereastra curentă.
Valoarea implicită este „_self”, ceea ce înseamnă că formularul va fi transmis în fereastra curentă.
Pentru a face ca rezultatul formularului să fie deschis într-o nouă pagină a browser-ului, folosiți valoarea „_blank”.
Atributul method specifică metoda HTTP (GET sau POST) care trebuie utilizată la trimiterea datelor formularului.
Trimiterea datelor formularului se face cu metoda implicită GET.
Utilizați întotdeauna POST dacă datele din formular conțin informații personale sau sensibile. Metoda POST nu afișează datele formularului trimis în câmpul adresei paginii.
Elementul <fieldset> este utilizat pentru a grupa datele înrudite într-un formular.
Elementul <legend> definește o legendă pentru elementul <fieldset>.

Elemente de formulare HTML

<form> Definește un formular HTML pentru introducerea utilizatorului.
Cel mai important element de formă este elementul <input>.
Elementul <input> poate fi afișat în mai multe moduri, în funcție de atributul type.
Dacă atributul type este omis, câmpul de intrare primește tipul implicit: "text".
Elementul <select> definește o listă derulantă (drop-down list).
Elementul  <option> definește o opțiune care poate fi selectată.
Utilizați atributul size pentru a specifica numărul de valori vizibile.
Utilizați atributul multiple pentru a permite utilizatorului să selecteze mai multe valori.
Elementul <textarea> definește un câmp de introducere pe mai multe linii (o zonă de text).
Atributul rows specifică numărul vizibil de linii dintr-o zonă de text.
Atributul cols specifică lățimea vizibilă a unei zone de text.
Elementul <button> definește un buton pe care se poate face click.
Elementul <datalist> specifică o listă de opțiuni predefinite pentru un element <input>.
Utilizatorii vor vedea o listă derulantă (drop-down list) a opțiunilor predefinite pe măsură ce introduc date.
Atributul listei elementului <input>, trebuie să se refere la atributul id al elementului <datalist>.
Elementul <output> reprezintă rezultatul unui calcul (ca unul realizat de un script).
<form> Definește un formular HTML pentru introducerea utilizatorului
<input> Definește un control de intrare
<textarea> Definește un control de intrare multilin (zona text)
<label> Definește o etichetă pentru un element <input>
<fieldset> Grupează elemente conexe într-o formă
<legend> Definește o legendă pentru un element <fieldset>
<select> Definește o listă derulantă
<optgroup> Definește un grup de opțiuni conexe dintr-o listă derulantă
<option> Definește o opțiune dintr-o listă derulantă
<button> Definește un buton pe care se poate face clic
<datalist> Specifică o listă de opțiuni predefinite pentru controale de intrare
<output> Definește rezultatul unui calcul

HTML Tipuri Input

Acest capitol descrie diferitele tipuri de intrare pentru elementul <input>.
Diferite tipuri de intrare pe care le puteți utiliza în HTML:<input type="button">, <input type="checkbox">, <input type="color">,
<input type="date">, <input type="datetime-local">, <input type="email">, <input type="file">, <input type="hidden">
<input type="image">, <input type="month">, <input type="number">, <input type="password">, <input type="radio">
<input type="range">, <input type="reset">, <input type="search">, <input type="submit">, <input type="tel">
<input type="text">, <input type="time">, <input type="url">, <input type="week">.
HTML5 a adăugat mai multe tipuri noi de intrare: color, date, datetime-local, email, month, number, range, search, tel, time, url, week.
Restricții de intrare: checked, disabled, max, maxlength, min, pattern, readonly, required, size, step, value.
<input type = ""> Specifică tipul de intrare de afișat.

HTML Atribute Input

Atributul value specifică valoarea inițială pentru un câmp de intrare.
Atributul readonly specifică faptul că un câmp de intrare este doar citit (nu poate fi modificat).
Atributul disabled specifică faptul că un câmp de intrare este dezactivat.
Atributul size specifică dimensiunea (în caractere) pentru câmpul de intrare.
Atributul maxlength specifică lungimea maximă permisă pentru câmpul de intrare.
Restricțiile de intrare nu sunt ignorate, iar JavaScript oferă multe modalități de a adăuga input-uri ilegale.
HTML5 a adăugat următoarele atribute pentru <input>: autocomplete, autofocus, form, formaction, formenctype, formmethod,
formnovalidate, formtarget, height and width, list, min and max, multiple, pattern (regexp), placeholder, required, step
și următoarele atribute pentru <form>: autocomplete, novalidate.
Atributul formaction este utilizat cu type="submit" și type="image".
Atributul formenctype este utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul formmethod poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul step funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul pattern funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Utilizați atributul global title pentru a descrie pattern-ul care să ajute utilizatorul.
Atributul placeholder funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Atributul required funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, password, date pickers, number, checkbox, radio, și file.
Atributul multiple funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): e-mail și file.
Atributele min și max funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul list se referă la un element <datalist> care conține opțiuni predefinite pentru un element <input>.
Atributele înălțime și lățime (height și width) specifică înălțimea și lățimea unui element <input type = "image">.
Atributul formnovalidate poate fi utilizat cu type="submit".
Atributul formtarget înlocuiește atributul țintă (target) al elementului <form>.
Atributul formtarget poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul novalidate este un atribut <form>.
Atributul autocomplete funcționează cu <form> și următoarele tipuri <input>:text, search, url, tel, email, password, datepickers, range, și color.

Introducere în HTML5

WHATWG a dorit să dezvolte HTML ca un „standard de viață”. Un nivel de viață este mereu actualizat și îmbunătățit. Se pot adăuga noi funcții, dar funcționalitățile vechi nu pot fi eliminate.
Declarația DOCTYPE pentru HTML5.
Declarația de codare a caracterelor (charset).
Codificarea implicită a caracterelor în HTML5 este UTF-8.
Elementesemantice noi precum: <header>, <footer>, <article> și <section>.
Atribute ale elementelor de formular noi, cum ar fi: number, date, time, calendar, și range.
Elemente grafice noi: <svg> și <canvas>.
Elemente multimedia noi: <audio> și <video>.
Cele mai interesante API-uri noi în HTML5 sunt: HTML Geolocation, HTML Drag and Drop, HTML Local Storage, HTML Application Cache, HTML Web Workers, HTML SSE.
Următoarele elemente HTML4 au fost eliminate în HTML5: <acronym>, <applet>, <basefont>, <big>, <center>, <dir>, <font>, <frame>, <frameset>, 
<noframes>, <strike>, <tt>.
Folosiți în schimb: <abbr>, <object>, CSS, <ul>, <s>, <del>.

Suport HTML5

HTML5 este acceptat în toate browserele moderne.
În plus, toate browserele, vechi și noi, gestionează automat elemente nerecunoscute ca elemente inline.
Din această cauză, puteți „învăța” browserele mai vechi să gestioneze elemente HTML „necunoscute”.
Puteți învăța browserele mai vechi să gestioneze corect HTML5.
HTML5 definește opt noi elemente semantice. Toate acestea sunt elemente la nivel de bloc (block-level elements).
Pentru a asigura un comportament corect în browserele mai vechi, puteți seta proprietatea de afișare CSS (CSS display property) pentru aceste elemente HTML pentru a le bloca.
Puteți adăuga, de asemenea, unei pagini HTML, elemente noi folosind un truc de browser.
Declarația JavaScript document.createElement ("myHero") este necesară pentru a crea un element nou în IE 9 și în versiunile anterioare.
Veți avea nevoie de HTML5Shiv pentru a oferi compatibilitate pentru browsere IE mai vechi decât IE 9.
HTML5Shiv este plasat în eticheta <head>.
HTML5Shiv este un fișier javascript la care se face referire într-o etichetă <script>.
Ar trebui să utilizați HTML5Shiv când utilizați noile elemente HTML5 precum: <article>, <section>, <aside>, <nav>, <footer>.

Elemente noi în HTML5

HTML5 oferă elemente noi pentru o structură mai bună a documentelor:
<article> - Definește un articol dintr-un document
<aside> - Definește conținutul în afară de conținutul paginii
<bdi> - Izolează o parte a textului care ar putea fi formatată într-o direcție diferită de celălalt text din afara acestuia
<detalii> - Definește detalii suplimentare pe care utilizatorul le poate vizualiza sau ascunde
<dialog> - Definește o casetă de dialog sau o fereastră
<figcaption> - Definește o legendă pentru un element <figure>
<figure> - Definește conținut autonom
<footer> - Definește un subsol pentru un document sau secțiune
<header> - Definește un antet pentru un document sau secțiune
<principal> - Definește conținutul principal al unui document
<mark> - Definește text marcat / evidențiat
<meter> - Definește o masurare scalara intr-un interval cunoscut (un ecartament)
<nav> - Definește legăturile de navigare
<progress> - Reprezintă progresul unei sarcini
<rp> - Definește ce trebuie afișat în browserele care nu acceptă adnotările ruby
<rt> -  Definește o explicație / pronunție a caracterelor (pentru tipografia din Asia de Est)
<ruby> - Definește o adnotare rubin (pentru tipografia din Asia de Est)
<section> - Definește o secțiune dintr-un document
<summary> - Definește un titlu vizibil pentru un element <details>
<time> - Definește o data / ora
<wbr> - Definește o posibila pauza de linie
Elemente noi de formular (New Form Elements): 
<datalist> - Specifică o listă de opțiuni predefinite pentru controale de intrare
<output> - Definește rezultatul unui calcul
Tipuri noi de intrare (New Input Types): color,date,datetime,datetime,local,email,month,number,range,search,tel,time,url,week,autocomplete,autofocus,form,formaction,formenctype,formmethod,formnovalidate,formtarget,height and width,list,min and max,multiple,pattern (regexp),placeholder,required,step.
Grafică HTML5: 
<canvas> Desenați grafică din mers, prin scripturi (de obicei JavaScript)
<svg> Desenați grafică vectorială scalabilă
Elemente media noi:
<audio> - Definește conținutul sunetului
<embed> - Definește un container pentru o aplicație externă (non-HTML)
<source> - Definește mai multe resurse media pentru elemente media (<video> și <audio>)
<track> - Definește piesele text pentru elementele media (<video> și <audio>)
<video> - Defineste video sau film

Elemente semantice în HTML5

Semantica se referă la studiul sensurilor cuvintelor și frazelor dintr-o limbă.
Elemente semantice = elemente cu semnificație:
<article>, <aside>, <details>, <figcaption>, <figure>, <footer>, <header>, <main>, <mark>, <nav>, <section>, <summary>, <time>.
Exemple de elemente non-semantice<div> și <span> - Nu spune nimic despre conținutul său.
Exemple de elemente semantice<form><tabel> și <article> - definește clar conținutul său.
<article> Definește un articol
<aside> Definește conținutul în afară de conținutul paginii
<detalii> Definește detalii suplimentare pe care utilizatorul le poate vizualiza sau ascunde
<figcaption> Definește o legendă pentru un element <figure>
<figure> Specifică conținut independent, cum ar fi ilustrații, diagrame, fotografii, listări de coduri etc.
<footer> Definește un subsol pentru un document sau secțiune
<header> Specifică un antet pentru un document sau secțiune
<main> Specifică conținutul principal al unui document
<mark> Definește text marcat / evidențiat
<nav> Definește legăturile de navigare
<section> Definește o secțiune dintr-un document
<summary> Definește un titlu vizibil pentru un element <details>
<time> Definește o data / ora

Migrare în HTML5

Acest capitol se referă în întregime la modul de migrare de la HTML4 la HTML5.
Acest capitol arată cum se poate converti o pagină HTML4 într-o pagină HTML5, fără a distruge nimic din conținutul sau structura originală.
Migrarea de la HTML4 la HTML5:
<div id="header"> -   <header>
<div id="menu">  -   <nav>
<div id="content">  -   <section>
<div class="article">  -   <article>
<div id="footer">  -   <footer>
Modificați doctype la doctype HTML5.
Modificați informațiile de codificare la codarea HTML5.
Adăugați HTML5Shiv.
Schimbare la elemente semantice HTML5.
CSS-ul existent conține ID-uri și clase pentru stilizarea elementelor.
Înlocuiți cu stiluri CSS egale pentru elemente semantice HTML5.
Schimbați elementele în elemente semantice HTML5​​​​​​.
Există o diferență confuză (lipsa) în standardul HTML5, între <article> <section> și <div>.
În standardul HTML5, elementul <secțiune> este definit ca un bloc de elemente conexe.
Elementul <article> este definit ca un bloc complet, de sine stătător, al elementelor conexe.
Elementul <div> este definit ca un bloc de elemente pentru copii.
<article> în <article>.
<div> în <article>.
<div> în <section> în <article>.
 

Ghid de stil în HTML5

O utilizare constantă a stilului face mai ușor pentru alții să înțeleagă HTML-ul.
În viitor, programe precum cititorii XML ar putea dori să citească HTML-ul.
Utilizarea unei sintaxe bine formate - „aproape de XHTML” poate fi inteligentă.
Vă recomandăm să folosiți numele elementelor scrise cu litere mici, deoarece:
În HTML5, nu trebuie să închideți toate elementele (de exemplu elementul <p>).
Vă recomandăm să închideți toate elementele HTML.
Închideți elementele HTML goale
În HTML5, este opțional să închideți elementele goale.
HTML5 permite amestecarea literelor mari și a literelor mici în nume de atribute.
Vă recomandăm să folosiți nume de atribute scrise culitere mici.
HTML5 permite ca valorile atributelor să fie scrise fără ghilimele.
Vă recomandăm să puneți între ghilimele valorile atributului.
Adăugați întotdeauna atributul alt la imagini. Acest atribut este important atunci când imaginea din anumite motive nu poate fi afișată. De asemenea, definiți întotdeauna lățimea și înălțimea (width și height) imaginii. Reduce pâlpâirea, deoarece browserul poate rezerva spațiu pentru imagine înainte de încărcare.
HTML5 permite spații în jurul semnelor egale. Dar fără spațiu este mai ușor de citit și grupează entitățile mai bine împreună.
Când utilizați un editor HTML, este incomod să derulați la dreapta și la stânga pentru a citi codul HTML.
Încercați să evitați liniile de cod mai lungi de 80 de caractere.
Nu adăugați linii necompletate fără un motiv.
Pentru lizibilitate, adăugați linii goale pentru a separa blocuri de coduri mari sau logice.
Pentru lizibilitate, adăugați două spații de indentare. Nu folosiți tasta tab.
Nu folosiți linii necompletate și indentate. Nu este necesar să indentizați fiecare elemen
În HTML5, eticheta <html> și eticheta <body> pot fi omise.
Nu vă recomandăm să omiteți etichetele <html> și <body>.
Elementul <html> este rădăcina documentului. Este locul recomandat pentru specificarea limbii paginii.
Omiterea <html> sau <body> poate bloca software-ul DOM și XML.
Omiterea <body> poate produce erori în browserele mai vechi (IE9).
În HTML5, eticheta <head> poate fi omisă.
În mod implicit, browserele vor adăuga toate elementele înainte de <body> la un element implicit <head>.
Puteți reduce complexitatea HTML prin omiterea etichetei <head>
Elementul <title> este necesar în HTML5. Faceți titlul cât mai semnificativ posibil
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin eticheta <meta>.
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web. Acesta variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mic pe un telefon mobil decât pe ecranul computerului.
Lățimea (width) = partea lățimii dispozitivului (width=device-width part) - stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (screen-width) (care va varia în funcție de dispozitiv).
Partea inițială = 1,0 setează nivelul de zoom inițial atunci când pagina este încărcată prima dată de browser
Comentariile scurte trebuie scrise pe o singură linie
Comentariile lungi sunt mai ușor de observat dacă sunt indentate în două spații.
Utilizați sintaxa simplă pentru a face legătura cu foile de stil (atributul tip nu este necesar)
Regulile scurte pot fi comprimate
Regulile lungi trebuie scrise pe mai multe rânduri
Puneți suportul de deschidere (opening bracket) pe aceeași linie cu selectorul.
Utilizați un spațiu înainte de suportul de deschidere (opening bracket).
Folosiți două spații de indentare.
Utilizați punct și virgulă după fiecare pereche proprietate-valoare, inclusiv ultima.
Utilizați ghilimele în jurul valorilor numai dacă valoarea conține spații.
Plasați suportul de închidere (opening bracket) pe o linie nouă, fără spații de conducere.
Evitați liniile de peste 80 de caractere.
Se încarcă JavaScript în HTML
Accesarea elementelor HTML cu JavaScript
Utilizați numele de fișiere scrise cu litere mici
Fișierele HTML ar trebui să aibă o extensie .html sau .htm.
Fișierele CSS ar trebui să aibă o extensie .css.
Fișierele JavaScript ar trebui să aibă o extensie .js.
Nu există nicio diferență între extensiile .htm și .html. Ambele vor fi tratate ca HTML de orice browser web sau server web.
Când o adresă URL nu specifică un nume de fișier (cum ar fi https://www.lectii-virtuale.ro/css/), serverul returnează un nume de fișier implicit. Numele de fișiere implicite obișnuite sunt index.html, index.htm, default.html și default.htm.
Dacă serverul dvs. este configurat doar cu "index.html" ca nume de fișier implicit, fișierul dvs. trebuie numit "index.html", nu "index.htm."

Grafică HTML

Pentru a desena grafică pe o pagină web este utilizat elementul HTML <canvas> .
Elementul HTML <canvas> este utilizat pentru a desena grafică, din nou, prin JavaScript.
Elementul <canvas> este doar un container pentru grafică. Pentru a desena grafică trebuie să utilizați JavaScript.
Canvas are mai multe metode pentru a desena căi, cutii, cercuri, text și adăugarea de imagini.
 Specificați întotdeauna un atribut id (la care se face referire într-un script) și un atribut lățime și înălțime (width și height) pentru a defini dimensiunea pânzei (canvas). Pentru a adăuga un chenar (border), utilizați atributul stil (style).
 

HTML SVG

SVG înseamnă grafică vectorială scalabilă.
SVG este utilizat pentru a defini grafica pentru Web.
SVG este o recomandare W3C.
Elementul HTML <svg> este un container pentru grafică SVG.
SVG are mai multe metode pentru desenarea căilor, casetelor, cercurilor, textului și imaginilor grafice.
Diferențele dintre SVG și Canvas
SVG este un limbaj pentru descrierea graficelor 2D în XML.
Canvas desenează grafică 2D, pe fugă (cu un JavaScript).
SVG este bazat pe XML, ceea ce înseamnă că fiecare element este disponibil în DOM SVG. Puteți atașa manipulatoare de evenimente JavaScript (JavaScript event handlers) pentru un element.
În SVG, fiecare formă desenată este amintită ca obiect. Dacă se schimbă atributele unui obiect SVG, browserul poate reda automat forma.
Canvas: Rezoluție dependentă. Fără suport pentru organizatorii de evenimente.Capacități slabe de redare a textului. Puteți salva imaginea rezultată ca .png sau .jpg. Bine potrivit pentru jocuri cu intensitate grafică.
SVG: Rezoluție independentă. Suport pentru operatorii de evenimente. Cel mai potrivit pentru aplicații cu zone de redare mari (Google Maps). Redarea lentă, dacă este complexă (orice lucru care utilizează mult DOM va fi lent). Nu este potrivit pentru aplicații de joc.

HTML Media

Multimedia pe web inseamnă sunet, muzică, videoclipuri, filme și animații.
Exemple: imagini, muzică, sunet, videoclipuri, înregistrări, filme, animații și multe altele.
Paginile web conțin adesea elemente multimedia de diferite tipuri și formate.
Primele browsere web au avut suport doar pentru text, limitat la un singur font într-o singură culoare.
Mai târziu au venit browserele cu suport pentru culori și fonturi și imagini!
Formatele audio, video și animație au fost gestionate diferit de majoritatea browserelor. Diferite formate au fost acceptate, iar unele formate necesită programe auxiliare suplimentare (plug-in-uri) pentru a funcționa.
Sperăm că acest lucru va deveni istorie. Multimedia HTML5 promite un viitor mai ușor pentru multimedia.
Elementele multimedia (cum ar fi audio sau video) sunt stocate în fișiere media.
Cea mai obișnuită modalitate de a descoperi tipul de fișier este de a privi extensia de fișier.
Fișierele multimedia au formate și extensii diferite precum: .swf, .wav, .mp3, .mp4, .mpg, .wmv și .avi.
MP4 este noul și următorul format pentru video pe internet.
MP4 este recomandat de YouTube.
MP4 este acceptat de Flash Players.
MP4 este acceptat de HTML5.
Doar videoclipurile MP4, WebM și Ogg sunt acceptate de standardul HTML5.
MP3 este cel mai nou format pentru muzică înregistrată comprimat. Termenul MP3 a devenit sinonim cu muzica digitală.
Dacă site-ul dvs. web este despre muzică înregistrată, MP3 este alegerea.
Doar MP3, WAV și Ogg audio sunt acceptate de standardul HTML5.

HTML5 Video

Redarea videoclipurilor în HTML
Înainte de HTML5, un videoclip putea fi redat doar într-un browser cu un plug-in (precum flash).
Elementul HTML5 <video> specifică un mod standard de a încorpora un videoclip într-o pagină web.
Pentru a afișa un videoclip în HTML, utilizați elementul <video>.
Atributul de control (controls) adaugă controale video, cum ar fi: redare, pauză și volum.
Este o idee bună să includeți întotdeauna atributele de lățime și înălțime (width și height). Dacă nu sunt setate înălțimea și lățimea (width și height), pagina ar putea clipi în timp ce video-ul se încarcă.
Elementul <source> vă permite să specificați fișiere video alternative din care browserul poate alege. Browserul va folosi primul format recunoscut.
Textul dintre etichetele <video> și </video> va fi afișat numai în browserele care nu acceptă elementul <video>.
Pentru a începe un videoclip automat, utilizați atributul autoplay.
Atributul de redare automată (autoplay) nu funcționează pe dispozitive mobile precum iPad și iPhone.
În HTML5, există 3 formate video acceptate: MP4, WebM și Ogg.
HTML5 definește metodele, proprietățile și evenimentele DOM pentru elementul <video>.
Acest lucru vă permite să încărcați, să redați și să întrerupeți videoclipuri, precum și să setați durata și volumul.
<video> Definește un videoclip sau un film
<source> Definește mai multe resurse media pentru elemente media, cum ar fi <video> și <audio>
<track> Definește piesele text în playerele media

HTML5 Audio

Înainte de HTML5, fișierele audio puteau fi redate doar într-un browser cu un plug-in (cum ar fi flash).
Elementul HTML5 <audio> specifică un mod standard de a încorpora un audio într-o pagină web.
Pentru a reda un fișier audio în HTML, utilizați elementul <audio>:
Atributul de control (controls) adaugă controale audio, cum ar fi redare, pauză și volum.
Elementul <source> vă permite să specificați fișiere audio alternative din care browserul poate alege. Browserul va folosi primul format recunoscut.
Textul dintre etichetele <audio> și </audio> va fi afișat numai în browserele care nu acceptă elementul <audio>.
În HTML5, există 3 formate audio acceptate: MP3, WAV și OGG.
HTML5 definește metodele, proprietățile și evenimentele DOM pentru elementul <audio>.
Acest lucru vă permite să încărcați, să redați și să întrerupeți un fișier audio, precum și să setați durata și volumul.
Există, de asemenea, evenimente DOM care vă pot notifica atunci când un audio începe să se redea, este în pauză etc.
<source> - Definește multiple resurse media pentru elemente media, cum ar fi video și audio.

HTML Plug-ins

Scopul unui plug-in este extinderea funcționalității unui browser web.
Aplicațiile Helper (plug-in-uri) sunt programe de calculator care extind funcționalitatea standard a unui browser web.
Exemple de plug-in-uri cunoscute sunt applet-urile Java.
Plug-in-urile pot fi adăugate la paginile web cu eticheta <object> sau cu eticheta<embed>.
Plug-in-urile pot fi utilizate în mai multe scopuri: afișarea hărților, scanarea virușilor, verificarea codului dvs. bancar etc.
Pentru a afișa videoclipuri și audio: utilizați etichetele <video> și <audio>.
Elementul <object> este acceptat de toate browserele.
Elementul <object> definește un obiect încorporat într-un document HTML.
Este utilizat pentru a încorpora plug-in-uri (cum ar fi applet-uri Java, cititoare PDF, Flash Players) în paginile web.
Elementul <object> poate fi de asemenea utilizat pentru a include HTML în HTML sau imagini.
Elementul <embed> este acceptat în toate browserele principale.
Elementul <embed> definește, de asemenea, un obiect încorporat într-un document HTML.
Navigatoarele web au acceptat elementul <embed> de mai mult timp. Cu toate acestea, nu a făcut parte din specificația HTML înainte de HTML5.
Elementul <embed> nu are o etichetă de închidere. Nu poate conține text alternativ.
Elementul <embed> poate fi folosit și pentru a include HTML în HTML sau imagini.

HTML YouTube

Cel mai simplu mod de a reda videoclipuri în HTML, este să folosiți YouTube.
Conversia videoclipurilor în diferite formate poate fi dificilă și necesită mult timp.
O soluție mai ușoară este să permiteți YouTube-ului să redea videoclipurile din pagina dvs. web.
YouTube va afișa un id (cum ar fi tgbNymZ7vqY), atunci când salvați (sau redați) un videoclip.
Puteți utiliza acest id și faceți referire la videoclipul dvs. în codul HTML.
Pentru a reda videoclipul dvs. pe o pagină web, faceți următoarele:
Încărcați videoclipul pe YouTube Ia o notă de identificare a videoclipului.
Definiți un element <frame> în pagina dvs. web.
Lăsați atributul src să indice URL-ul videoclipului.
Utilizați atributele de lățime și înălțime (width și height) pentru a specifica dimensiunea playerului.
Adăugați alți parametri la adresa URL (vezi mai jos).
Redare automată YouTube (YouTube Autoplay)
Puteți face ca videoclipul dvs. să înceapă să se redea automat atunci când un utilizator vizitează pagina respectivă adăugând un parametru simplu la adresa URL a YouTube.
Fiți atenți când decideți redarea automată a videoclipurilor dvs. Pornirea automată a unui videoclip vă poate enerva vizitatorul și poate ajunge să provoace mai mult rău decât bine.
Listă de redare YouTube (YouTube Playlist)
O listă separată de virgule a videoclipurilor de redat (pe lângă adresa URL originală).
Buclă YouTube (YouTube Loop)
Valoarea 0 (implicit): Videoclipul va fi redat o singură dată.
Valoarea 1: Videoclipul se va bucla (pentru totdeauna).
Controale YouTube (YouTube Controls)
Valoarea 0: Player controls nu se afișează.
Valoarea 1 (implicit): Afișare player controls.
YouTube - Folosim <object> sau <embed>
 YouTube  <object> și <embed> sunt depășite din ianuarie 2015. Ar trebui să vă migrați videoclipurile pentru a utiliza <iframe>.

HTML APIs

API Geolocalizare HTML este utilizat pentru a localiza poziția unui utilizator.
Localizați Poziția Utilizatorului
API Geolocalizare în HTML este utilizat pentru a obține poziția geografică a unui utilizator.
Deoarece acest lucru poate compromite confidențialitatea, poziția nu este disponibilă decât dacă utilizatorul o aprobă.
Geolocalizarea este cea mai precisă pentru dispozitivele cu GPS, cum ar fi smartphone-ul.
Începând cu Chrome 5.0, API-ul de geolocalizare va funcționa numai pe contexte sigure, cum ar fi HTTPS. Dacă site-ul dvs. este găzduit pe o origine nesigură (cum ar fi HTTP), solicitările pentru a obține locația utilizatorilor nu vor mai funcționa.
Utilizarea geolocalizării în HTML
Metoda getCurrentPosition () este utilizată pentru a returna poziția utilizatorului.
Al doilea parametru al metodei getCurrentPosition () este utilizat pentru a gestiona erorile. Specifică o funcție care trebuie executată dacă nu reușește să obțină locația utilizatorului:
Pentru a afișa rezultatul într-o hartă, aveți nevoie de acces la un serviciu de hartă, cum ar fi Google Maps.
Geolocalizarea este de asemenea foarte utilă pentru informații specifice locației, cum ar fi:
Informații locale actualizate.
Afișare Puncte de interes în apropierea utilizatorului.
Navigare rotativă (GPS).
Metoda getCurrentPosition () returnează un obiect de succes. Proprietățile de latitudine, longitudine și precizie sunt întotdeauna returnate. Celelalte proprietăți sunt returnate dacă sunt disponibile:
coords.latitude -  Latitudinea ca număr zecimal (întors întotdeauna)
coords.longitude - Longitudinea ca număr zecimal (întors întotdeauna)
coords.acuratetă - Precizia poziției (întoarsă întotdeauna)
coords.altitude - Altitudinea în metri peste nivelul mării medii (returnat dacă este disponibil)
coords.altitude - Accarity Precizia altitudinii de poziție (returnată dacă este disponibilă)
coords.heading - Titlul ca grade în sensul acelor de ceasornic dinspre nord (returnat dacă este disponibil)
coords.speed - Viteza în metri pe secundă (returnată dacă este disponibilă)
timestamp -  Data / ora răspunsului (returnat dacă este disponibil)
Obiect de geolocalizare - Alte metode interesante
watchPosition () - returnează poziția actuală a utilizatorului și continuă să returneze poziția actualizată pe măsură ce utilizatorul se mișcă (precum GPS-ul într-o mașină).
clearWatch () - Oprește metoda watchPosition ().

HTML5 Drag and Drop

Drag and drop este o caracteristică foarte comună. Este atunci când „apucați” un obiect și îl trageți într-o altă locație.
În HTML5, drag and drop face parte din standard: Orice element poate fi tras.
Pentru a face un element care poate fi trasat, setați atributul dragable pe true
Atributul ondragstart apelează o funcție, drag (eveniment), care specifică ce date trebuie să fie trasate.
Metoda dataTransfer.setData () stabilește tipul de date și valoarea datelor trase.
Evenimentul ondragover specifică unde pot fi eliminate datele trase.
În mod implicit, datele / elementele nu pot fi abandonate în alte elemente. Pentru a permite o eliminare, trebuie să prevenim manipularea implicită a elementului.
Acest lucru se realizează prin apelarea metodei event.preventDefault () pentru evenimentul ondragover.
Atunci când datele glisate sunt abandonate, apare un eveniment drop.
Atributul ondrop apelează o funcție, drop(eveniment).
Call preventDefault() - pentru a preveni gestionarea implicită a datelor browserului (implicit este deschis ca link in drop)
Obțineți datele trase cu metoda dataTransfer.getData (). Această metodă va returna orice date care au fost setate la același tip în metoda setData()
Datele trase sunt id-ul elementului tras ("drag1")
Adăugați elementul tras în elementul drop.

Stocare Web în HTML5

Stocare web în HTML - mai bine decât cookie-urile.
Cu stocarea web, aplicațiile web pot stoca datele local în browserul utilizatorului.
Stocarea web este mai sigură și cantități mari de date pot fi stocate local, fără a afecta performanța site-ului web.
Spre deosebire de cookie-uri, limita de stocare este mult mai mare (cel puțin 5 MB) și informațiile nu sunt transferate niciodată pe server.
Stocarea web este pe origine (pe domeniu și protocol). Toate paginile, de la o origine, pot stoca și accesa aceleași date.
Obiecte de stocare Web în HTML
Stocarea web în HTML furnizează două obiecte pentru stocarea datelor pe client:
window.localStorage - stochează date fără dată de expirare.
window.sessionStorage - stochează datele pentru o sesiune (datele se pierd la închiderea filei browserului).
Înainte de a utiliza stocarea web, verificați asistența browserului pentru localStorage și sessionStorage.
Obiectul localStorage stochează datele fără data de expirare. Datele nu vor fi șterse atunci când browserul este închis și vor fi disponibile a doua zi, săptămână sau an.
Perechile nume / valoare sunt întotdeauna stocate ca șiruri. Nu uitați să le convertiți în alt format atunci când este nevoie!
Obiectul sessionStorage este egal cu obiectul localStorage, cu excepția faptului că stochează datele pentru o singură sesiune. Datele sunt șterse atunci când utilizatorul închide fila browserului specific.
 

HTML5 Web Workers

Un lucrător web este un JavaScript care rulează în fundal, fără a afecta performanța paginii.
Când executați scripturi într-o pagină HTML, pagina nu răspunde până la finalizarea scriptului.
Un lucrător web (web worker) este un JavaScript care rulează în fundal, independent de alte scripturi, fără a afecta performanța paginii. Puteți continua să faceți orice doriți: făcând click, selectând lucruri etc., în timp ce lucrătorul web (web worker) rulează în fundal.
Înainte de a crea un lucrător web (web worker), verificați dacă browserul utilizatorului îl acceptă.
Creați un fișier Web Worker.
Creăm lucrătorul nostru web (web worker) într-un JavaScript extern.
Creem un script care contează. Scriptul este stocat în fișierul "demo_workers.js".
Apoi putem trimite și primi mesaje de la lucrătorul web (web worker).
Adăugați un ascultător de eveniment „onmessage” la lucrătorul web (web worker).
Când lucrătorul web (web worker) postează un mesaj, codul din ascultătorul evenimentului este executat. Datele de la lucrătorul web (web worker) sunt stocate în event.data.
Încheiați un lucrător web (web worker).
Când se creează un obiect de lucru web(web worker), acesta va continua să asculte mesajele (chiar și după terminarea scriptului extern) până la încheierea acestuia.
Pentru a încheia un lucrător web (web worker) și a resurselor gratuite pentru browser / computer, utilizați metoda terminare ().
Reutilizați Web Worker.
Dacă setați variabila lucrător (worker) pe nedeterminată, după terminarea acesteia, puteți refolosi codul.
Întrucât lucrătorii web (web workers) se află în fișiere externe, aceștia nu au acces la următoarele obiecte JavaScript:
Obiectul ferestrei.
Obiectul documentului.
Obiectul părinte.

Evenimente trimise de server în HTML5

Evenimentele trimise de server permit unei pagini web să primească actualizări de la un server.
Evenimente trimise de server - mesagerie unidirecțională.
Un eveniment trimis de server este atunci când o pagină web primește automat actualizări de la un server.
Acest lucru era posibil și înainte, dar pagina web ar trebui să întrebe dacă există actualizări disponibile. Cu evenimente trimise de server, actualizările vin automat.
Obiectul EventSource este utilizat pentru a primi notificări de evenimente trimise de server.
Creați un nou obiect EventSource și specificați adresa URL a paginii care trimite actualizările (în acest exemplu "demo_sse.php").
De fiecare dată când se primește o actualizare, apare evenimentul onmessage.
Când are loc un eveniment onmessage, introduceți datele primite în elementul cu id = "result".
Verificați asistența pentru evenimente trimise de server

Aveți nevoie de un server capabil să trimită actualizări de date (cum ar fi PHP sau ASP).
Sintaxa fluxului de evenimente din partea serverului este simplă. Setați antetul „Content-Type” la „text / stream-event”. Acum puteți începe să trimiteți fluxuri de evenimente.
Setați antetul „Content-Type” la „text / stream-event”.
Specificați că pagina nu ar trebui să fie în cache.
Afișați datele care trebuie trimise (începeți întotdeauna cu „date:”).
Curățați datele de ieșire înapoi pe pagina web.
Evenimentul onmessage pentru a primi mesaje.
Alte evenimente:
onopen - Când se deschide o conexiune la server.
onmessage - Când un mesaj este primit.
onerror - Când apare o eroare.

CSS Introducere

CSS este un limbaj care descrie stilul unui document HTML.
CSS descrie modul în care trebuie afișate elementele HTML.
CSS reprezintă Cascading Style Sheets.
CSS descrie modul în care elementele HTML trebuie să fie afișate pe ecran, pe hârtie sau în alte suporturi.
CSS economisește multă muncă. Poate controla aspectul mai multor pagini web simultan.
Fișele de stil externe (external stylesheets) sunt stocate în fișiere CSS.
CSS este utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile dvs. web, inclusiv designul, aspectul și variațiile de afișare pentru diferite dispozitive și dimensiuni de ecran.
HTML nu a fost niciodată destinat să conțină etichete pentru formatarea unei pagini web!
HTML a fost creat pentru a descrie conținutul unei pagini web.
Când etichete ca <font> și atribute de culoare au fost adăugate la specificația HTML 3.2, a început un coșmar pentru dezvoltatorii web. Dezvoltarea de site-uri web mari, unde fonturile și informațiile despre culoare erau adăugate la fiecare pagină, a devenit un proces lung și scump.
Pentru a rezolva această problemă, World Wide Web Consortium (W3C) a creat CSS.
Definițiile de stil sunt salvate în mod normal în fișiere .css externe.
Cu un fișier de foi de stil externe (external stylesheet file), puteți schimba aspectul unui întreg site web schimbând doar un singur fișier!

CSS Sintaxă

Un set de reguli CSS constă dintr-un selector și un bloc de declarații.
Selectorul indică elementul HTML pe care doriți să-l creeze în stil.
Blocul de declarație conține una sau mai multe declarații separate prin punct și virgulă.
Fiecare declarație include un nume de proprietate CSS și o valoare, separate de două puncte.
O declarație CSS se încheie întotdeauna cu punct și virgulă, iar blocurile de declarație sunt înconjurate de acolade.
Comentariile sunt utilizate pentru a explica codul și pot fi utile atunci când editați codul sursă la o dată ulterioară.
Comentariile sunt ignorate de browsere.
Un comentariu CSS începe cu / * și se termină cu * /. De asemenea, comentariile pot cuprinde mai multe linii.

CSS Selectori

Selectoarele CSS sunt utilizate pentru a „găsi” (sau a selecta) elementele HTML pe care doriți să le modelați.
Putem împărți selectorii CSS în cinci categorii:
Selectoare simple (selectează elemente bazate pe nume, id, clasă)
Selectoare combinate (elemente selectate bazate pe o relație specifică între ele)
Selectori de clasă pseudo (elemente selectate bazate pe o anumită stare)
Selectoare pseudo-elemente (selectează și stilează o parte dintr-un element)
Selectori de atribute (elemente selectate bazate pe un atribut sau o valoare de atribut)
Această pagină va explica cei mai de bază selectori CSS.
Selectorul de elemente selectează elemente HTML pe baza numelui elementului.
Selectorul id utilizează atributul id al unui element HTML pentru a selecta un anumit element.
ID-ul unui element este unic într-o pagină, astfel încât selectorul de id este utilizat pentru a selecta un element unic!
Pentru a selecta un element cu un anumit id, scrieți un caracter hash (#), urmat de id-ul elementului.
Selectorul CSS class
Selectorul de clase (class) selectează elemente HTML cu un atribut de clasă specific.
Pentru a selecta elemente cu o anumită clasă, scrieți un caracter (.), urmat de numele clasei.
Puteți specifica, de asemenea, că numai anumite elemente HTML ar trebui să fie afectate de o clasă.
Elementele HTML se pot referi, de asemenea, la mai multe clase.
Elementul <p> va fi stilat în funcție de class = "center" și de class = "large".
Numai elementele <p> cu class = "center" vor fi aliniate la centru (center-aligned).
Un nume de clasă nu poate începe cu un număr!
Selectorul universal CSS
Selectorul universal (*) selectează toate elementele HTML din pagină.
Selectorul de grupare CSS
Selectorul de grupare selectează toate elementele HTML cu aceleași definiții de stil.
.class .intro - Selectează toate elementele cu class = "intro".
#id #firstname - Selectează elementul cu id = "firstname".
*  -  Selectează toate elementele.
element p -  Selectează toate elementele <p>.
element, element, .. div, p - Selectează toate elementele <div> și toate elementele <p>.

Cum să adăugați CSS

Când un browser citește o foaie de stil, acesta va format documentul HTML în conformitate cu informațiile din foaia de stil.
Trei modalități de a insera CSS.
Există trei moduri de inserare a unei foi de stil:
CSS extern
CSS intern
CSS inline
CSS extern
Cu o foaie de stil extern, puteți schimba aspectul unui întreg site web schimbând doar un singur fișier!
Fiecare pagină HTML trebuie să includă o trimitere la fișierul de stil extern din interiorul elementului <link>, în secțiunea head.
Stilurile externe sunt definite în elementul <link>, în secțiunea <head> a unei pagini HTML.
O foaie de stil extern poate fi scrisă în orice editor de text și trebuie salvată cu o extensie .css.
Fișierul .css extern nu trebuie să conțină nicio etichetă HTML.
Nu adăugați un spațiu între valoarea proprietății și unitate (cum ar fi margin-left: 20 px;). Modul corect este: margin-left: 20px;
CSS intern
Poate fi utilizată o foaie de stil internă (internal style sheet) dacă o singură pagină HTML are un stil unic.
Stilul intern este definit în elementul <style>, în interiorul secțiunii head.
CSS inline
Se poate folosi un stil inline pentru a aplica un stil unic pentru un singur element.
Pentru a utiliza stiluri în linie, adăugați atributul stylela elementul relevant. Atributul de stil poate conține orice proprietate CSS.
Stilurile în linie sunt definite în atributul „style ” al elementului relevant.
Fișe de stil multiple (Multiple Style Sheets)
Dacă unele proprietăți au fost definite pentru același selector (element) în foi de stil diferite, se va utiliza valoarea din ultima foaie de stil citită.
Comandă în cascadă
Toate stilurile dintr-o pagină se vor „încadra” într-o nouă foaie de stil „virtuală” după următoarele reguli, unde numărul unu are cea mai mare prioritate:
Stil în linie (în interiorul unui element HTML).
Fișe de stil externe și interne (în secțiunea cap).
Setare implicită a browserului.
Deci, un stil inline are cea mai mare prioritate și va înlocui stilurile externe și interne și valorile implicite ale browserului.

Culori CSS

Culorile sunt specificate folosind nume de culori predefinite sau valori RGB, HEX, HSL, RGBA, HSLA.
Nume de culoare CSS.
În CSS, o culoare poate fi specificată folosind un nume de culoare.
CSS / HTML acceptă 140 de nume standard de culori.
Culoare de fundal CSS (CSS Background Color).
Puteți seta culoarea de fundal pentru elementele HTML.
Culoare text CSS (CSS Text Color).
Puteți seta culoarea textului.
Culoarea marginilor în CSS (CSS Border Colo