Rezultate pentru tag: latura
Formulele lentilelor: Newton şi Descartes.
Explicarea convenţiei de semn pentru lentile. Deducerea formulelor Newton şi Descartes pentru imagini în lentile.
Difracţia luminii.
Definiţie, exemple. Franje de difracţie printr-o fantă. Reţele de difracţie.
Legile Kirchhoff.
Reţele electrice. Legile Kirchhoff. Convenţii de semn. Exemplu de aplicare.
Dioda semiconductoare.
Dioda semiconductoare. Joncţiunea PN. Polarizarea directă şi inversă a diodei. Străpungerea joncţiunii.
Acizi şi baze. Teoria protolitică.
Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate.
Unghiuri. Clasificarea unghiurilor
Unghi ascuţit, unghi drept, unghi obtuz, unghi nul, unghi alungit.
Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi
Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi. Unghiuri congruente.
Triunghiul
Definiţia unui triunghi. Elementele unui triunghi. Noțiunea de perimetru triunghi, semiperimetru. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi.
Clasificarea triunghiurilor
Clasificarea triunghiurilor după laturi şi după unghiuri: triunghi oarecare, triunghi isoscel, triunghi echilateral, triunghi ascuţitunghic, triunghi dreptunghic, triunghi obtuzunghic
Congruenţa triunghiurilor
Triunghiuri congruente. Cazurile de congruenţă ale triunghiurilor oarecare
Metoda triunghiurilor congruente - aplicaţii
Pentru a demonstra că două segmente sau unghiuri sunt congruente, căutăm să le încadrăm în două triunghiuri a căror congruenţă poate fi demonstrată. Triunghiuri congruente.
Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice
Congruenţa triunghiurilor dreptunghice. Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice
Proprietăţile triunghiului isoscel
Proprietăţile triunghiului isoscel. Un triunghi isoscel are două unghiuri congruente. Într-un triunghi isoscel, mediana, înălțimea, bisectoarea și mediatoarea corespunzătoare bazei coincid.
Proprietăţile triunghiului dreptunghic
Triunghiul dreptunghic. Proprietăţile triunghiului dreptunghic. Mediana într-un triunghi dreptunghic este jumătate din ipotenuză. Cateta opusă unghiului de 30 de grade este jumătate din ipotenuză
Paralelogramul
Patrulaterul convex care are laturile opuse paralele se numește paralelogram. Proprietățile paralelogramului. Modalități de a demonstra că un patrulater este paralelogram.
Dreptunghiul
Paralelogramul care are un unghi drept se numește dreptunghi. Proprietățile dreptunghiului. Modalități de a demonstra că un patrulater este dreptunghi.
Rombul
Paralelogramul care are două laturi consecutive congruente se numește romb. Proprietățile rombului. Modalități de a demonstra că un patrulater este romb.
Trapezul
Patrulaterul care are două laturi opuse paralele, iar celelalte două neparalele se numește trapez. Definiția unui trapez isoscel. Proprietățile trapezului isoscel. Modalități de a demonstra că un trapez este isoscel.
Teorema reciprocă a Teoremei lui Thales
Folosim reciproca Teoremei lui Thales pentru a demonstra că două drepte sunt paralele.
Linia mijlocie în triunghi
Linie mijlocie în triunghi este un segment care uneşte mijloacele a două laturi ale triunghiului. Proprietățile liniei mijlocii.
Teorema lui Pitagora
Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu pătratul lungimii ipotenuzei.
Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic
Funcții trigonometrice: sinus, cosinus, tangentă, cotangentă.
Poligoane regulate (înscrise în cerc). Calculul elementelor în poligoane regulate
Măsura unui unghi al unui poligon regulat cu n laturi. Măsura unghiului la centru al unui poligon cu n laturi. Latura și apotema unui poligon. Suma măsurilor unghiurilor unui poligon convex. Măsura unui unghi al unui poligon regulat. Formula pentru arie poligon regulat, în funcţie de raza cercului circumscris.
Aria triunghiului
Formula pentru arie triunghi. Aria triunghiului oarecare și aria triunghiului dreptunghic.
Alcani – nomenclatură, proprietăţi fizice, aplicaţii practice
Alcani, izoalcani. Metan, etan, propan, butan, izobutan. Izomerie de catenă. Serie omoloagă. Corelaţia dintre structura alcanilor şi proprietăţile fizice (starea de agregare, temperatura de fierbere).
Alchene – nomenclatură, proprietăţi fizice, aplicaţii practice
Serie omoloagă. Nomenclatură. Atomi de carbon vinilici şi atomi de carbon alilici. Caracteristicile legăturii duble. Izomerie geometrică (izomeri cis-trans). Izomerie de catenă. Izomerie de funcţiune. Izomerie de poziţie. Proprietăţi fizice
Alchine – nomenclatură, proprietăţi fizice
Caracteristicile legăturilor covalente triple. Nomenclatură. Izomerie de constituţie – izomerie de catenă şi izomerie de poziţie. Structura alchinelor. Proprietăţi fizice.
Alcadiene – nomenclatură, proprietăţi fizice şi chimice
Nomenclatură. Clasificarea alcadienelor în funcţie de poziţia legăturilor duble în catenă. Adiţia hidrogenului. Adiţia halogenilor. Adiţia 1,2 şi adiţia 1,4. Reacţia de polimerizare. Reacţia de copolimerizare. Obţinerea butadienei şi a izoprenului.
Arene – nomenclatură, clasificare şi proprietăţi fizice
Hidrocarburi aromatice. Structuri de rezonanţă (structuri limită). Benzenul. Modelul Kékulé. Structura inelului benzenic. Caracter aromatic. Clasificarea arenelor. Nomenclatură. Poziţiile orto-, meta-, şi para-. Proprietăţi fizice.
Alcooli – metanol, etanol, glicerină.
Clasificarea compuşilor organici cu funcţiuni. Alcool. Grupa funcţională hidroxil. Nomenclatură. Clasificarea alcoolilor. Structură. Proprietăţi fizice. Metanol şi etanol – acţiune biologică. Obţinerea etanolului – fermentaţia alcoolică. Glicerina, trinitratul de glicerină. Dinamita şi Premiile Nobel.
Fenoli
Clasificarea fenolilor. Nomenclatură. Caracteristicile grupei hidroxil fenolice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – reacţii specifice grupei hidroxil şi reacţii specifice nucleului aromatic. Reacţia cu metalele alcaline. Reacţia cu hidroxizii alcalini. Reacţii de substituţie la nucleul aromatic – reacţia de sulfonare şi reacţia de nitrare a fenolului. Aplicaţii practice.
Derivaţi halogenaţi – importanţă, proprietăţi fizice
Aplicaţii practice ale derivaţilor halogenaţi. Clasificare. Nomenclatură. Caracteristicile legăturilor C – halogen. Proprietăţi fizice. Obţinere.
Amine
Clasificarea şi nomenclatura aminelor. Caracteristicile grupei funcţionale amino. Proprietăţi fizice. Caracterul bazic al aminelor. Amine aromatice. Reacţii de substituţie. Reacţii de alchilare. Obţinerea sărurilor de arendiazoniu. Aplicaţii practice.
Compuşi carbonilici
Grupa funcţională carbonil. Aldehide şi cetone. Nomenclatura aldehidelor. Nomenclatura cetonelor. Proprietăţi fizice. Reacţii de adiţie – adiţia hidrogenului. Reacţii de oxidare. Aplicaţii practice.
Proteine
Aminoacizi – structură şi nomenclatură. Peptide şi polipeptide. Reacţia de policondensare a aminoacizilor. Legătura peptidică. Clasificarea proteinelor. Funcţii. Proprietăţi fizice. Proteine simple şi proteine conjugate. Grupe prostetice. Denaturarea proteinelor. Factori denaturanţi.
Aria dreptunghiului
Formula pentru arie dreptunghi. Exercițiu cu aria unui dreptunghi.
Proteine - structura secundară, terţiară şi cuaternară
Structura secundară - helix α, foi pliate β, structuri secundare nedefinite. Orientarea în spaţiu a proteinelor. Interacţiuni intramoleculare care stabilizează structura secundară. Structura terţiară. Interacţiuni care stabilizează structura terţiară a proteinelor. Protomeri. Structura cuaternară. Clasificarea proteinelor în funcţie de structură. Denaturarea proteinelor.
Înălțimea în triunghi. Concurența înălțimilor
Linii importante în triunghi: înălțimea, concurența înălțimilor. Ortocentru.
Aria pătratului
Formula pentru arie pătrat. Exercițiu cu aria unui pătrat.
Patrulatere
Pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez. Prezentare prin descriere și desen.
Unități de măsură pentru lungimi. Transformări.
Unități de masură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului.
Perimetre
Perimetrul unui poligon. Perimetrul triunghiului. Perimetrul pătratului. Perimetrul dreptunghiului. Perimetrul paralelogramului. Perimetrul rombului. Perimetrul trapezului.
Unități de măsură pentru suprafețe. Transformări.
Unități de masură pentru suprafață. Metru pătrat. Multiplii și submultiplii metrului pătrat.
Aria unui pătrat
Deducerea formulei pentru arie pătrat. Exemplu de calcul pentru aria pătratului.
Aria paralelogramului
Formula pentru arie paralelogram. Înălțimea unui paralelogram. Aria paralelogramului folosind sinusul. Probleme cu aria unui paralelogram.
Aria rombului
Formula pentru arie romb. Aria rombului folosind sinusul. Probleme cu aria unui romb.
Teorema bisectoarei
Bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă segmente proporționale cu celelalte două laturi.
Latura, apotema și aria triunghiului echilateral înscris în cerc
Latura triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circumscris. Apotema triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie triunghi echilateral în funcție de raza cercului circumscris.
Latura, apotema și aria pătratului înscris în cerc
Latura pătratului în funcție de raza cercului circumscris. Apotema pătratului în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie pătrat în funcție de raza cercului circumscris.
Latura, apotema și aria hexagonului regulat înscris în cerc
Latura unui hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru apotemă hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Formula pentru arie hexagon regulat în funcție de raza cercului circumscris. Perimetrul hexagonului.
Proprietățile progresiei aritmetice
Termenul general al unei progresii aritmetice în funcție de primul termen și de rație. Proprietățile progresiei aritmetice. Condiția ca n numere sa fie în progresie aritmetică. Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice.
Rezolvarea triunghiurilor oarecare
Rezolvarea triunghiurilor oarecare (folosind teorema cosinusului, teorema sinusurilor).
Proprietăţile limitei unui şir
Principalele proprietăţi ale şirurilor care au limită.
Stocare Web în HTML5
Stocare web în HTML - mai bine decât cookie-urile.
Cu stocarea web, aplicațiile web pot stoca datele local în browserul utilizatorului.
Stocarea web este mai sigură și cantități mari de date pot fi stocate local, fără a afecta performanța site-ului web.
Spre deosebire de cookie-uri, limita de stocare este mult mai mare (cel puțin 5 MB) și informațiile nu sunt transferate niciodată pe server.
Stocarea web este pe origine (pe domeniu și protocol). Toate paginile, de la o origine, pot stoca și accesa aceleași date.
Obiecte de stocare Web în HTML
Stocarea web în HTML furnizează două obiecte pentru stocarea datelor pe client:
window.localStorage - stochează date fără dată de expirare.
window.sessionStorage - stochează datele pentru o sesiune (datele se pierd la închiderea filei browserului).
Înainte de a utiliza stocarea web, verificați asistența browserului pentru localStorage și sessionStorage.
Obiectul localStorage stochează datele fără data de expirare. Datele nu vor fi șterse atunci când browserul este închis și vor fi disponibile a doua zi, săptămână sau an.
Perechile nume / valoare sunt întotdeauna stocate ca șiruri. Nu uitați să le convertiți în alt format atunci când este nevoie!
Obiectul sessionStorage este egal cu obiectul localStorage, cu excepția faptului că stochează datele pentru o singură sesiune. Datele sunt șterse atunci când utilizatorul închide fila browserului specific.
CSS Transformări 2D
Transformări 2D CSS
Transformările CSS vă permit să vă deplasați, să rotiți, să scalați și să înlăturați elemente.
Proprietăți CSS: transform.
Asistență browser (Browser Support)
Numerele din tabel specifică prima versiune a browserului care acceptă integral proprietatea.
Prefixuri specifice browserului
Unele browsere mai vechi au nevoie de prefixe specifice (-ms- sau -webkit-) pentru a înțelege proprietățile de transformare 2D.
CSS Metode de transformare 2D
Cu proprietatea de transformare CSS puteți utiliza următoarele metode de transformare 2D: translate(), rotate(), scaleX(), scaleY(), scale(), skewX(), skewY(), skew(), matrix()
Metoda translate() mută un element din poziția sa curentă (în funcție de parametrii indicați pentru axa X și axa Y).
Metoda rotate() roteste un element în sensul acelor de ceasornic sau în sens contrar acelor de ceasornic, în conformitate cu un anumit grad.
Utilizarea valorilor negative va roti elementul în sensul acelor de ceasornic.
Metoda scale() crește sau scade dimensiunea unui element (în funcție de parametrii dați pentru lățime și înălțime).
Metoda scaleX() crește sau scade lățimea unui element.
Metoda scaleY() crește sau scade înălțimea unui element.
Metoda skewX() frânează un element de-a lungul axei X cu unghiul dat.
Metoda skewY() frânează un element de-a lungul axei Y de unghiul dat.
Metoda skew() frânează un element de-a lungul axelor X și Y de unghiurile date.
Metoda matrix() combină toate metodele de transformare 2D într-una.
Metoda matrix() ia șase parametri, care conțin funcții matematice, ceea ce vă permite să rotiți, să scalați, să mutați (să translați) și să înlăturați elemente.
Parametrii sunt următorii: matrix(scaleX(),skewY(),skewX(),scaleY(),translateX(),translateY())
Proprietăți de transformare CSS
transform - Aplică o transformare 2D sau 3D la un element.
transform-origin - Vă permite să schimbați poziția asupra elementelor transformate.
CSS Metode de transformare 2D
matrix(n, n, n, n, n, n) - Definește o transformare 2D, folosind o matrice de șase valori
translate(x, y) - Definește o transformare 2D, mutând elementul de-a lungul axei X și Y
translateX(n) - Definește o transformare 2D, mutând elementul de-a lungul axei X
translateY(n) - Definește o transformare 2D, mutând elementul de-a lungul axei Y
scale(x, y) - Definește o transformare la scară 2D, modificând lățimea și înălțimea elementelor
scaleX(n) - Definește o transformare la scară 2D, modificând lățimea elementului
scaleY(n) - Definește o transformare la scară 2D, schimbând înălțimea elementului
rotate(angle) - Definește o rotație 2D, unghiul este specificat în parametru
skew(angle x, angle y) - Definește o transformare în 2D de-a lungul axei X și Y
skewX(angle) - Definește o transformare în 2D de-a lungul axei X
skewY(angle) - Definește o transformare în 2D de-a lungul axei Y
CSS Tranziții
Tranziții CSS
Tranzițiile CSS vă permit să modificați valorile proprietății fără probleme, pe o durată dată.
În acest capitol veți afla despre următoarele proprietăți: transition, transition-delay, transition-duration, transition-property, transition-timing-function
Asistență browser pentru tranziții
Prefixuri specifice browserului
Unele browsere mai vechi au nevoie de prefixuri specifice (-webkit-) pentru a înțelege proprietățiile de tranziție
Cum se utilizează tranzițiile CSS?
Pentru a crea un efect de tranziție, trebuie să specificați două lucruri:
proprietatea CSS la care doriți să adăugați un efect
durata efectului
Dacă partea de durată nu este specificată, tranziția nu va avea nici un efect, deoarece valoarea implicită este 0.
Un element <div> 100px * 100px red. Elementul <div> a specificat, de asemenea, un efect de tranziție pentru proprietatea de lățime, cu o durată de 2 secunde.
Efectul de tranziție va începe atunci când proprietatea CSS (lățimea/width) specificată modifică valoarea.
Acum, să specificăm o nouă valoare pentru proprietatea de lățime/width atunci când un utilizator se alătură peste elementul <div>:
Atunci când cursorul se decuplează din element, acesta se va schimba treptat înapoi la stilul său original.
Modificați mai multe valori ale proprietății
Efect de tranziție atât pentru proprietatea lățimii (width), cât și pentru înălțime (height), cu o durată de 2 secunde pentru lățime (width) și 4 secunde pentru înălțime (height).
Specificați curba de viteză (speed curve) a tranziției
Proprietatea transition-timing-function specifică curba de viteză (speed curve) a efectului de tranziție.
Proprietatea transition-timing-function poate avea următoarele valori:
ease - specifică un efect de tranziție cu început lent, apoi rapid, apoi sfârșit lent (acest lucru este implicit)
linear - specifică un efect de tranziție cu aceeași viteză de la început până la sfârșit
ease-in - specifică un efect de tranziție cu pornire lentă
ease-out - specifică un efect de tranziție cu sfârșit lent
ease-in-out - specifică un efect de tranziție cu început și sfârșit lent
cubic-bezier(n,n,n,n) - vă permite să definiți propriile valori într-o funcție cub-bezier
Întârzie efectul de tranziție (Delay the Transition Effect)
Proprietatea transition-delay specifică o întârziere (în secunde) pentru efectul de tranziție.
Tranziție + transformare (Transition + Transformation)
Proprietățiile CSS transition pot fi specificate una câte una
Proprietatea shorthand transition
Proprietăți CSS transition:
transition - O proprietate scurtă pentru setarea celor patru proprietăți de tranziție într-o singură proprietate
transition-delay - Specifică o întârziere (în secunde) pentru efectul de tranziție
transition-duration - Specifică câte secunde sau milisecunde durează un efect de tranziție
transition-property - Specifică numele proprietății CSS pentru care este efectul de tranziție
transition-timing-function - Specifică curba de viteză a efectului de tranziție
SQL SELF JOIN
SQL Self JOIN
Un Self JOIN este o alăturare obișnuită, dar tabelul este unit cu sine.
Sintaxa Self JOIN
SELECT column_name(s)
FROM table1 T1, table1 T2
WHERE condition;
T1 și T2 sunt aliasuri diferite pentru aceeași tabelă.
Exemplu SQL Self JOIN
Următoarea instrucțiune SQL se potrivește cu clienții (customers) care provin din același oraș:
SELECT A.CustomerName AS CustomerName1, B.CustomerName AS CustomerName2, A.City
FROM Customers A, Customers B
WHERE A.CustomerID <> B.CustomerID
AND A.City = B.City
ORDER BY A.City;
Oxizi
Structura, formula generală și nomenclatura oxizilor; oxizi acizi, oxizi bazici, oxizi amfoteri și oxizi indiferenți; proprietăți și metode generale de obținere a oxizilor.
Acizi
Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor.
Baze
Definirea bazelor conform teoriei disociației electrolitice și teoriei protolitice; formula generală și nomenclatura bazelor; proprietățile și reacțiile chimice specifice bazelor; ionizarea bazelor; metode generale de obținere a bazelor.
Săruri
Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză.
Apa
Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.
Grupa 16 sau grupa a VI-a principală
Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po.
Grupa 15 sau grupa a V-a principală
Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi.
