Rezultate pentru tag: proces
Energia cinetică şi energia potenţială.
Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Energia potenţială gravitaţională şi elastică.
Oscilaţii forţate. Rezonanţa.
Oscilaţii cuplate şi oscilaţii forţate. Fenomenul de rezonanţă a oscilaţiilor cuplate.
Noţiuni de termodinamică.
Sistem termodinamic. Stări şi parametri de stare. Procese şi parametri de proces. Echilibru termodinamic.
Procese izobare. Procese izocore.
Procese izobare: legea Gay-Lussac. Procese izocore: legea Charles. Temperatura zero absolut.
Procese izoterme. Ecuaţia generală a gazelor.
Procese izoterme: legea Boyle-Mariotte. Ecuaţia generală a gazelor (Clapeyron-Mendeleev).
Calorimetrie I.
Lucrul mecanic: definiţie, ecuaţii pentru varii procese. Căldura. Coeficienţi calorici: definţii, tipuri.
Calorimetrie II.
Calorimetrul şi utilizarea lui. Ecuaţia calorimetrică. Energia internă.
Principiul I. Maşina termică.
Principiul I al termodinamicii. Maşina termică. Perpetuum mobile de speţa I şi II. Relaţia Mayer.
Ciclul Carnot.
Ciclul Carnot. Teorema Carnot: randament maxim. Motorul cu reacţie.
Entropia. Principiul II.
Entropia: definiţie, interpretare. Procese reversibile şi ireversibile. Principiul II al termodinamicii.
Transformări de stări de agregare.
Stări de agregare: definiţie, faze, transfromări. Vaporizarea, evaporarea, fierberea. Căldura latentă.
Lichefierea, topirea. Diagrama de fază.
Izotermele Andrews ale gazului real. Lichefierea. Topirea şi solidificarea. Diagramele de fază. Punctul triplu.
Oscilaţii electromagnetice.
Circuitul oscilant RLC. Oscilaţii electromagnetice libere, amortizate, forţate. Interpretarea energetică.
Variaţia energiei de ionizare
Ion, cation, anion. Proprietăți periodice. Energie de ionizare - definiție, variație în tabelul periodic.
Energia de legătură. Stabilitatea nucleară.
Energia de legătură. Energia de legătură pe nucleon. Platoul de stabilitate. Procese de creştere a stabilităţii.
Legi de conservare în reacţii nucleare.
Reacţii nucleare. Legi de conservare. Dezintegrarea nucleară.
Evoluţia stelelor.
Naşterea şi moartea stelelor. Lanţul de fuziune proton-proton.
Soluţii. Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari în apă.
Soluţii. Amestecuri omogene şi amestecuri eterogene. Solvent/dizolvant şi solut/dizolvat/solvat. Soluţii lichide, gazoase şi solide. Solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea. Apa – cel mai bun solvent. Dizolvarea. Dizolvarea compuşilor ionici în apă. Dizolvarea substanţelor polare în apă.
Echilibre chimice – legea acţiunii maselor
Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor.
Acizi şi baze. Teoria protolitică.
Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate.
Tăria acizilor şi bazelor – amfoliţi acido-bazici
Acizi tari şi acizi slabi. Ionizarea acizilor tari. Ionizarea acizilor slabi. Constanta de aciditate. Ka. Baze tari şi baze slabe. Ionizarea bazelor tari. Ionizarea bazelor slabe. Constanta de bazicitate, Kb. Caracterul amfoter. Amfoliţi acido-bazici.
Reacţii redox. Oxidanţi şi reducători.
Transferul de electroni. Reacţia de oxidare. Reacţia de reducere. Numărul de oxidare. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Reacţii redox. Agenţi oxidanţi şi agenţi reducători. Caracter oxidant şi carcter reducător. Seria activităţii metalelor.
Coeficienţii stoechiometrici în ecuaţiile reacţiilor redox
Coeficienţi stoechiometrici. Stabilirea coeficienţilor stoechiometrici prin metoda redox – aplicaţii.
Celule electrochimice
Electrochimie. Celulă electrochimică. Elemente galvanice/voltaice. Conductori metalici şi electroliţi. Electrod, anod, catod. Semicelulă galvanică. Punte de sare. Procesele chimice care au loc la anod şi la catod. Simbolizarea unei celule electrochimice. Pile uscate/baterii. Pila Daniell.
Coroziunea. Prevenirea coroziunii.
Coroziunea. Reacţiile chimice care generează coroziunea. Metode de prevenire a coroziunii. Galvanizarea. Protecţia catodică.
Alcani – proprietăţi chimice
Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – C. Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – H. Arderea alcanilor. Reacţia de substituţie – halogenarea alcanilor. Reacţia de dehidrogenare – piroliza, cracarea. Izomerizarea alcanilor. Izomerizarea n-butanului. Cifra octanică a benzinelor. Solubilitatea alcanilor.
Alchene – proprietăţi chimice
Reacţii specifice hidrocarburilor nesaturate – reacţii de adiţie, de oxidare şi de polimerizare. Hidrogenarea alchenelor, halogenarea alchenelor, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia apei la alchene. Oxidare blândă şi oxidare energică. Reacţii comune cu hidrocarburile saturate – reacţii de ardere, reacţii de substituţie. Regula lui Markovnikov. Polimeri vinilici.
Legături covalente în compuşii organici
Tipuri de catene de atomi de carbon. Tipuri de legături covalente în compuşii organici. Orbitali moleculari de legătură. Hibridizare. Orbitali hibrizi. Hibridizare sp3. Hibridizare sp2. Hibridizare sp. Caracteristicile legăturilor covalente. Legătură σ, legătură π, geometrie tetraedrică, geometrie trigonal-planară, geometrie liniară.
Reacţii de polimerizare
Importanţa reacţiilor de polimerizare. Schema generală a unei reacţii de polimerizare. Proprietăţile polimerilor. Procedee de polimerizare – polimerizare radicalică, reacţia de policondensare. Radicali liberi. Polimerizarea radicalică. Polimeri vinilici. Reacţia de coplimerizare. Copolimeri.
Reacţii de hidroliză
Hidroliza compuşilor halogenaţi – hidroliza compuşilor monohalogenaţi, a compuşilor dihalogenaţi geminali şi a compuşilor trihalogenaţi geminali. Hidroliza esterilor în mediu acid. Hidroliza esterilor în mediu bazic. Hidroliza trigliceridelor.
Reacţii de condensare şi policondensare
Reacţii de condensare între compuşii carbonilici – condensarea aldolică şi crotonică. Componentă carbonilică şi componentă metilenică. Reacţii de policondensare. Obţinerea şi proprietăţile fenoplastelor – bachelita şi novolacul.
Grăsimi
Acizii graşi saturaţi. Acizi graşi nesaturaţi. Trigliceride simple şi mixte. Grăsimi saturate. Grăsimi nesaturate. Grăsimi mononesaturate. Omega 3. Grăsimi trans. Acţiunea grăsimilor asupra organismului uman.
Zaharide - Glucoza
Compuşi organici cu acţiune biologică. Compuşi cu mai multe grupe funcţionale. Zaharide – polihidroxialdehide şi polihidroxicetone. Monozaharide. Zaharide de policondensare. Glucoza. Structura zaharidelor. Proiecţii Fischer – notaţii D şi L. Atom de carbon asimetric. Importanţa biologică a glucozei. Aplicaţiile practice ale glucozei.
Zaharide – produşi de policondensare ai monozaharidelor
Zaharoza – carcateristici şi aplicaţii practice. Zahăr rafinat şi zahăr nerafinat. Amidonul. Amiloza şi amilopectina. Surse de amidon. Fotosinteza. Celuloza. Surse de celuloză. Proprietăţi şi aplicaţii practice.
Proteine
Aminoacizi – structură şi nomenclatură. Peptide şi polipeptide. Reacţia de policondensare a aminoacizilor. Legătura peptidică. Clasificarea proteinelor. Funcţii. Proprietăţi fizice. Proteine simple şi proteine conjugate. Grupe prostetice. Denaturarea proteinelor. Factori denaturanţi.
Enantiomeri - proprietăţi, importanţă. Diastereoizomeri
Interacţiunea enantiomerilor cu lumina polarizată. Activitate optică. Substanţe optic active - izomeri optici, antipozi optici. Polarimetru. Dextrogir, levogir, amestec racemic. Compuşi cu două centre de chiralitate. Diastereoizomeri. Proprietăţi fizice şi chimice ale enantiomerilor. Acţiunea fiziologică a enantiomerilor. (R) - talidomidă, (S) - talidomidă.
Proteine - structura primară
Proteine - polimeri ai aminoacizilor. Policondensarea aminoacizilor. Hidroliza proteinelor. Structura proteinelor. Structura primară - secvenţa resturilor de aminoacizi. Corelaţia structură - funcţie. Conformaţie. Legătura peptidică - proprietăţi.
Zaharide
Fotosintesză, respiraţie. Funcţia zaharidelor în organismele vii. Monozaharide - aldoze, cetoze. D-glucoza, D-fructoza, D-riboza. Formule de proiecţie Fischer. Strucutra ciclică a D-glucozei şi D-ribozei. Adiţie intramoleculară. Semiacetali, semicetali. Anomer α, anomer β, mutarotaţie, centru anomeric. Ciclu piranozic, ciclu furanozic. Formule Haworth. Hidroxil glicozidic. Dizaharide - zaharoză. Polizaharide - amidon, celuloză.
Acizi nucleici - ADN, ARN, codul genetic
Structura de dublu helix a ADN-ului. Perechi de baze complementare în ADN şi perechi de baze complementare in ARN. Secvenţa mononucleotidelor. ARN mesager, ARN de transport, ARN ribozomal. Sinteza proteinelor - transcriere, traducere. Cod genetic, codon, genă, universalitatea codului genetic.
Entalpia
Energie cinetică. Energie potenţială. Energie internă. Funcţii de stare şi funcţii de proces. Variabile de stare. Mărimi de stare extensive şi intensive. Transfer de energie internă. Entalpia. Semnificaţia relaţiei de definire a entalpiei. Variaţia entalpiei. Calorimetrie.
Căldura de combustie
Combustie. Tipuri de combustibili. Entalpia de combustie standard. Ardere completă şi ardere incompletă. Căldura de combustie. Puterea calorică. Condiţii normale pentru măsurarea puterii calorice. Putere calorică inferioară şi putere calorică superioară.
Energia de activare. Teoria complexului activat.
Redistribuirea legăturilor chimice în timpul unei reacţii. Ciocniri eficace. Ciocniri ineficace. Energie de activare. Stare de tranziţie sau complex activat. Energia potenţială a complexului activat. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie endotermă şi pentru o reacţie exotermă. Energia de activare a reacţiei directe şi energia de activare a reacţiei inverse. Teoria complexului activat. Condiţia geometrică şi condiţia energetică pentru ciocniri eficace.
Influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie
Catalizatori – definiţie şi mod de funcţionare. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie necatalizată şi o reacţie catalizată. Etapa determinantă de viteză. Reacţii catalitice. Proprietăţile catalizatorilor - activitatea catalitică, selectivitatea. Promotorii şi otrăvurile. Tipuri de reacţii catalitice –reacţii omogene, eterogene şi enzimatice. Suport catalitic. Inhibitori.
Formulare HTML
Elementul HTML <form> definește un formular care este utilizat pentru a colecta intrarea utilizatorului.
Elementele de formular sunt diferite tipuri de elemente de intrare, cum ar fi câmpurile de text, casetele de selectare, butoanele radio, butoanele de trimitere și multe altele.
Elementul <input> este cel mai important form element.
Elementul <input> poate fi afișat în mai multe moduri, în funcție de atributul type.
<input type = "text"> Definește un câmp de introducere text dintr-o linie.
<input type = "radio"> Definește un buton radio (pentru selectarea uneia dintre mai multe opțiuni).
<input type = "submit"> Definește un buton de trimitere (pentru trimiterea formularului).
Form-handler este de obicei o pagină de server cu un script pentru procesarea datelor de intrare.
Form-handler este specificat în atributul de acțiune al formularului.
Atributul action definește acțiunea care trebuie executată la trimiterea formularului.
Atributul target specifică dacă rezultatul trimis se va deschide într-o nouă pagină a browser-ului, într-un cadru sau în fereastra curentă.
Valoarea implicită este „_self”, ceea ce înseamnă că formularul va fi transmis în fereastra curentă.
Pentru a face ca rezultatul formularului să fie deschis într-o nouă pagină a browser-ului, folosiți valoarea „_blank”.
Atributul method specifică metoda HTTP (GET sau POST) care trebuie utilizată la trimiterea datelor formularului.
Trimiterea datelor formularului se face cu metoda implicită GET.
Utilizați întotdeauna POST dacă datele din formular conțin informații personale sau sensibile. Metoda POST nu afișează datele formularului trimis în câmpul adresei paginii.
Elementul <fieldset> este utilizat pentru a grupa datele înrudite într-un formular.
Elementul <legend> definește o legendă pentru elementul <fieldset>.
HTML Tipuri Input
Acest capitol descrie diferitele tipuri de intrare pentru elementul <input>.
Diferite tipuri de intrare pe care le puteți utiliza în HTML:<input type="button">, <input type="checkbox">, <input type="color">,
<input type="date">, <input type="datetime-local">, <input type="email">, <input type="file">, <input type="hidden">
<input type="image">, <input type="month">, <input type="number">, <input type="password">, <input type="radio">
<input type="range">, <input type="reset">, <input type="search">, <input type="submit">, <input type="tel">
<input type="text">, <input type="time">, <input type="url">, <input type="week">.
HTML5 a adăugat mai multe tipuri noi de intrare: color, date, datetime-local, email, month, number, range, search, tel, time, url, week.
Restricții de intrare: checked, disabled, max, maxlength, min, pattern, readonly, required, size, step, value.
<input type = ""> Specifică tipul de intrare de afișat.
CSS Introducere
CSS este un limbaj care descrie stilul unui document HTML.
CSS descrie modul în care trebuie afișate elementele HTML.
CSS reprezintă Cascading Style Sheets.
CSS descrie modul în care elementele HTML trebuie să fie afișate pe ecran, pe hârtie sau în alte suporturi.
CSS economisește multă muncă. Poate controla aspectul mai multor pagini web simultan.
Fișele de stil externe (external stylesheets) sunt stocate în fișiere CSS.
CSS este utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile dvs. web, inclusiv designul, aspectul și variațiile de afișare pentru diferite dispozitive și dimensiuni de ecran.
HTML nu a fost niciodată destinat să conțină etichete pentru formatarea unei pagini web!
HTML a fost creat pentru a descrie conținutul unei pagini web.
Când etichete ca <font> și atribute de culoare au fost adăugate la specificația HTML 3.2, a început un coșmar pentru dezvoltatorii web. Dezvoltarea de site-uri web mari, unde fonturile și informațiile despre culoare erau adăugate la fiecare pagină, a devenit un proces lung și scump.
Pentru a rezolva această problemă, World Wide Web Consortium (W3C) a creat CSS.
Definițiile de stil sunt salvate în mod normal în fișiere .css externe.
Cu un fișier de foi de stil externe (external stylesheet file), puteți schimba aspectul unui întreg site web schimbând doar un singur fișier!
PHP Introducere
PHP Introducere
Codul PHP este executat pe server.
HTML
CSS
JavaScript
Ce este PHP?
PHP este un acronim pentru "PHP: Hypertext Preprocessor"
PHP este un limbaj de scripturi de surse deschise, utilizat pe scară largă
Scripturile PHP sunt executate pe server
PHP se poate descărca și utiliza gratuit
PHP este un limbaj uimitor și popular!
Este suficient de puternic pentru a fi în centrul celui mai mare sistem de blogging de pe web (WordPress)!
Este suficient de adânc pentru a rula cea mai mare rețea de socializare (Facebook)!
Ce poate face PHP?
PHP poate genera conținut dinamic al paginii
PHP poate crea, deschide, citi, scrie, șterge și închide fișiere pe server
PHP poate colecta date de formular
PHP poate trimite și primi cookie-uri
PHP poate adăuga, șterge, modifica date din baza de date
PHP poate fi utilizat pentru a controla accesul utilizatorului
PHP poate cripta dateCu PHP nu ești limitat la output HTML. Puteți output imagini, fișiere PDF și chiar filme Flash. De asemenea, puteți output orice text, cum ar fi XHTML și XML.
De ce PHP?
PHP rulează pe diverse platforme (Windows, Linux, Unix, Mac OS X etc.)
PHP este compatibil cu aproape toate serverele folosite astăzi (Apache, IIS etc.)
PHP acceptă o gamă largă de baze de date
PHP este gratuit. Descărcați-l din resursa oficială PHP: www.php.net
PHP este ușor de învățat și rulează eficient pe serverCe este nou în PHP 7
PHP 7 este mult mai rapid decât versiunea stabilă și populară anterioară(PHP 5.6)
PHP 7 a îmbunătățit gestionarea erorilor
PHP 7 acceptă declarații de tip (Type Declarations) mai stricte pentru argumentele funcției
PHP 7 acceptă operatori noi (cum ar fi operatorul național spațial: <=>)
PHP Tipuri de date
Tipuri de date PHP(PHP Data Types)
Variabilele pot stoca date de diferite tipuri și diferite tipuri de date pot face lucruri diferite.
PHP acceptă următoarele tipuri de date: String, Integer, Float (floating point numbers - numit și dublu), Boolean, Array, Object, NULL, Resource.
PHP String
Un string este o secvență de caractere, cum ar fi „Hello world!”.
Un string poate fi orice text din ghilimele. Puteți utiliza ghilimele simple sau duble:
<?php
$x = "Hello world!";
$y = 'Hello world!';
echo $x;
echo "<br>";
echo $y;
?>
PHP Integer
Un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2 147.483.648 și 2.147.483.647.
Reguli pentru numere întregi (integers):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi (integers) pot fi specificate în: zecimal (baza 10), hexazecimal (baza 16), octal (baza 8) sau notare binară (baza 2)
În următorul exemplu $ x este un număr întreg (integer). Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 5985;
var_dump($x);
?>
PHP Float
Un float (număr flotant) este un număr cu punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
În exemplul următor $x este un float. Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 10.365;
var_dump($x);
?>
PHP Boolean
Un boolean reprezintă două stări posibile: TRUE sau FALSE.
$x = true;
$y = false;
Booleans sunt adesea folosiți în testarea condiționată. Veți afla mai multe despre testarea condiționată într-un capitol ulterior al acestui tutorial.
PHP Array
Un array (tablou) stochează mai multe valori într-o singură variabilă.
În următorul exemplu $cars este un array (tablou) . Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$cars = array("Volvo","BMW","Toyota");
var_dump($cars);
?>
PHP Object
Un object (obiect) este un tip de date (data type) care stochează date și informații despre modul de procesare a acestor date.
În PHP, un object (obiect) trebuie declarat explicit.
Mai întâi trebuie să declaram o clasă de obiect (class of object). Pentru aceasta, folosim cuvântul cheie class (class keyword). O clasă (class) este o structură care poate conține proprietăți și metode:
<?php
class Car {
function Car() {
$this->model = "VW";
}
}
// creați un obiect (object)
$herbie = new Car();
// arată proprietățiile obiectului (object)
echo $herbie->model;
?>
PHP NULL Value
Null este un tip de date special care poate avea o singură valoare: NULL.
O variabilă de tip de date (data type) NULL este o variabilă care nu are nicio valoare atribuită.
Dacă o variabilă este creată fără valoare, i se atribuie automat o valoare de NULL.
Variabilele pot fi de asemenea golite prin setarea valorii la NULL:
<?php
$x = "Hello world!";
$x = null;
var_dump($x);
?>
PHP Resource
Tipul resursei speciale nu este un tip de date (data type) real. Este stocarea unei referințe la funcții și resurse externe PHP.
Un exemplu obișnuit de utilizare a tipului de date resurse (resource data type) este un apel la baza de date.
PHP Variabile Globale - Superglobale
PHP Variabile Globale - Superglobalele
Superglobalele au fost introduse în PHP 4.1.0 și sunt variabile încorporate (built-in variables) care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP Variabile Globale - Superglobalele
Unele variabile predefinite din PHP sunt „superglobale”, ceea ce înseamnă că sunt întotdeauna accesibile, indiferent de sfera de acțiune - și le puteți accesa din orice funcție, clasă sau fișier fără a fi nevoie să faceți nimic special.
Variabilele superglobale PHP sunt: $GLOBALS, $_SERVER, $_REQUEST, $_POST, $_GET, $_FILES, $_ENV, $_COOKIE, $_SESSION.
Capitolele următoare vor explica unele dintre superglobale, iar restul va fi explicat în capitolele ulterioare.
PHP Superglobal - $GLOBALS
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $GLOBALS
$GLOBALS este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a accesa variabile globale de oriunde în scriptul PHP (de asemenea, din funcții sau metode).
PHP stochează toate variabilele globale într-un tablou numit $GLOBALS [index]. Indicele conține numele variabilei.
Exemplul de mai jos arată cum se utilizează variabila super globală $GLOBALS:
<?php
$x = 75;
$y = 25;
function addition() {
$GLOBALS['z'] = $GLOBALS['x'] + $GLOBALS['y'];
}
addition();
echo $z;
?>
În exemplul de mai sus, deoarece z este o variabilă prezentă în matricea (array) $GLOBALS, este accesibilă și din afara funcției!
PHP Superglobal - $_SERVER
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _SERVER
$ _SERVER este o variabilă super globală PHP care conține informații despre antetele, căile și locațiile scriptului (headers, paths, and script locations).
Exemplul de mai jos arată cum să folosiți unele dintre elementele din $ _SERVER:
<?php
echo $_SERVER['PHP_SELF'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SERVER_NAME'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_HOST'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_REFERER'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['HTTP_USER_AGENT'];
echo "<br>";
echo $_SERVER['SCRIPT_NAME'];
?>
Următorul tabel prezintă cele mai importante elemente care pot intra în interiorul $ _SERVER:
$ _SERVER ['PHP_SELF'] Returnează numele de fișier al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['GATEWAY_INTERFACE'] Returnează versiunea Interfaței de Gateway comun (CGI) pe care serverul o folosește
$ _SERVER ['SERVER_ADDR'] Returnează adresa IP a serverului gazdă
$ _SERVER ['SERVER_NAME'] returnează numele serverului gazdă (cum ar fi www.w3schools.com)
$ _SERVER ['SERVER_SOFTWARE'] returnează șirul de identificare a serverului (cum ar fi Apache / 2.2.24)
$ _SERVER ['SERVER_PROTOCOL'] returnează numele și revizuirea protocolului informațional (cum ar fi HTTP / 1.1)
$ _SERVER ['REQUEST_METHOD'] returnează metoda de solicitare folosită pentru a accesa pagina (cum ar fi POST)
$ _SERVER ['REQUEST_TIME'] returnează intervalul de timp al începerii cererii (cum ar fi 1377687496)
$ _SERVER ['QUERY_STRING'] Returnează șirul de interogare dacă pagina este accesată printr-un șir de interogare
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT'] Returnează antetul Accept din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_ACCEPT_CHARSET'] returnează antetul Accept_Charset din cererea curentă (cum ar fi utf-8, ISO-8859-1)
$ _SERVER ['HTTP_HOST'] Returnează antetul gazdei din cererea curentă
$ _SERVER ['HTTP_REFERER'] returnează adresa URL completă a paginii curente (nu este de încredere, deoarece nu toți agenții utilizator o acceptă)
$ _SERVER ['HTTPS'] Este scriptul cerut printr-un protocol HTTP sigur
$ _SERVER ['REMOTE_ADDR'] Returnează adresa IP de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_HOST'] returnează numele gazdei de unde utilizatorul vizualizează pagina curentă
$ _SERVER ['REMOTE_PORT'] Returnează portul utilizat pe mașina utilizatorului pentru a comunica cu serverul web
$ _SERVER ['SCRIPT_FILENAME'] Returnează numele de cale absolut al scriptului care se execută în prezent
$ _SERVER ['SERVER_ADMIN'] Returnează valoarea acordată directivei SERVER_ADMIN din fișierul de configurare a serverului web (dacă scriptul rulează pe o gazdă virtuală, va fi valoarea definită pentru acea gazdă virtuală) (cum ar fi [email protected] )
$ _SERVER ['SERVER_PORT'] Returnează portul pe mașina serverului care este utilizat de serverul web pentru comunicare (cum ar fi 80)
$ _SERVER ['SERVER_SIGNATURE'] Returnează versiunea serverului și numele gazdei virtuale care sunt adăugate la paginile generate de server
$ _SERVER ['PATH_TRANSLATED'] returnează calea bazată pe sistemul de fișiere la scriptul curent
$ _SERVER ['SCRIPT_NAME'] returnează calea scriptului curent
$ _SERVER ['SCRIPT_URI'] Returnează URI-ul paginii curente
PHP Superglobal - $_REQUEST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _REQUEST
PHP $ _REQUEST este o variabilă super globală PHP care este folosită pentru a colecta date după trimiterea unui formular HTML.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm acest fișier în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem folosi super variabila globală $ _REQUEST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
Nume: <input type="text" name="fname">
<input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
// colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
$name = $_REQUEST['fname'];
if (empty($name)) {
echo "Numele este gol";
} else {
echo $name;
}
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_POST
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _POST
PHP $ _POST este o variabilă super globală PHP, care este folosită pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="post".
$ _POST este de asemenea utilizat pe scară largă pentru a trece variabilele.
Exemplul de mai jos arată un formular cu un câmp de intrare și un buton de trimitere (input field și submit button). Când un utilizator trimite datele făcând click pe „Trimite” (Submit), datele formularului sunt trimise fișierului specificat în atributul de acțiune (action attribute) al etichetei (tag) <form>. În acest exemplu, indicăm fișierul în sine pentru prelucrarea datelor din formular. Dacă doriți să utilizați un alt fișier PHP pentru procesarea datelor din formular, înlocuiți-l cu numele de fișier ales. Apoi, putem utiliza super variabila globală $ _POST pentru a colecta valoarea câmpului de intrare (input field):
<html>
<body>
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF'];?>">
Nume: <input type="text" name="fname">
<input type="submit">
</form>
<?php
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
// colectați valoarea câmpului de intrare (input field)
$name = $_POST['fname'];
if (empty($name)) {
echo "Numele este gol";
} else {
echo $name;
}
}
?>
</body>
</html>
PHP Superglobal - $_GET
Variabilele super globale sunt variabile încorporate (built-in variables), care sunt întotdeauna disponibile în toate domeniile.
PHP $ _GET
PHP $ _GET este o variabilă super globală PHP, care este utilizată pentru a colecta date de formular după trimiterea unui formular HTML cu method="get".
$ _GET poate colecta și datele trimise pe adresa URL.
Presupunem că avem o pagină HTML care conține un hyperlink cu parametri:
<html>
<body>
<a href="test_get.php?subject=PHP&web=lectii-virtuale.ro">Test $GET</a>
</body>
</html>
Când un utilizator face click pe linkul „Test $GET”, parametrii „subject” și „web” sunt trimiși la „test_get.php”, iar apoi puteți accesa valorile sale în „test_get.php” cu $_GET.
Exemplul de mai jos arată codul din „test_get.php”:
<html>
<body>
<?php
echo "Studiu " . $_GET['subject'] . " la " . $_GET['web'];
?>
</body>
</html>
PHP Manipularea formularelor
PHP Form Handling
Superglobalele PHP $_GET și $_POST sunt utilizate pentru colectarea datelor de formular.
PHP - Un formular HTML simplu
Exemplul de mai jos afișează un formular HTML simplu cu două câmpuri de introducere și un buton de trimitere (input fields și submit button):
<html>
<body>
<form action="welcome.php" method="post">
Nume: <input type="text" name="name"><br>
E-mail: <input type="text" name="email"><br>
<input type="submit">
</form>
</body>
</html>
Când utilizatorul completează formularul de mai sus și face click pe butonul de trimitere (submit), datele formularului sunt trimise pentru procesare într-un fișier PHP numit „welcome.php”. Datele formularului sunt trimise cu metoda HTTP POST.
Pentru a afișa datele trimise, pur și simplu puteți echo toate variabilele. „Welcome.php” arată astfel:
<html>
<body>
Bun venit <?php echo $_POST["name"]; ?><br>
Adresa dvs. de e-mail este: <?php echo $_POST["email"]; ?>
</body>
</html>
Rezultatul ar putea fi ceva de genul:
Bun venit Ion
Adresa dvs. de e-mail este [email protected]
Același rezultat ar putea fi obținut și folosind metoda HTTP GET:
<html>
<body>
<form action="welcome_get.php" method="get">
Nume: <input type="text" name="name"><br>
E-mail: <input type="text" name="email"><br>
<input type="submit">
</form>
</body>
</html>
și „welcome_get.php” arată astfel:
<html>
<body>
Bun venit <?php echo $_GET["name"]; ?><br>
Adresa dvs. de e-mail este: <?php echo $_GET["email"]; ?>
</body>
</html>
Codul de mai sus este destul de simplu. Cu toate acestea, cel mai important lucru lipsește. Trebuie să validați datele formularului pentru a vă proteja scriptul împotriva codului rău intenționat.
Gândiți-vă la SECURITATE când prelucrați formularele PHP!
Această pagină nu conține nicio validare a formularului, ci doar arată cum puteți trimite și recupera datele de formular.
Cu toate acestea, paginile următoare vor arăta cum să procesați formularele PHP cu securitate în minte! Validarea corectă a datelor formularului este importantă pentru a vă proteja formularul de hackeri și spameri!
GET vs. POST
Atât GET, cât și POST creează un tablou (array) (de exemplu, array( key1 => value1, key2 => value2, key3 => value3, ...)). Acest tablou (array) conține perechi cheie/valoare (key/value), unde cheile (keys) sunt numele controalelor de formular (form controls) și valorile sunt datele de intrare (input data) de la utilizator.
Atât GET, cât și POST sunt tratate ca $_GET și $_POST. Acestea sunt superglobale, ceea ce înseamnă că sunt întotdeauna accesibile, indiferent de sfera de aplicare - și le puteți accesa din orice funcție, clasă sau fișier (function, class or file) fără a fi nevoie să faceți nimic special.
$_GET reprezintă o serie de variabile transmise scriptului curent prin parametrii URL.
$ _POST reprezintă o serie de variabile transmise scriptului curent prin metoda HTTP POST.
Când să folosiți GET?
Informațiile trimise dintr-un formular cu metoda GET sunt vizibile tuturor (toate numele variabilelor și valorile (variable names/ values) sunt afișate pe adresa URL). GET are, de asemenea, limite privind cantitatea de informații care trebuie trimise. Limitarea este de aproximativ 2000 de caractere. Cu toate acestea, deoarece variabilele sunt afișate în adresa URL, este posibilă marcarea paginii. Acest lucru poate fi util în unele cazuri.
GET poate fi utilizat pentru trimiterea de date non-sensibile (non-sensitive data).
GET nu ar trebui niciodată utilizat pentru trimiterea de parole sau alte informații sensibile!
Când să folosiți POST?
Informațiile trimise dintr-un formular cu metoda POST sunt invizibile pentru alții (toate numele/valorile (names/values) sunt încorporate în corpul solicitării (body) HTTP) și nu au limite privind cantitatea de informații de trimis.
Mai mult, POST acceptă funcționalități avansate, cum ar fi asistența pentru intrarea binară în mai multe părți (multi-part binary input) în timp ce încărcați fișiere pe server.
Cu toate acestea, deoarece variabilele nu sunt afișate în adresa URL, nu este posibilă marcarea paginii.
Dezvoltatorii preferă POST pentru trimiterea datelor de formular (form data).
PHP Validare formular
Validare formular PHP
Acesta și capitolele următoare arată cum să folosești PHP pentru a valida datele formularului.
Validare formular PHP
Gândiți-vă la SECURITATE când prelucrați formularele PHP!
Aceste pagini vor arăta cum să procesați formularele PHP din punct de vedere al securitatii. Validarea corectă a datelor din formular este importantă pentru a vă proteja formularul de hackeri și spameri!
Formularul HTML la care vom lucra în aceste capitole, conține diferite câmpuri de introducere: câmpuri de text obligatorii și opționale, butoane radio și un buton de trimitere (required and optional text fields, radio buttons, and a submit button):
Name - Obligatoriu. + Trebuie să conțină doar litere și spațiu alb
E-mail - Obligatoriu. + Trebuie să conțină o adresă de e-mail validă (cu @ și.)
Website - Obligatoriu. Dacă este prezent, trebuie să conțină o adresă URL validă
Comment - Opțional. Câmp de introducere pe mai multe linii (textarea)
Sex - Obligatoriu. Trebuie să selectați una
Mai întâi vom analiza codul HTML simplu pentru formular:
Câmpuri text (Text Fields)
Câmpurile nume, e-mail și website sunt elemente de introducere ale textului (input elements), iar câmpul de comentarii este textarea. Codul HTML arată astfel:
Nume: <input type="text" name="name">
E-mail: <input type="text" name="email">
Website: <input type="text" name="website">
Comment: <textarea name="comment" rows="5" cols="40"></textarea>
Butoane radio (Radio Buttons)
Câmpurile gen (gender fields) sunt butoane radio, iar codul HTML arată astfel:
Gen:
<input type="radio" name="gender" value="female">Femeie
<input type="radio" name="gender" value="male">Bărbat
<input type="radio" name="gender" value="other">Altele
Elementul form (The Form Element)
Codul HTML al formularului arată astfel:
<form method="post" action="<?php echo htmlspecialchars($_SERVER["PHP_SELF"]);?>">
Când formularul este trimis, datele formularului sunt trimise cu method = "post".
Ce este variabila $_SERVER["PHP_SELF"] ?
$_SERVER["PHP_SELF"] este o variabilă super globală care returnează numele de fișier al scriptului care se execută în prezent.
Așadar, $_SERVER["PHP_SELF"] trimite datele formularului (submitted form data) trimis către pagina în sine, în loc să sară pe o altă pagină. În acest fel, utilizatorul va primi mesaje de eroare pe aceeași pagină ca și formularul.
Ce este funcția htmlspecialchars()?
Funcția htmlspecialchars() convertește caracterele speciale în entități HTML. Aceasta înseamnă că va înlocui caractere HTML precum <and> cu < și >. Acest lucru împiedică atacatorii să exploateze codul prin injectarea codului HTML sau a javascriptului (Cross-site Scripting attacks) în formulare.
Notă imporantă privind securitatea formularului PHP
Variabila $_SERVER["PHP_SELF"] poate fi utilizată de hackeri!
Dacă PHP_SELF este utilizat în pagina dvs., un utilizator poate introduce un slash (/) și apoi unele comenzi de Cross Site Scripting (XSS) pentru a executa.
Scripturi încrucișate (Cross-site scripting) (XSS) este un tip de vulnerabilitate a securității computerului care se găsește de obicei în aplicațiile Web. XSS le permite atacatorilor să injecteze scripturi din partea clientului în paginile Web vizualizate de alți utilizatori.
Presupunem că avem următorul formular într-o pagină numită "test_form.php":
<form method="post" action="<?php echo $_SERVER["PHP_SELF"];?>">
Acum, dacă un utilizator introduce URL-ul normal în bara de adrese precum "http://www.example.com/test_form.php", codul de mai sus va fi tradus în:
<form method="post" action="test_form.php">
Până acum, bine.
Cu toate acestea, considerați că un utilizator introduce următoarea adresă URL în bara de adrese:
http://www.example.com/test_form.php/%22%3E%3Cscript%3Ealert('hacked')%3C/script%3E
În acest caz, codul de mai sus va fi tradus în:
<form method="post" action="test_form.php/"><script>alert('hacked')</script>
Acest cod adaugă o etichetă script (script tag) și o comandă de alertă (alert command). Și atunci când pagina se încarcă, codul JavaScript va fi executat (utilizatorul va vedea o casetă de alertă (alert box)). Acesta este doar un exemplu simplu și inofensiv cum poate fi exploatată variabila PHP_SELF.
Fiți conștienți de faptul că orice cod JavaScript poate fi adăugat în eticheta <script>! Un hacker poate redirecționa utilizatorul către un fișier de pe alt server, iar respectivul fișier poate conține cod rău intenționat care poate modifica variabilele globale sau poate trimite formularul la o altă adresă pentru a salva datele utilizatorului, de exemplu.
Cum să evitați exploatările $_SERVER["PHP_SELF"]?
Exploatările $_SERVER["PHP_SELF"] pot fi evitate folosind funcția htmlspecialchars().
Codul formularului ar trebui să arate astfel:
<form method="post" action="<?php echo htmlspecialchars($_SERVER["PHP_SELF"]);?>">
Funcția htmlspecialchars() convertește caracterele speciale în entități HTML. Acum, dacă utilizatorul încearcă să exploateze variabila PHP_SELF, va rezulta următoarea ieșire (output):
<form method="post" action="test_form.php/"><script>alert('hacked')</script>">
Validați datele formularului cu PHP
Primul lucru pe care îl vom face este să trecem toate variabilele prin funcția PHP htmlspecialchars().
Când folosim funcția htmlspecialchars(); atunci dacă un utilizator încearcă să trimită următoarele într-un câmp text:
<script>location.href('http://www.hacked.com')</script>
- acest lucru nu ar fi executat, deoarece va fi salvat ca și cod HTML scăpat, astfel:
<script>location.href('http://www.hacked.com')</script>
Codul este acum sigur pentru a fi afișat pe o pagină sau în interiorul unui e-mail.
De asemenea, vom face alte două lucruri atunci când utilizatorul va trimite formularul:
Scoateți caracterele inutile (spațiu suplimentar, filă, linie nouă (extra space, tab, newline)) din datele de intrare ale utilizatorului (cu funcția PHP trim() )
Eliminați backslashes (\) din datele de intrare ale utilizatorului (cu funcția PHP stripslashes())Următorul pas este să creem o funcție care să facă toate verificările pentru noi (ceea ce este mult mai convenabil decât scrierea aceluiași cod încă o dată).
Vom numi funcția test_input().
Acum, putem verifica fiecare variabilă $_POST cu funcția test_input(), iar scriptul va arata astfel:
<?php
// definiți variabilele și setați valorile goale
$name = $email = $gender = $comment = $website = "";
if ($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
$name = test_input($_POST["name"]);
$email = test_input($_POST["email"]);
$website = test_input($_POST["website"]);
$comment = test_input($_POST["comment"]);
$gender = test_input($_POST["gender"]);
}
function test_input($data) {
$data = trim($data);
$data = stripslashes($data);
$data = htmlspecialchars($data);
return $data;
}
?>
Observați că la începutul scriptului, verificăm dacă formularul a fost trimis folosind $_SERVER ["REQUEST_METHOD"]. Dacă REQUEST_METHOD este POST, atunci formularul a fost trimis - și ar trebui validat. Dacă nu a fost trimis, săriți validarea și afișați un formular necompletat.
Cu toate acestea, în exemplul de mai sus, toate câmpurile de introducere sunt opționale. Scriptul funcționează bine chiar dacă utilizatorul nu introduce date.
Următorul pas este de a face necesare câmpurile de intrare și de a crea mesaje de eroare, dacă este nevoie.
PHP Manipularea fișierelor
Manipularea fișierelor PHP (PHP File Handling)
Manipularea fișierelor (File handling) este o parte importantă a oricărei aplicații web. Adesea, trebuie să deschideți și să procesați un fișier pentru diferite sarcini.
PHP Manipularea fișierelor (PHP Manipulating Files)
PHP are mai multe funcții pentru crearea, citirea, încărcarea și editarea fișierelor (creating, reading, uploading, and editing files).
Aveți grijă când manipulați fișierele (manipulating files)!
Când manipulați fișierele (manipulating files) trebuie să fiți foarte atenți.
Puteți face multe daune dacă faceți ceva greșit. Erorile comune sunt: editarea fișierului greșit, completarea unui hard disk cu date nefolositoare (garbage data) și ștergerea din accident a conținutului unui fișier.
Funcția PHP readfile()
Funcția readfile() citește un fișier și îl scrie în bufferul de ieșire (output buffer).
Presupunem că avem un fișier text numit „webdictionary.txt”, stocat pe server, care arată astfel:
AJAX = JavaScript și XML asincron (Asynchronous JavaScript and XML)
CSS = Fișe de stil în cascadă (Cascading Style Sheets)
HTML = Hyper Text Markup Language
PHP = PHP Hypertext Preprocessor
SQL = Limbaj de interogare structurat (Structured Query Language)
SVG = Grafică vectorială scalabilă (Scalable Vector Graphics)
XML = Limbaj de marcare extinsă (EXtensible Markup Language)
Codul PHP pentru a citi fișierul și a-l scrie în bufferul de ieșire (output buffer) este după cum urmează (funcția readfile() returnează numărul de octeți citiți cu succes):
<?php
echo readfile("webdictionary.txt");
?>
Funcția readfile() este utilă dacă tot ce doriți să faceți este să deschideți un fișier și să citiți conținutul acestuia.
Capitolele următoare vă vor învăța mai multe despre gestionarea fișierelor.
PHP Fișierele Open/Read/Close
PHP Fișierele Open/Read/Close
În acest capitol vă vom învăța cum să deschideți, să citiți și să închideți (open, read și close) un fișier pe server.
PHP Open File - fopen()
O metodă mai bună de a deschide fișiere este cu funcția fopen(). Această funcție vă oferă mai multe opțiuni decât funcția readfile().
Vom folosi fișierul text, "webdictionary.txt", în timpul lecțiilor:
AJAX = JavaScript și XML asincron (Asynchronous JavaScript and XML)
CSS = Fișe de stil în cascadă (Cascading Style Sheets)
HTML = Hyper Text Markup Language
PHP = PHP Hypertext Preprocessor
SQL = Limbaj de interogare structurat (Structured Query Language)
SVG = Grafică vectorială scalabilă (Scalable Vector Graphics)
XML = Limbaj de marcare extinsă (EXtensible Markup Language)
Primul parametru al fopen() conține numele fișierului care trebuie deschis și al doilea parametru specifică în ce mod ar trebui să fie deschis fișierul. Următorul exemplu generează, de asemenea, un mesaj dacă funcția fopen() nu poate deschide fișierul specificat:
<?php
$myfile = fopen("webdictionary.txt", "r") or die("Nu se poate deschide fișierul!");
echo fread($myfile,filesize("webdictionary.txt"));
fclose($myfile);
?>
Fișierul poate fi deschis într-unul din următoarele moduri:
r - Deschideți un fișier numai pentru citire. Indicatorul de fișiere începe de la începutul fișierului
w - Deschideți un fișier numai pentru scriere. Șterge conținutul fișierului sau creează un nou fișier dacă acesta nu există. Indicatorul de fișiere începe de la începutul fișierului
a - Deschideți un fișier numai pentru scriere. Datele existente în fișier sunt păstrate. Indicatorul fișierului începe la sfârșitul fișierului. Creează un nou fișier dacă fișierul nu există
x - Creează un nou fișier numai pentru scriere. Returnează FALSE și o eroare dacă fișierul există deja
r + - Deschideți un fișier pentru citire / scriere. Indicatorul de fișiere începe de la începutul fișierului
w + - Deschideți un fișier pentru citire / scriere. Șterge conținutul fișierului sau creează un nou fișier dacă acesta nu există. Indicatorul de fișiere începe de la începutul fișierului
a + - Deschideți un fișier pentru citire / scriere. Datele existente în fișier sunt păstrate. Indicatorul fișierului începe la sfârșitul fișierului. Creează un nou fișier dacă fișierul nu există
x + - Creează un nou fișier pentru citire / scriere. Returnează FALSE și o eroare dacă fișierul există deja
PHP Read File - fread()
Funcția fread() citește dintr-un fișier deschis.
Primul parametru al fread() conține numele fișierului din care trebuie citit și al doilea parametru specifică numărul maxim de octeți de citit.
Următorul cod PHP citește fișierul "webdictionary.txt" până la sfârșit:
fread($myfile,filesize("webdictionary.txt"));
PHP Close File - fclose()
Funcția fclose() este utilizată pentru a închide un fișier deschis.
Este o practică bună de programare pentru a închide toate fișierele după ce ați terminat cu ele. Nu doriți ca un fișier deschis să fie difuzat pe serverul dvs. preluând resurse!
fclose() necesită numele fișierului (sau o variabilă care deține numele fișierului) pe care dorim să o închidem:
<?php
$myfile = fopen("webdictionary.txt", "r");
// ceva cod care urmează să fie executat ....
fclose($myfile);
?>
PHP Read Single Line - fgets()
Funcția fgets() este utilizată pentru a citi o singură linie dintr-un fișier.
Exemplul de mai jos produce (outputs) prima linie a fișierului "webdictionary.txt":
<?php
$myfile = fopen("webdictionary.txt", "r") or die("Nu se poate deschide fișierul!");
echo fgets($myfile);
fclose($myfile);
?>
După un apel la funcția fgets(), indicatorul de fișiere (file pointer) a trecut la linia următoare.
PHP Verifică sfârșitul fișierului - feof() (PHP Check End-Of-File - feof())
Funcția feof() verifică dacă s-a ajuns la „sfârșitul fișierului” (end-of-file) (EOF).
Funcția feof() este utilă pentru a bucla (looping) prin date de lungime necunoscută.
Exemplul de mai jos citește fișierul "webdictionary.txt" linie rând, până la sfârșitul fișierului (end-of-file):
<?php
$myfile = fopen("webdictionary.txt", "r") or die("Nu se poate deschide fișierul!");
// Ieșirea unei linii până la sfârșitul fișierului (end-of-file)
while(!feof($myfile)) {
echo fgets($myfile) . "<br>";
}
fclose($myfile);
?>
PHP Read Single Character - fgetc()
Funcția fgetc() este utilizată pentru a citi un singur caracter dintr-un fișier.
Exemplul de mai jos citește fișierul "webdictionary.txt" caracter după caracter, până când se ajunge la sfârșitul fișierului (end-of-file):
<?php
$myfile = fopen("webdictionary.txt", "r") or die("Nu se poate deschide fișierul!");
// Ieșirea unui caracter până la sfârșitul fișierului (end-of-file)
while(!feof($myfile)) {
echo fgetc($myfile);
}
fclose($myfile);
?>
După un apel către funcția fgetc(), indicatorul de fișier (file pointer) se mută la următorul caracter.
PHP Conectare la MySQL
PHP Conectează-te la MySQL
PHP 5 și versiunile ulterioare pot lucra cu o bază de date MySQL folosind:
Extensia MySQLi („i” este îmbunătățită)
DPO (Obiecte de date PHP/PHP Data Objects)
Versiunile anterioare de PHP au folosit extensia MySQL. Cu toate acestea, această extindere a fost depășită în 2012.
Ar trebui să folosesc MySQLi sau PDO?
Dacă aveți nevoie de un răspuns scurt, ar fi „Orice dorți”.
Atât MySQLi, cât și PDO au avantajele lor:
PDO va funcționa pe 12 sisteme de baze de date diferite, în timp ce MySQLi va funcționa doar cu baze de date MySQL.
Deci, dacă trebuie să schimbați proiectul pentru a utiliza o altă bază de date, PDO ușurează procesul. Trebuie doar să schimbați șirul de conexiune (connection string) și câteva interogari (queries). Cu MySQLi, va trebui să rescrieți întregul cod - interogările (queries) incluse.
Ambele sunt orientate pe obiecte (object-oriented), dar MySQLi oferă și o API procedurală (procedural API).
Ambele acceptă declarații pregătite (Prepared Statements). Declarațiile pregătite (Prepared Statements) protejează împotriva injecției SQL și sunt foarte importante pentru securitatea aplicațiilor web.
Exemple MySQL atât în MySQLi cât și în sintaxa PDO
Aici și în capitolele următoare vom demonstra trei moduri de a lucra cu PHP și MySQL:
MySQLi (orientat pe obiect/object-oriented)
MySQLi (procedural)
DOP
Instalare MySQLi
Pentru Linux și Windows: Extensia MySQLi este instalată automat în majoritatea cazurilor, atunci când este instalat pachetul mysql php5.
Pentru detalii despre instalare, accesați:
http://php.net/manual/en/mysqli.installation.php
Instalare DPO
Pentru detalii despre instalare, accesați: http://php.net/manual/en/pdo.installation.php
Deschideți o conexiune la MySQL
Înainte de a putea accesa datele din baza de date MySQL, trebuie să ne putem conecta la server:
Exemplu (MySQLi orientat pe obiect/MySQLi Object-Oriented)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
echo "Conectat cu succes";
?>
$connect_error a fost spart până la PHP 5.2.9 și 5.3.0. Dacă trebuie să vă asigurați compatibilitatea cu versiunile PHP înainte de 5.2.9 și 5.3.0, utilizați în schimb următorul cod:
// Verificați conexiunea
if (mysqli_connect_error()) {
die("Conexiunea la baza de date a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
echo "Conexiunea s-a realizat cu succes";
?>
Exemplu (PDO)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
try {
$conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=myDB", $username, $password);
// setați modul de eroare PDO la excepție
$conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
echo "Conectat cu succes";
}
catch(PDOException $e)
{
echo "Conexiune eșuată: " . $e->getMessage();
}
?>
În exemplul PDO de mai sus am specificat și o bază de date (myDB). PDO necesită o bază de date validă pentru a vă conecta. Dacă nu este specificată nicio bază de date, se face o excepție.
Un mare beneficiu al PDO este că are o clasă de excepție pentru a rezolva problemele care pot apărea în interogările noastre de baze de date (database queries). Dacă o excepție este făcută în block-ul try{}, scriptul nu mai este executat și curge direct către primul block catch(){}.
Închideți conexiunea
Conexiunea va fi închisă automat la finalizarea scriptului. Pentru a închide înainte conexiunea, utilizați următoarele:
MySQLi Object-Oriented:
$conn->close();
MySQLi Procedural:
mysqli_close($conn);
PDO:
$conn = null;
PHP XML Expat Parser
PHP XML Expat Parser
Analizatorul (parser) XML Expat integrat permite procesarea documentelor XML în PHP.
Analizatorul (parser) XML Expat
Analizatorul (parser) Expat este un analizator (parser) bazat pe evenimente.
Priviți următoarea fracție XML:
<from>Ioana</from>
Un analizator bazat pe evenimente (event-based parser) raportează XML-ul de mai sus ca o serie de trei evenimente:
Start element: from
Start CDATA section, value: Ioana
Close element: from
Funcțiile XML Expat Parser fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
Fișierul XML
Fișierul XML „note.xml” va fi utilizat în exemplul de mai jos:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Inițializarea analizatorului XML Expat (XML Expat Parser)
Vrem să inițializăm XML Expat Parser în PHP, să definim unii manageri pentru diferite evenimente XML, apoi să analizăm fișierul XML.
<?php
// Inițializați analizatorul XML (XML parser)
$parser=xml_parser_create();
// Funcție de utilizat la începutul unui element
function start($parser,$element_name,$element_attrs) {
switch($element_name) {
case "NOTE":
echo "-- Note --<br>";
break;
case "TO":
echo "To: ";
break;
case "FROM":
echo "From: ";
break;
case "HEADING":
echo "Heading: ";
break;
case "BODY":
echo "Message: ";
}
}
// Funcție de utilizat la sfârșitul unui element
function stop($parser,$element_name) {
echo "<br>";
}
// Funcție de utilizat la găsirea datelor de tip caracter
function char($parser,$data) {
echo $data;
}
// Specificați elementul handler
xml_set_element_handler($parser,"start","stop");
// Specificați gestionarul de date (data handler)
xml_set_character_data_handler($parser,"char");
// Deschideți fișierul XML
$fp=fopen("note.xml","r");
// Citiți datele
while ($data=fread($fp,4096)) {
xml_parse($parser,$data,feof($fp)) or
die (sprintf("XML Error: %s at line %d",
xml_error_string(xml_get_error_code($parser)),
xml_get_current_line_number($parser)));
}
// Eliberați analizatorul XML (XML parser)
xml_parser_free($parser);
?>
PHP XML DOM Parser
PHP XML DOM Parser
Analizatorul DOM încorporat (built-in DOM parser) face posibilă procesarea documentelor XML în PHP.
Analizatorul XML DOM
Analizatorul DOM (DOM parser) este un analizator bazat pe arbori (tree-based parser).
Priviți următoarea fracție document XML (XML document fraction):
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<from>Ioana</from>
DOM vede XML-ul de mai sus ca o structură de arbore (tree structure):
Nivelul 1: Document XML
Nivelul 2: Elementul rădăcină: <de la>
Nivelul 3: Element text: "Ioana"
Instalare
Funcțiile analizatorului DOM (DOM parser) fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
Fișierul XML
Fișierul XML de mai jos („note.xml”) va fi utilizat în exemplul nostru:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
XML de încărcare și ieșire (Load and Output XML)
Vrem să inițializăm analizatorul XML (XML parser), să încărcăm xml-ul și să îl scoatem:
<?php
$xmlDoc = new DOMDocument();
$xmlDoc->load("note.xml");
print $xmlDoc->saveXML();
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
Popescu Ioana Reminder Nu uita de mine în acest weekend!
Dacă selectați „View source” în fereastra browserului, veți vedea următorul HTML:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Buclă prin XML (Looping through XML)
Vrem să inițializăm analizatorul XML, să încărcăm XML și să ne buclăm (loop) prin toate elementele elementului <note>:
<?php
$xmlDoc = new DOMDocument();
$xmlDoc->load("note.xml");
$x = $xmlDoc->documentElement;
foreach ($x->childNodes AS $item) {
print $item->nodeName . " = " . $item->nodeValue . "<br>";
}
?>
Rezultatul codului de mai sus va fi:
#text =
to = Popescu
#text =
from = Ioana
#text =
heading = Reminder
#text =
body = Nu ma uita in acest weekend!
#text =
În exemplul de mai sus vedeți că există noduri de text goale (empty text nodes) între fiecare element.
Când XML generează, conține adesea spații albe (white-spaces) între noduri. Analizatorul XML DOM (XML DOM parser) tratează acestea ca elemente obișnuite și, dacă nu sunteți conștienți de ele, uneori provoacă probleme.
PHP AJAX - XML
PHP - AJAX și XML
AJAX poate fi utilizat pentru comunicarea interactivă cu un fișier XML.
Exemplu AJAX XML
Următorul exemplu va demonstra cum o pagină web poate extrage informații dintr-un fișier XML cu AJAX:
Exemplu explicat - Pagina HTML
Când un utilizator selectează un CD dint-o listă verticală, se execută o funcție numită "showCD()". Funcția este declanșată de evenimentul "onchange":
<html>
<head>
<script>
function showCD(str) {
if (str=="") {
document.getElementById("txtHint").innerHTML="";
return;
}
if (window.XMLHttpRequest) {
// cod pentru IE7+, Firefox, Chrome, Opera, Safari
xmlhttp=new XMLHttpRequest();
} else { // cod pentru IE6, IE5
xmlhttp=new ActiveXObject("Microsoft.XMLHTTP");
}
xmlhttp.onreadystatechange=function() {
if (this.readyState==4 && this.status==200) {
document.getElementById("txtHint").innerHTML=this.responseText;
}
}
xmlhttp.open("GET","getcd.php?q="+str,true);
xmlhttp.send();
}
</script>
</head>
<body>
<form>
Selectați un CD:
<select name="cds" onchange="showCD(this.value)">
<option value="">Selectați un CD:</option>
<option value="Bon Jovi">Bob Dylan</option>
<option value="Beatles">Bee Gees</option>
<option value="Scorpions">Cat Stevens</option>
</select>
</form>
<div id="txtHint"><b>Informațiile despre CD vor fi enumerate aici ... </b></div>
</body>
</html>
Funcția showCD() face următoarele:
Verificați dacă este selectat un CD
Creați un obiect XMLHttpRequest
Creați funcția care trebuie executată atunci când răspunsul serverului este gata
Trimiteți cererea dezactivată unui fișier de pe server
Observați că la URL se adaugă un parametru (q) (cu conținutul listei derulante)
Fișierul PHP
Pagina de pe server numită de JavaScript-ul precedent este un fișier PHP numit "getcd.php".
Scriptul PHP încarcă un document XML, "cd_catalog.xml", rulează o interogare (query) împotriva fișierului XML și returnează rezultatul ca HTML:
<?php
$q=$_GET["q"];
$xmlDoc = new DOMDocument();
$xmlDoc->load("cd_catalog.xml");
$x=$xmlDoc->getElementsByTagName('ARTIST');
for ($i=0; $i<=$x->length-1; $i++) {
//Procesați numai nodurile element
if ($x->item($i)->nodeType==1) {
if ($x->item($i)->childNodes->item(0)->nodeValue == $q) {
$y=($x->item($i)->parentNode);
}
}
}
$cd=($y->childNodes);
for ($i=0;$i<$cd->length;$i++) {
//Procesați numai nodurile element
if ($cd->item($i)->nodeType==1) {
echo("<b>" . $cd->item($i)->nodeName . ":</b> ");
echo($cd->item($i)->childNodes->item(0)->nodeValue);
echo("<br>");
}
}
?>
Când interogarea CD este trimisă de la JavaScript la pagina PHP, se întâmplă următoarele:
PHP creează un obiect XML DOM
Găsiți toate elementele <artist> care se potrivesc cu numele trimis de la JavaScript
Afișați informațiile despre album (trimiteți la marcatorul „txtHint”)
Acizi
Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor.
Săruri
Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză.
Hidrogenul
Caracteristici generale ale hidrogenului; formarea ionului de hidrură, H-, și formarea ionului de hidrogen (proton), H+. Răspândirea hidrogenului în natură. Metode de preparare a hidrogenului. Proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului. Hidruri. Ortohidrogen și parahidrogen. Hidrogenul atomic. Întrebuințările hidrogenului. Izotopii hidrogenului (protiu, deuteriu, tritiu).
Apa
Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.
Grupa 17 sau grupa a VII-a principală
Grupa a VII-a principală, numerotată VII A sau 17, numită și grupa halogenilor, conține următoarele elemente: fluor, F, clor, Cl, brom, Br, iod, I, astatin, At.
Grupa 16 sau grupa a VI-a principală
Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po.
Grupa 15 sau grupa a V-a principală
Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi.
Grupa 14 sau grupa a IV-a principală
Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb.
Grupa 2 sau grupa a II-a principală
Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase.
Grupa 1 sau grupa I principală
Grupa 6 sau grupa a VI-a secundară
Grupa a VI-a secundară a tabelului periodic, numerotată VI B sau 6, cuprinde elementele crom, Cr, molibden, Mo, și wolfram, W.
Grupa 7 sau grupa a VII-a secundară
Grupa a VII-a secundară a sistemului periodic, numerotată VII B sau 7, cuprinde elementele mangan, Mn, technețiul, Tc, și reniu, Re.
Grupa 8 sau grupa a VIII-a secundară
Grupa 8 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare, alături de grupele 9 și 10, cuprinde elementele fier, Fe, ruteniu, Ru, și osmiu, Os.
