Rezultate pentru tag: interval
Microscopul. Ochiul uman.
Exemple de instrumente optice cu sisteme centrate de lentile: microscopul (parametri, exemple) şi ochiul uman (componente, acomodarea).
Viteza şi acceleraţia.
Metode de adunare şi scadere a vectorilor. Viteza medie şi viteza momentană. Acceleraţia medie şi acceleraţia momentană.
Mişcarea rectilinie uniform variată.
Definiţie, legea vitezei, ecuaţia mişcării, relaţia Galilei.
Mişcarea circulară uniformă.
Definiţie, ecuaţia de mişcare, mărimi caracteristice, acceleraţia centripetă.
Puterea şi randamentul.
Definiţia puterii. Randamentul unei maşini. Randamentul planului înclinat.
Modelul undei plane.
Unde mecanice: definiţie, mărimi caracteristice. Unde longitudinale şi transversale. Modelul undei plane.
Echilibrul termic. Temperatura.
Echilibrul termic. Temperatura. Scări de temperatura. Termometre.
Mărimile curentului alternativ.
Valorile momentane şi valorile efective ale mărimilor curentului alternativ: fluxul, tensiunea, intensitatea.
Intervale de numere reale
Noțiunea de interval. Intervale mărginite de numere reale, intervale nemărginite. Interval deschis, interval închis. Legătura dintre intervale și modul. Determinarea soluțiilor unor inecuații (în mulțimea numerelor reale) care au necunoscuta în modul.
Inecuaţii în mulțimea numerelor reale
Rezolvarea unor inecuații în mulțimea numerelor reale. Scrierea soluției sub formă de interval.
Inecuații cu coeficienți reali
Inecuații de gradul I cu coeficienți reali.
Unități de măsură pentru lungimi. Transformări.
Unități de masură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului.
Viteza de reacţie
Cinetica chimică – definiţie. Viteza medie de reacţie. Variaţia concentraţiei reactanţilor şi a produşilor de reacţie în timp. Exemplu de calcul pentru viteza medie de reacţie. Clasificarea reacţiilor chimice în funcţie de viteza de reacţie. Reacţii rapide. Reacţii cu viteză moderată. Reacţii lente. Măsurarea vitezei de reacţie.
Inecuații de gradul I
Forma generală a inecuațiilor de gradul I cu o necunoscută. Modalitatea teoretică de rezolvare a unei inecuații de gradul întâi. Ecuații cu modul, explicitarea modulului.
Operații cu intervale de numere reale
Reuniunea intervalelor. Intersecția intervalelor. Diferența dintre un interval și o mulțime finită.
Funcții definite pe intervale
Trasarea graficului unor funcții care au ca domeniu de definiție un interval.
Șiruri mărginite
Șir mărginit superior, șir mărginit inferior. Mărginirea șirurilor. Definiția șirurilor mărginite, exemple de șiruri mărginite.
Funcții mărginite
Imaginea unei funcții, noțiunea de funcție mărginită. Graficul unei funcții mărginite. Mărginirea unei funcții numerice.
Funcții periodice
Noțiunea de funcție periodică, noțiunea de perioadă, perioadă principală. Exemple de funcții periodice. Proprietăți ale funcțiilor periodice. Graficul unei funcții periodice - proprietate. Periodicitatea funcțiilor - exerciții.
Monotonia funcțiilor numerice
Funcție crescătoare, funcție descrescătoare, funcție monotonă. Exemple de funcții monotone. Modalități de a studia monotonia funcțiilor. Intervale de monotonie. Exerciții de stabilire a monotoniei funcțiilor.
Funcția de gradul I
Funcția de gradul întâi. Graficul funcției de gradul I, intersecția cu axele. Monotonia unei funcții de gradul I. Reprezentarea grafică a funcției de gradul I, funcții definite pe ramuri.
Funcția tangentă
Funcția tangentă. Proprietăți: semnul funcției tangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției tangentă.
Funcția cotangentă
Funcția cotangentă. Proprietăți: semnul funcției cotangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției cotangentă.
Vecinătăţile unui punct pe axa reală
Noţiunea de vecinătate a unui număr real. Punct de acumulare al unei mulţimi, punct izolat.
Proprietăţi ale funcţiilor continue pe un interval: proprietatea lui Darboux
Funcţii cu proprietatea lui Darboux. Proprietăţi ale funcţiilor continue pe un interval. Teorema Cauchy-Weierstrass-Bolzano.
Funcţii continue pe un interval: existenţa soluţiilor unei ecuaţii
Proprietăţi ale funcţiilor continue pe un interval: existenţa soluţiilor unei ecuaţii.
Funcţii continue pe un interval: stabilirea semnului
Stabilirea semnului unei funcţii continue pe un interval.
Mărginirea funcţiilor continue pe un interval închis
Proprietăţi de mărginire ale funcţiilor continue pe un interval închis. Teorema lui Weierstrass.
Operaţii cu funcţii derivabile (2)
Operaţii cu funcţii derivabile. Derivarea funcţiilor compuse.
Operaţii cu funcţii derivabile (3)
Operaţii cu funcţii derivabile. Derivarea funcţiei inverse.
Consecinţe ale teoremei lui Lagrange
Consecinţe ale teoremei lui Lagrange. Funcţii cu derivata nulă. Funcţii cu derivate egale.
Regulile lui l'Hospital
Regulile lui l'Hospital. Rezolvarea unor cazuri de nedeterminare în calculul limitelor de funcţii cu ajutorul derivatelor.
Rolul derivatei întâi în studiul funcţiilor
Rolul derivatei întâi în studiul funcţiilor. Determinarea intervalelor de monotonie ale unei funcţii. Determinarea punctelor de extrem.
Rolul derivatei a doua în studiul funcţiilor
Rolul derivatei a doua în studiul funcţiilor. Determinarea intervalelor de convexitate şi concavitate. Determinarea punctelor de inflexiune.
Primitive. Integrala nedefinită a unei funcţii
Noţiunea de funcţie primitivă. Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a unei funcţii.
Existenţa primitivelor
Condiţii ca o funcţie să admită primitive.
Metoda integrării prin substituţie (schimbare de variabilă)
Metode de calcul ale primitivelor: formula schimbării de variabilă
Diviziuni ale unui interval. Sume Riemann
Definirea noţiunilor de: diviziune a unui interval [a,b], norma unei diviziuni, suma Riemann.
Integrala definită
Definiţia integrabilităţii unei funcţii pe un interval [a,b]. Noţiunea de funcţie integrabilă Riemann. Integrala definită.
Proprietăţi ale integralei definite
Proprietăţi ale integralei definite: proprietatea de liniaritate, proprietatea de aditivitate la interval, pozitivitatea integralei, monotonia integralei, inegalitatea mediei, modulul integralei.
Integrarea prin schimbare de variabilă (1)
Metode de calcul pentru integrale definite: metoda integrării prin substituţie. Prima metodă de schimbare de variabilă.
Integrarea prin schimbare de variabilă (2)
Metode de calcul pentru integrale definite: metoda integrării prin substituţie. A doua metodă de schimbare de variabilă.
Variabile aleatoare
Variabile aleatoare: tabelul de distribuţie, media, modulul, dispersia şi amplitudinea unei variabile aleatoare.
Tabele HTML
Utilizați elementul HTML <table> pentru a defini un tabel.
Utilizați elementul HTML <tr> pentru a defini un rând de tabel.
Utilizați elementul HTML <td> pentru a defini datele unui tabel.
Utilizați elementul HTML <th> pentru a defini un titlu de tabel.
Utilizați elementul HTML <caption> pentru a defini o legendă de tabel.
Utilizați proprietatea CSS border pentru a defini o bordură.
Utilizați proprietatea CSS border-collapse pentru a restrânge marginile celulelor.
Utilizați proprietatea CSS padding pentru a adăuga umplutură la celule.
Utilizați proprietatea CSS text-align pentru a alinia textul celulelor.
Utilizați proprietatea CSS border-spacing pentru a seta distanța dintre celule.
Utilizați atributul colspan pentru a crea o celulă cu mai multe coloane.
Utilizați atributul linespan pentru a face ca o celulă să aibă mai multe rânduri.
Utilizați atributul id pentru a defini în mod unic o tabelă.
<colgroup> Specifică un grup de una sau mai multe coloane dintr-un tabel pentru formatare.
<col> Specifică proprietățile coloanei pentru fiecare coloană dintr-un element <colgroup>.
<thead> Grupează conținutul antetului într-un tabel.
<tbody> Grupează conținutul corpului într-un tabel.
<tfoot> Grupează conținutul subsolului într-un tabel.
HTML Tipuri Input
Acest capitol descrie diferitele tipuri de intrare pentru elementul <input>.
Diferite tipuri de intrare pe care le puteți utiliza în HTML:<input type="button">, <input type="checkbox">, <input type="color">,
<input type="date">, <input type="datetime-local">, <input type="email">, <input type="file">, <input type="hidden">
<input type="image">, <input type="month">, <input type="number">, <input type="password">, <input type="radio">
<input type="range">, <input type="reset">, <input type="search">, <input type="submit">, <input type="tel">
<input type="text">, <input type="time">, <input type="url">, <input type="week">.
HTML5 a adăugat mai multe tipuri noi de intrare: color, date, datetime-local, email, month, number, range, search, tel, time, url, week.
Restricții de intrare: checked, disabled, max, maxlength, min, pattern, readonly, required, size, step, value.
<input type = ""> Specifică tipul de intrare de afișat.
HTML Atribute Input
Atributul value specifică valoarea inițială pentru un câmp de intrare.
Atributul readonly specifică faptul că un câmp de intrare este doar citit (nu poate fi modificat).
Atributul disabled specifică faptul că un câmp de intrare este dezactivat.
Atributul size specifică dimensiunea (în caractere) pentru câmpul de intrare.
Atributul maxlength specifică lungimea maximă permisă pentru câmpul de intrare.
Restricțiile de intrare nu sunt ignorate, iar JavaScript oferă multe modalități de a adăuga input-uri ilegale.
HTML5 a adăugat următoarele atribute pentru <input>: autocomplete, autofocus, form, formaction, formenctype, formmethod,
formnovalidate, formtarget, height and width, list, min and max, multiple, pattern (regexp), placeholder, required, step
și următoarele atribute pentru <form>: autocomplete, novalidate.
Atributul formaction este utilizat cu type="submit" și type="image".
Atributul formenctype este utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul formmethod poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul step funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul pattern funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Utilizați atributul global title pentru a descrie pattern-ul care să ajute utilizatorul.
Atributul placeholder funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, și password.
Atributul required funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): text, search, url, tel, email, password, date pickers, number, checkbox, radio, și file.
Atributul multiple funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): e-mail și file.
Atributele min și max funcționează cu următoarele tipuri de intrare (input types): number, range, date, datetime-local, month, time și week.
Atributul list se referă la un element <datalist> care conține opțiuni predefinite pentru un element <input>.
Atributele înălțime și lățime (height și width) specifică înălțimea și lățimea unui element <input type = "image">.
Atributul formnovalidate poate fi utilizat cu type="submit".
Atributul formtarget înlocuiește atributul țintă (target) al elementului <form>.
Atributul formtarget poate fi utilizat cu type = "submit" și type = "image".
Atributul novalidate este un atribut <form>.
Atributul autocomplete funcționează cu <form> și următoarele tipuri <input>:text, search, url, tel, email, password, datepickers, range, și color.
Elemente noi în HTML5
HTML5 oferă elemente noi pentru o structură mai bună a documentelor:
<article> - Definește un articol dintr-un document
<aside> - Definește conținutul în afară de conținutul paginii
<bdi> - Izolează o parte a textului care ar putea fi formatată într-o direcție diferită de celălalt text din afara acestuia
<detalii> - Definește detalii suplimentare pe care utilizatorul le poate vizualiza sau ascunde
<dialog> - Definește o casetă de dialog sau o fereastră
<figcaption> - Definește o legendă pentru un element <figure>
<figure> - Definește conținut autonom
<footer> - Definește un subsol pentru un document sau secțiune
<header> - Definește un antet pentru un document sau secțiune
<principal> - Definește conținutul principal al unui document
<mark> - Definește text marcat / evidențiat
<meter> - Definește o masurare scalara intr-un interval cunoscut (un ecartament)
<nav> - Definește legăturile de navigare
<progress> - Reprezintă progresul unei sarcini
<rp> - Definește ce trebuie afișat în browserele care nu acceptă adnotările ruby
<rt> - Definește o explicație / pronunție a caracterelor (pentru tipografia din Asia de Est)
<ruby> - Definește o adnotare rubin (pentru tipografia din Asia de Est)
<section> - Definește o secțiune dintr-un document
<summary> - Definește un titlu vizibil pentru un element <details>
<time> - Definește o data / ora
<wbr> - Definește o posibila pauza de linie
Elemente noi de formular (New Form Elements):
<datalist> - Specifică o listă de opțiuni predefinite pentru controale de intrare
<output> - Definește rezultatul unui calcul
Tipuri noi de intrare (New Input Types): color,date,datetime,datetime,local,email,month,number,range,search,tel,time,url,week,autocomplete,autofocus,form,formaction,formenctype,formmethod,formnovalidate,formtarget,height and width,list,min and max,multiple,pattern (regexp),placeholder,required,step.
Grafică HTML5:
<canvas> Desenați grafică din mers, prin scripturi (de obicei JavaScript)
<svg> Desenați grafică vectorială scalabilă
Elemente media noi:
<audio> - Definește conținutul sunetului
<embed> - Definește un container pentru o aplicație externă (non-HTML)
<source> - Definește mai multe resurse media pentru elemente media (<video> și <audio>)
<track> - Definește piesele text pentru elementele media (<video> și <audio>)
<video> - Defineste video sau film
CSS Pseudo-clase
Ce sunt Pseudo-clasele?
O pseudo-clasă este utilizată pentru a defini o stare specială a unui element.
De exemplu, poate fi folosit pentru:
Stilează un element atunci când un utilizator trece cu mouseul peste el.
Stileaza linkurile vizitate și nevizitate diferit.
Stilează un element când se focusează.
Pseudo-clase ancorare
Linkurile pot fi afișate în diferite moduri.
a: hover TREBUIE să vină după a:link și a:visited în definiția CSS pentru a fi eficiente! a: active TREBUIE să vină după a:hover în definiția CSS pentru a fi eficient! Numele pseudo-class nu sunt case-sensitive.
Pseudo-clase și clase CSS
Pseudo-clasele pot fi combinate cu clase CSS.
Hover pe <div>
Simple Tooltip Hover
Hover peste un element <div> pentru a afișa un element <p> (cum ar fi un tooltip).
Pseudo-clasa CSS - :first-child
Pseudo-clasa :first-child se potrivește cu un element specificat care este primul copil al unui alt element.
Potriviți primul element <p>.
Potriviți primul element <i> din toate elementele <p>.
Potriviți toate elementele <i> din toate elementele primului copil <p>.
Pseudo-clasa CSS - :lang
Pseudo-clasa CSS - :lang vă permite să definiți reguli speciale pentru diferite limbi.
:lang definește ghilimele pentru elementele <q> cu lang = "no".
Toate clasele CSS Pseudo. Toate elementele CSS Pseudo.
CSS Pseudo-elemente
Un pseudo-element CSS este utilizat pentru a stabili părțile specificate ale unui element.
De exemplu, poate fi folosit pentru:
Stilizarea primei litere sau linia unui element.
Inserarea de conținut înainte sau după, conținutul unui element.
Observați notația dublă colon - :: first-line versus :first-line
Dublul colon a înlocuit notația cu un singur colon pentru pseudo-elemente în CSS3. Aceasta a fost o încercare din partea W3C de a distinge pseudo-clasele și pseudo-elementele.
Sintaxa cu un singur colon a fost folosită atât pentru pseudo-clase, cât și pentru pseudo-elemente în CSS2 și CSS1.
Pseudo-element :: first-line este utilizat pentru a adăuga un stil special la prima linie a unui text.
Pseudo-elementul :: first-line poate fi aplicat numai elementelor la nivel de block.
Următoarele proprietăți se aplică pentru pseudo-element :: first-line: font properties, color properties, background properties, word-spacing, letter-spacing, text-decoration, vertical-align, text-transform, line-height, clear
Pseudo-elementul :: first-letter este utilizat pentru a adăuga un stil special la prima literă a unui text.
Pseudo-elementul :: first-letter poate fi aplicat numai elementelor la nivel de block.
Următoarele proprietăți se aplică pentru pseudo-elementul :: first-letter: font properties, color properties , background properties, margin properties, padding properties, border properties, text-decoration, vertical-align (only if "float" is "none"), text-transform, line-height, float, clear
Pseudo-elemente și clase CSS
Pseudo-elementele pot fi combinate cu clase CSS.
Pseudo-elemente multiple
Mai multe pseudo-elemente pot fi, de asemenea, combinate.
Pseudo-elementul ::before poate fi utilizat pentru a insera un anumit conținut înainte de conținutul unui element.
Pseudo-elementul ::after poate fi utilizat pentru a insera un anumit conținut după conținutul unui element.
Pseudo-element ::selection se potrivește cu porțiunea unui element selectat de un utilizator.
Următoarele proprietăți CSS pot fi aplicate la ::selection: culoare, fundal, cursor și contur (color, background, cursor, și outline).
Toate Pseudo-elementele CSS:
::after p ::after - Inserați ceva după conținutul fiecărui element <p>
::before p ::before - Introduceți ceva înainte de conținutul fiecărui element <p>
::first letter p ::first letter - Selectează prima literă a fiecărui element <p>
::first-line p ::first-line - Selectează prima linie a fiecărui element <p>
::selection p ::selection - Selectează porțiunea unui element selectat de un utilizator
Toate Pseudo-clasele CSS:
:active a:active - Selectează legătura activă
:checked :input checked - Selectează fiecare element <input> bifat
:disabled :input disabled - Selectează fiecare element dezactivat <input>
:empty p:empty - Selectează fiecare element <p> care nu are copii
:enabled input:enabled - Selectează fiecare element activat <input>
:first-child p:first-child - Selectează toate elementele <p> care este primul copil al părintelui său
:first-of-type p:first-of-type - Selectează fiecare element <p> care este primul element <p> al părintelui său
:focus input:focus - Selectează elementul <input> care are focus
:hover a:hover - Selectează linkurile peste mouse
:in-range input:in-range - Selectează elementele <input> cu o valoare dintr-un interval specificat
:invalid :input invalid - Selectează toate elementele <input> cu o valoare nevalidă
:lang(language) p:lang(it) - Selectează fiecare element <p> cu o valoare a atributului lang începând cu „it”
:last-child p:last-child - Selectează toate elementele <p> care este ultimul copil al părintelui său
:last-of-type p:last-of-type - Selectează fiecare element <p> care este ultimul element <p> al părintelui său
:link a:link - Selectează toate linkurile nevizitate
:not (selector) :not (p) - Selectează fiecare element care nu este un element <p>
:nth-child (n) p:nth-child (2) - Selectează fiecare element <p> care este al doilea copil al părintelui său
:nth-last-child (n) p:nth-last-child (2) - Selectează fiecare element <p> care este al doilea copil al părintelui său, numărând de la ultimul copil
:nth-last-of-type (n) p:nth-last-of-type (2) - Selectează fiecare element <p> care este al doilea element <p> al părintelui său, numărând de la ultimul copil
:nth-of-type (n) p:nth-of-type (2) - Selectează fiecare element <p> care este al doilea element <p> al părintelui său
:only-of-type p:only-of-type - Selectează fiecare element <p> care este singurul element <p> al părintelui său
:only-child p:only-child - Selectează fiecare element <p> care este singurul copil al părintelui său
:optional input:optional - Selectează elementele <input> fără atribut "necesar"
:out-of-range input:out-of-range - Selectează elementele <input> cu o valoare în afara unui interval specificat
:read-only input:read-only - Selectează elementele <input> cu atributul „readonly” specificat
:read-write input:read-write - Selectează elementele <input> fără atribut "readonly"
:required input:required - Selectează elementele <input> cu atributul „necesar” specificat
:root root - Selectează elementul rădăcină al documentului
:target #news:target - Selectează elementul #news activ curent (faceți clic pe o adresă URL care conține numele ancorării)
:valid input:valid - Selectează toate elementele <input> cu o valoare valabilă
:visited a:visited - Selectează toate linkurile vizitate
CSS Grid Item
CSS Grid Item
Child Elements (Items)
Un container grid conține elemente grid.
În mod implicit, un container are un articol grid pentru fiecare coloană, în fiecare rând, dar puteți stila elementele gridului astfel încât acestea să se întindă pe mai multe coloane și / sau rânduri.
Proprietatea grid-column:
Proprietatea grid-column definește pe ce coloane (ele) să plaseze un articol.
Definiți unde va începe elementul și unde se va termina.
Proprietatea grid-column este o proprietate shorthand pentru proprietățiile grid-column-start și grid-column-end.
Pentru a plasa un articol, vă puteți referi la numere de linie sau puteți utiliza cuvântul cheie „span” pentru a defini câte coloane va cuprinde.
Proprietatea grid-row
Proprietatea grid-row definește pe ce rând să plaseze un element.
Definiți unde va începe elementul și unde se va termina.
Proprietatea grid-row este o proprietate shorthand pentru proprietățiile grid-row-start și grid-row-end.
Pentru a plasa un articol, vă puteți referi la numere de linie sau puteți utiliza cuvântul cheie „span” pentru a defini câte rânduri va cuprinde elementul.
Proprietatea grid-area
Proprietatea grid-area poate fi utilizată ca proprietate de tip shorthand pentru proprietățiile grid-row-start, grid-column-start, grid-row-end și the grid-column-end.
Denumirea elementelor grid
Proprietatea grid-area poate fi, de asemenea, utilizată pentru a atribui nume elementelor grid.
Elementele grid denumite (Named grid items) pot fi menționate de proprietatea grid-template-areas ale containerului grid.
Fiecare rând este definit prin apostroafe ('')
Coloanele din fiecare rând sunt definite în interiorul apostrofelor, separate de un spațiu.
Un semn de perioadă reprezintă un element grid fără nume.
Pentru a defini două rânduri, definiți coloana celui de-al doilea rând în interiorul unui alt set de apostroafe.
The Order of the Items
Aspectul gridului (Grid Layout) ne permite să poziționăm articolele oriunde ne-ar plăcea.
Primul articol din codul HTML nu trebuie să apară ca prim element din grid.
SQL WHERE
Clauza SQL WHERE
Clauza WHERE este folosită pentru a filtra înregistrările.
Clauza WHERE este utilizată pentru a extrage doar acele înregistrări care îndeplinesc o condiție specificată.
Sintaxa WHERE
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition;
Clauza WHERE nu este utilizată numai în instrucțiunea SELECT, ci este utilizată și în instrucțiunea UPDATE, DELETE etc.
Exemplu de clauză WHERE
Următoarea declarație SQL selectează toți clienții din țara „Mexic”, în tabelul „Customers”:
SELECT * FROM Customers
WHERE Country='Mexic';
Text Fields vs. Numeric Fields
SQL necesită citate unice în jurul valorilor de text (majoritatea sistemelor de baze de date vor permite, de asemenea, ghilimele duble).
Cu toate acestea, câmpurile numerice nu trebuie incluse între ghilimele:
SELECT * FROM Customers
WHERE CustomerID=1;
Operatori în clauza WHERE
În clauza WHERE pot fi folosiți următorii operatori:
= Egal
> Mai mare decât
< Mai mic decât
> = Mai mare sau egal
<= Mai mic sau egal
<> Nu este egal. Notă: În unele versiuni de SQL, acest operator poate fi scris ca !=
BETWEEN - Între un anumit interval
LIKE - Căutați un model
IN - Pentru a specifica mai multe valori posibile pentru o coloană
SQL BETWEEN
Operatorul SQL BETWEEN
Operatorul BETWEEN selectează valorile dintr-un interval dat. Valorile pot fi numere, text sau date (numbers, text sau dates).
Operatorul BETWEEN este inclus: valorile de început (begin) și de sfârșit (end) sunt incluse.
Sintaxa BETWEEN
SELECT column_name(s)
FROM table_name
WHERE column_name BETWEEN value1 AND value2;
Exemplu BETWEEN
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un preț BETWEEN 10 și 20:
SELECT * FROM Products
WHERE Price BETWEEN 10 AND 20;
Exemplu NOT BETWEEN
Pentru a afișa produsele în afara intervalului din exemplul precedent, utilizați NOT BETWEEN:
SELECT * FROM Products
WHERE Price NOT BETWEEN 10 AND 20;
Exemplu BETWEEN cu IN
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un preț BETWEEN 10 și 20. În plus; (addition;) nu afișați produse cu o CategoryID de 1,2 sau 3:
SELECT * FROM Products
WHERE Price BETWEEN 10 AND 20
AND NOT CategoryID IN (1,2,3);
Exemplu BETWEEN Text Values
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName BETWEEN Carnarvon Tigers și Mozzarella di Giovanni:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName BETWEEN 'Carnarvon Tigers' AND 'Mozzarella di Giovanni'
ORDER BY ProductName;
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName BETWEEN Carnarvon Tigers și Chef Anton's Cajun Seasoning:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName BETWEEN "Carnarvon Tigers" AND "Chef Anton's Cajun Seasoning"
ORDER BY ProductName;
Exemplu NOT BETWEEN Text Values
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName NOT BETWEEN Carnarvon Tigers și Mozzarella di Giovanni:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName NOT BETWEEN 'Carnarvon Tigers' AND 'Mozzarella di Giovanni'
ORDER BY ProductName;
Exemplu BETWEEN Dates
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate comenzile cu o OrderDate BETWEEN '01-July-1996' și '31-July-1996':
SELECT * FROM Orders
WHERE OrderDate BETWEEN #01/07/1996# AND #31/07/1996#;
sau
SELECT * FROM Orders
WHERE OrderDate BETWEEN '1996-07-01' AND '1996-07-31';
SQL CHECK
SQL CHECK
SQL restricție CHECK (SQL CHECK Constraint)
Restrângerea CHECK este utilizată pentru a limita intervalul de valori care poate fi plasat într-o coloană.
Dacă definiți o restricție CHECK pe o singură coloană, aceasta permite doar anumite valori pentru această coloană.
Dacă definiți o restricție CHECK pe o tabelă, aceasta poate limita valorile din anumite coloane pe baza valorilor din alte coloane din rând.
SQL CHECK în CREATE TABLE
Următorul SQL creează o restricție CHECK în coloana „Vârstă” (Age) când se creează tabelul „Persoane” (Persons). Restrângerea CHECK vă asigură că nu puteți avea nicio persoană sub 18 ani:
MySQL:
CREATE TABLE Persons (
ID int NOT NULL,
LastName varchar(255) NOT NULL,
FirstName varchar(255),
Age int,
CHECK (Age>=18)
);
SQL Server / Oracle / MS Access:
CREATE TABLE Persons (
ID int NOT NULL,
LastName varchar(255) NOT NULL,
FirstName varchar(255),
Age int CHECK (Age>=18)
);
Pentru a permite denumirea unei constrângeri CHECK și pentru a defini o restricție CHECK pe mai multe coloane, utilizați următoarea sintaxă SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
CREATE TABLE Persons (
ID int NOT NULL,
LastName varchar(255) NOT NULL,
FirstName varchar(255),
Age int,
City varchar(255),
CONSTRAINT CHK_Person CHECK (Age>=18 AND City='Sandnes')
);
SQL CHECK în ALTER TABLE
Pentru a crea o restricție CHECK în coloana „Vârstă” (Age) când tabelul este deja creat, utilizați următorul SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
ADD CHECK (Age>=18);
Pentru a permite denumirea unei constrângeri CHECK și pentru a defini o restricție CHECK pe mai multe coloane, utilizați următoarea sintaxă SQL:
MySQL / SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
ADD CONSTRAINT CHK_PersonAge CHECK (Age>=18 AND City='Sandnes');
Eliminare constrângere CHECK (DROP a CHECK Constraint)
Pentru a elimina o constrângere CHECK, utilizați următorul SQL:
SQL Server / Oracle / MS Access:
ALTER TABLE Persons
DROP CONSTRAINT CHK_PersonAge;
MySQL:
ALTER TABLE Persons
DROP CHECK CHK_PersonAge;
PHP Variabile Globale - Superglobale
PHP Variabile Globale - Superglobalele
Superglobalele au fost introduse în PHP 4.1.0 și sunt variabile încorporate (built-in variables) care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP Variabile Globale - Superglobalele
Unele variabile predefinite din PHP sunt „superglobale”, ceea ce înseamnă că sunt întotdeauna accesibile, indiferent de sfera de acțiune - și le puteți accesa din orice funcție, clasă sau fișier fără a fi nevoie să faceți nimic special.
Variabilele superglobale PHP sunt: $GLOBALS, $_SERVER, $_REQUEST, $_POST, $_GET, $_FILES, $_ENV, $_COOKIE, $_SESSION.
Capitolele următoare vor explica unele dintre superglobale, iar restul va fi explicat în capitolele ulterioare.
PHP Superglobal - $GLOBALS
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $GLOBALS
$GLOBALS este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a accesa variabile globale de oriunde în scriptul PHP (de asemenea, din funcții sau metode).
PHP stochează toate variabilele globale într-un tablou numit $GLOBALS [index]. Indicele conține numele variabilei.
Exemplul de mai jos arată cum se utilizează variabila super globală $GLOBALS:
<?php
$x = 75;
$y = 25;
function addition() {
$GLOBALS['z'] = $GLOBALS['x'] + $GLOBALS['y'];
}
addition();
echo $z;
?>
În exemplul de mai sus, deoarece z este o variabilă prezentă în matricea (array) $GLOBALS, este accesibilă și din afara funcției!
PHP Superglobal - $_SERVER
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _SERVER
$ _SERVER este o variabilă super globală PHP care conține informații despre antetele, căile și locațiile scriptului (headers, paths, and script locations).
Exemplul de mai jos arată cum să folosiți unele dintre elementele din $ _SERVER:
<?php
echo $_SERVER['PHP_SELF'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SERVER_NAME'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_HOST'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_REFERER'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_USER_AGENT'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SCRIPT_NAME'];
?>
Următorul tabel prezintă cele mai importante elemente care pot intra în interiorul $ _SERVER:
$ _SERVER ['PHP_SELF'] Returnează numele de fișier al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['GATEWAY_INTERFACE'] Returnează versiunea Interfaței de Gateway comun (CGI) pe care serverul o folosește
$ _SERVER ['SERVER_ADDR'] Returnează adresa IP a serverului gazdă
$ _SERVER ['SERVER_NAME'] returnează numele serverului gazdă (cum ar fi www.w3schools.com)
$ _SERVER ['SERVER_SOFTWARE'] returnează șirul de identificare a serverului (cum ar fi Apache / 2.2.24)
$ _SERVER ['SERVER_PROTOCOL'] returnează numele și revizuirea protocolului informațional (cum ar fi HTTP / 1.1)
$ _SERVER ['REQUEST_METHOD'] returnează metoda de solicitare folosită pentru a accesa pagina (cum ar fi POST)
$ _SERVER ['REQUEST_TIME'] returnează intervalul de timp al începerii cererii (cum ar fi 1377687496)
$ _SERVER ['QUERY_STRING'] Returnează șirul de interogare dacă pagina este accesată printr-un șir de interogare
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT'] Returnează antetul Accept din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT_CHARSET'] returnează antetul Accept_Charset din cererea curentă (cum ar fi utf-8, ISO-8859-1)
$ _SERVER ['HTTP_HOST'] Returnează antetul gazdei din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_REFERER'] returnează adresa URL completă a paginii curente (nu este de încredere, deoarece nu toți agenții utilizator o acceptă)
$ _SERVER ['HTTPS'] Este scriptul cerut printr-un protocol HTTP sigur
$ _SERVER ['REMOTE_ADDR'] Returnează adresa IP de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_HOST'] returnează numele gazdei de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_PORT'] Returnează portul utilizat pe mașina utilizatorului pentru a comunica cu serverul web
$ _SERVER ['SCRIPT_FILENAME'] Returnează numele de cale absolut al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['SERVER_ADMIN'] Returnează valoarea acordată directivei SERVER_ADMIN din fișierul de configurare a serverului web (dacă scriptul rulează pe o gazdă virtuală, va fi valoarea definită pentru acea gazdă virtuală) (cum ar fi [email protected] )
$ _SERVER ['SERVER_PORT'] Returnează portul pe mașina serverului care este utilizat de serverul web pentru comunicare (cum ar fi 80)
$ _SERVER ['SERVER_SIGNATURE'] Returnează versiunea serverului și numele gazdei virtuale care sunt adăugate la paginile generate de server
$ _SERVER ['PATH_TRANSLATED'] returnează calea bazată pe sistemul de fișiere la scriptul curent
$ _SERVER ['SCRIPT_NAME'] returnează calea scriptului curent
$ _SERVER ['SCRIPT_URI'] Returnează URI-ul paginii curente
PHP Superglobal - $_REQUEST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _REQUEST
PHP $ _REQUEST este o variabilă super globală PHP care este folosită pentru a colecta date după trimiterea unui formular HTML.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm acest fișier în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem folosi super variabila globală $ _REQUEST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
Nume: <input type="text" name="fname">
<input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
// colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
$name = $_REQUEST['fname'];
if (empty($name)) {
echo "Numele este gol";
} else {
echo $name;
}
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_POST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _POST
PHP $ _POST este o variabilă super globală PHP, care este folosită pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="post".
$ _POST este de asemenea utilizat pe scară largă pentru a trece variabilele.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm fișierul în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem utiliza super variabila globală $ _POST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
Nume: <input type="text" name="fname">
<input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
// colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
$name = $_POST['fname'];
if (empty($name)) {
echo "Numele este gol";
} else {
echo $name;
}
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_GET
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _GET
PHP $ _GET este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="get".
$ _GET poate colecta și datele trimise pe adresa URL.
Presupunem că avem o pagină HTML care conține un hyperlink cu parametri:
<html>
<body>
<a href="test_get.php?subject=PHP&web=lectii-virtuale.ro">Test $GET</a>
</body>
</html>
Când un utilizator face click pe linkul „Test $GET”, parametrii „subject” și „web” sunt trimiși la „test_get.php”, iar apoi puteți accesa valorile sale în „test_get.php” cu $_GET.
Exemplul de mai jos arată codul din „test_get.php”:
<html>
<body>
<?php
echo "Studiu " . $_GET['subject'] . " la " . $_GET['web'];
?>
</body>
</html>
PHP Filtre avansate
Filtre PHP avansate
Validați un număr întreg (integer) într-un interval
Următorul exemplu utilizează funcția filter_var() pentru a verifica dacă o variabilă este atât de tip INT, cât și între 1 și 200:
<?php
$int = 122;
$min = 1;
$max = 200;
if (filter_var($int, FILTER_VALIDATE_INT, array("options" => array("min_range"=>$min, "max_range"=>$max))) === false) {
echo("Valoarea variabilă nu se încadrează în intervalul legal");
} else {
echo("Valoarea variabilă se încadrează în intervalul legal");
}
?>
Validați adresa IPv6
Următorul exemplu utilizează funcția filter_var() pentru a verifica dacă variabila $ip este o adresă IPv6 validă:
<?php
$ip = "2001:0db8:85a3:08d3:1319:8a2e:0370:7334";
if (!filter_var($ip, FILTER_VALIDATE_IP, FILTER_FLAG_IPV6) === false) {
echo("$ip este o adresă IPv6 validă");
} else {
echo("$ip nu este o adresă IPv6 validă");
}
?>
Validați adresa URL - trebuie să conțină QueryString
Următorul exemplu utilizează funcția filter_var() pentru a verifica dacă variabila $url este o adresă URL cu un șir de interogare (querystring):
<?php
$url = "https://www.lectii-virtuale.ro";
if (!filter_var($url, FILTER_VALIDATE_URL, FILTER_FLAG_QUERY_REQUIRED) === false) {
echo("$url este o adresă URL validă cu un șir de interogare (query string)");
} else {
echo("$url nu este o adresă URL validă cu un șir de interogare (query string)");
}
?>
Eliminați caracterele cu valoarea ASCII>127
Următorul exemplu utilizează funcția filter_var() pentru igienizarea unui șir (string). Ambele vor elimina din șir (string) toate etichetele HTML și toate caracterele cu valoarea ASCII>127:
<?php
$str = "<h1>Hello WorldÆØÅ!</h1>";
$newstr = filter_var($str, FILTER_SANITIZE_STRING, FILTER_FLAG_STRIP_HIGH);
echo $newstr;
?>
Grupa 14 sau grupa a IV-a principală
Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb.
Grupa 13 sau grupa a III-a principală
Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl.