Rezultate pentru tag: stare

SQL Valori NULL

Valori SQL NULL
Un câmp cu o valoare NULL este un câmp fără nici o valoare.
Dacă un câmp dintr-un tabel este opțional, este posibil să inserați o înregistrare nouă sau să actualizați o înregistrare fără a adăuga o valoare la acest câmp. Apoi, câmpul va fi salvat cu o valoare NULL.
O valoare NULL este diferită de o valoare zero sau un câmp care conține spații. Un câmp cu o valoare NULL este unul care a fost lăsat liber în timpul creării înregistrărilor!
Nu este posibil să se testeze valorile NULL cu operatori de comparație, cum ar fi =, < sau <>.
În schimb, va trebui să utilizăm operatorii IS NULL și IS NOT NULL.
Sintaxa IS NULL
SELECT column_names
FROM table_name
WHERE column_name IS NULL;
Sintaxa IS NOT NULL 
SELECT column_names
FROM table_name
WHERE column_name IS NOT NULL;
Operatorul IS NULL
Operatorul IS NULL este utilizat pentru testarea valorilor goale (valori NULL).
Următorul SQL listează toți clienții cu o valoare NULL în câmpul „Address”:
SELECT CustomerName, ContactName, Address
FROM Customers
WHERE Address IS NULL;
Folosiți întotdeauna IS NULL pentru a căuta valorile NULL.
Operatorul IS NOT NULL
Operatorul IS NOT NULL este utilizat pentru testarea valorilor care nu sunt goale (valori IS NOT NULL).
Următorul SQL listează toți clienții cu o valoare în câmpul „Address”:
SELECT CustomerName, ContactName, Address
FROM Customers
WHERE Address IS NOT NULL;

PHP Tipuri de date

Tipuri de date PHP(PHP Data Types)
Variabilele pot stoca date de diferite tipuri și diferite tipuri de date pot face lucruri diferite.
PHP acceptă următoarele tipuri de date: String, Integer, Float (floating point numbers - numit și dublu), Boolean, Array, Object, NULL, Resource.
PHP String
Un string este o secvență de caractere, cum ar fi „Hello world!”.
Un string poate fi orice text din ghilimele. Puteți utiliza ghilimele simple sau duble:
<?php
$x = "Hello world!";
$y = 'Hello world!';
echo $x;
echo "<br>";
echo $y;
?>
PHP Integer
Un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2 147.483.648 și 2.147.483.647.
Reguli pentru numere întregi (integers):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi (integers) pot fi specificate în: zecimal (baza 10), hexazecimal (baza 16), octal (baza 8) sau notare binară (baza 2)
În următorul exemplu $ x este un număr întreg (integer). Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 5985;
var_dump($x);
?>
PHP Float
Un float (număr flotant) este un număr cu punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
În exemplul următor $x este un float. Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 10.365;
var_dump($x);
?>
PHP Boolean
Un boolean reprezintă două stări posibile: TRUE sau FALSE.
$x = true;
$y = false;
Booleans sunt adesea folosiți în testarea condiționată. Veți afla mai multe despre testarea condiționată într-un capitol ulterior al acestui tutorial.
PHP Array
Un array (tablou) stochează mai multe valori într-o singură variabilă.
În următorul exemplu $cars este un array (tablou) . Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$cars = array("Volvo","BMW","Toyota");
var_dump($cars);
?>
PHP Object
Un object (obiect) este un tip de date (data type) care stochează date și informații despre modul de procesare a acestor date.
În PHP, un object (obiect) trebuie declarat explicit.
Mai întâi trebuie să declaram o clasă de obiect (class of object). Pentru aceasta, folosim cuvântul cheie class (class keyword). O clasă (class) este o structură care poate conține proprietăți și metode:
<?php
class Car {
    function Car() {
        $this->model = "VW";
    }
}
// creați un obiect (object)
$herbie = new Car();
// arată proprietățiile obiectului (object)
echo $herbie->model;
?>
PHP NULL Value
Null este un tip de date special care poate avea o singură valoare: NULL.
O variabilă de tip de date (data type) NULL este o variabilă care nu are nicio valoare atribuită.
Dacă o variabilă este creată fără valoare, i se atribuie automat o valoare de NULL.
Variabilele pot fi de asemenea golite prin setarea valorii la NULL:
<?php
$x = "Hello world!";
$x = null;
var_dump($x);
?>
PHP Resource
Tipul resursei speciale nu este un tip de date (data type) real. Este stocarea unei referințe la funcții și resurse externe PHP.
Un exemplu obișnuit de utilizare a tipului de date resurse (resource data type) este un apel la baza de date.

PHP Loops

Bucle PHP (PHP Loops)
În capitolele următoare veți învăța cum să repetați codul folosind bucle (loops) în PHP.
Bucle PHP (PHP Loops)
Adesea, atunci când scrieți cod, doriți ca același block de cod să fie difuzat de mai multe ori un anumit număr de ori. Deci, în loc să adăugăm mai multe linii de cod aproape egale într-un script, putem folosi bucle (loops).
Buclele (loops) sunt utilizate pentru a executa același block de cod din nou și din nou, atâta timp cât o anumită condiție este adevărată (true).
În PHP, avem următoarele tipuri de buclă (loop types):
while - buclează (loops) un block de cod atâta timp cât condiția specificată este adevărată (true).
do ... while - se buclează (loops) o dată printr-un block de cod, apoi se repetă bucla (loop) atâta timp cât condiția specificată este adevărată (true).
for - se buclează (loops) printr-un block de cod de un număr specificat de ori.
foreach - se buclează (loops) printr-un block de cod pentru fiecare element dintr-un tablou.
Capitolele următoare vor explica și vor oferi exemple pentru fiecare tip de buclă (loop type).
PHP bucla while (PHP while Loop)
Bucla while - Bucle printr-un block de cod atâta timp cât condiția specificată este adevărată (true).
PHP bucla while
Bucla while execută un block de cod atâta timp cât condiția specificată este adevărată (true).
Sintaxă
while (condition is true) {
     cod de executat;
}
<?php
$x = 1;
while($x <= 5) {
    echo "Numărul este: $x <br>";
    $x++;
}
?>
$x = 1; - Inițializați contorul de bucle (loop counter) ($x) și setați valoarea de pornire la 1.
$x <= 5 - Continuați bucla (loop) atâta timp cât $x este mai mică sau egală cu 5.
$X ++; - Măriți valoarea contorului buclei (loop counter) cu 1 pentru fiecare iterație.
<?php
$x = 0;
while($x <= 100) {
    echo "Numărul este: $x <br>";
    $x+=10;
}
?>
$x = 0; - Inițializați contorul buclei (loop counter) ($x) și setați valoarea de pornire la 0.
$x <= 100 - Continuați bucla (loop) atât timp cât $x este mai mic sau egal cu 100.
$X + = 10; - Măriți valoarea contorului buclei (loop counter) cu 10 pentru fiecare iterație.
PHP bucla do while (PHP do while Loop)
Bucla do ... while - Buclează (loops) o dată printr-un block de cod, apoi repetă bucla (loop) atâta timp cât condiția specificată este adevărată (true).
PHP bucla do while (PHP do while Loop)
Bucla do ... while va executa întotdeauna blocul de cod o dată, apoi va verifica starea și va repeta bucla (loop) cât timp (while) condiția specificată este adevărată (true).
Sintaxă
do {
    cod de executat;
} while (condition is true);
Exemplul de mai jos stabilește prima variabilă $x la 1 ($x = 1). Apoi, bucla do while (do while loop) va scrie o anumită ieșire, apoi va crește variabila $x cu 1. Apoi, starea este bifată ($x este mai mică sau egală cu 5?), Iar bucla (loop) va continua să funcționeze atâta timp cât $x este mai mică sau egală cu 5:
<?php
$x = 1;
do {
    echo "Numărul este: $x <br>";
    $x++;
} while ($x <= 5);
?>
În bucla do...while (do...while loop) în timp ce condiția este testată DUPĂ executarea instrucțiunilor din buclă (loop). Aceasta înseamnă că bucla do ... while (do...while loop) își va executa instrucțiunile cel puțin o dată, chiar dacă condiția este falsă (false). Vezi exemplul de mai jos.
Acest exemplu stabilește variabila $x la 6, apoi rulează bucla (loop), apoi starea este verificată:
<?php
$x = 6;
do {
    echo "Numărul este: $x <br>";
    $x++;
} while ($x <= 5);
?>
PHP bucla for. (PHP for Loop)
Bucla for -  Buclează (loops) printr-un block de cod de un număr specificat de ori.
PHP bucla for. (PHP for Loop)
Bucla for se utilizează atunci când știi în prealabil de câte ori ar trebui să ruleze scriptul.
Sintaxă
for (init counter; test counter; increment counter) {
    cod care trebuie executat pentru fiecare iterație;
}
Parametrii:
init counter: Initializarea valorii contorului buclei (loop counter).
test counter: evaluare pentru fiecare iterație de buclă (loop iteration). Dacă se evaluează la TRUE, bucla (loop) continuă. Dacă se evaluează la FALSE, bucla (loop) se termină.
increment counter: Crește valoarea contorului buclei (loop counter).
Exemplul de mai jos afișează numerele de la 0 la 10:
<?php
for ($x = 0; $x <= 10; $x++) {
    echo "Numărul este: $x <br>";
}
?>
$x = 0; - Inițializați contorul buclei (loop counter) ($x) și setați valoarea de pornire la 0.
$x <= 10; - Continuați bucla (loop) atâta timp cât $x este mai mic sau egal cu 10.
$x ++ - Măriți valoarea contorului buclei (loop counter) cu 1 pentru fiecare iterație.
Acest exemplu numără până la 100 din zece în zece:
<?php
for ($x = 0; $x <= 100; $x+=10) {
    echo "Numărul este: $x <br>";
}
?>
$x = 0; - Inițializați contorul buclei (loop counter) ($x) și setați valoarea de pornire la 0.
$x <= 100; - Continuați bucla (loop) atâta timp cât $x este mai mic sau egal cu 100.
$x + = 10 - Măriți valoarea contorului buclei (loop counter) cu 10 pentru fiecare iterație.
PHP bucla foreach (PHP foreach Loop)
Bucla foreach - Buclează (loops) printr-un block de cod pentru fiecare element dintr-un tablou (array).
PHP bucla foreach (PHP foreach Loop)
Bucla foreach funcționează numai pe tablouri (arrays) și este utilizată pentru a bucla (loop) fiecare pereche cheie / valoare (key/value ) dintr-un tablou (array).
Sintaxă
foreach ($array as $value) {
  cod de executat;
}
Pentru fiecare iterație de buclă (loop iteration), valoarea elementului array curent este atribuită lui $value, iar indicatorul tabloului (array) este mutat de unul singur până când ajunge la ultimul element de matrice (element array).
Următorul exemplu va emite valorile tabloului dat (array) ($colors):
<?php
$colors = array("red", "green", "blue", "yellow");
foreach ($colors as $value) {
  echo "$value <br>";
}
?>
<?php
$age = array("Ion"=>"35", "Petre"=>"37", "Tudor"=>"43");
foreach($age as $x => $val) {
  echo "$x = $val<br>";
}
?>

PHP Cookies

Cookie-uri PHP (PHP Cookies)
Ce este un Cookie?
Un cookie este adesea folosit pentru a identifica un utilizator. Un cookie este un fișier mic pe care serverul îl încorporează pe computerul utilizatorului. De fiecare dată când același computer solicită o pagină cu un browser, va trimite și cookie-ul. Cu PHP, puteți crea și recupera valorile cookie.
Creați cookie-uri cu PHP
Un cookie este creat cu funcția setcookie().
Sintaxă
setcookie(name, value, expire, path, domain, secure, httponly);
Numai parametrul name este necesar. Toți ceilalți parametrii sunt opționali.
PHP Creare / Recuperare Cookie (PHP Create/Retrieve a Cookie)
Următorul exemplu creează un cookie numit „user” cu valoarea „Ion Popescu”. Cookie-ul va expira după 30 de zile (86400 * 30).
„/” înseamnă că cookie-ul este disponibil pe întregul site web (în caz contrar, selectați directorul preferat).
Vom prelua apoi valoarea „user” cookie-ului (folosind variabila globală $_COOKIE). De asemenea, folosim funcția isset() pentru a afla dacă cookie-ul este setat:
<?php
$cookie_name = "user";
$cookie_value = "Ion Popescu";
setcookie($cookie_name, $cookie_value, time() + (86400 * 30), "/"); // 86400 = 1 day
?>
<html>
<body>
<?php
if(!isset($_COOKIE[$cookie_name])) {
    echo "Cookie-ul numit" . $cookie_name . "' nu este setat!";
} else {
    echo "Cookie '" . $cookie_name . "' is set!<br>";
    echo "Valoarea este:" . $_COOKIE[$cookie_name];
}
?>
</body>
</html>
Funcția setcookie() trebuie să apară BEFORE de eticheta (tag) <html>.
Valoarea cookie-ului este codificată în mod automat la trimiterea cookie-ului și automat decodificată atunci când este primită (pentru a preveni codificarea URL-ului, utilizați în schimb setrawcookie()).
Modificați o valoare cookie
Pentru a modifica un cookie, trebuie doar să setați (din nou) modul cookie folosind funcția setcookie():
<?php
$cookie_name = "user";
$cookie_value = "Alex Ionescu";
setcookie($cookie_name, $cookie_value, time() + (86400 * 30), "/");
?>
<html>
<body>
<?php
if(!isset($_COOKIE[$cookie_name])) {
    echo "Cookie-ul nimit'" . $cookie_name . "' nu este setat!";
} else {
    echo "Cookie'" . $cookie_name . "' este setat!<br>";
    echo "Valoarea este:" . $_COOKIE[$cookie_name];
}
?>
</body>
</html>
Ștergeți un cookie
Pentru a șterge un cookie, utilizați funcția setcookie() cu o dată de expirare din trecut:
<?php
// setați data de expirare la o oră în urmă
setcookie("user", "", time() - 3600);
?>
<html>
<body>
<?php
echo "Cookie 'user' este șters.";
?>
</body>
</html>
Verificați dacă cookie-urile sunt activate
Următorul exemplu creează un mic script care verifică dacă cookie-urile sunt activate. Mai întâi, încercați să creați un cookie de testare cu funcția setcookie(), apoi numărați variabila array $_COOKIE:
<?php
setcookie("test_cookie", "test", time() + 3600, '/');
?>
<html>
<body>
<?php
if(count($_COOKIE) > 0) {
    echo "Cookie-urile sunt activate.";
} else {
    echo "Cookie-urile sunt dezactivate.";
}
?>
</body>
</html>

PHP Sesiuni

Sesiuni PHP
O sesiune este o modalitate de a stoca informații (în variabile) pentru a fi utilizate în mai multe pagini.
Spre deosebire de un cookie, informațiile nu sunt stocate pe computerul utilizatorilor.
Ce este o sesiune PHP?
Când lucrați cu o aplicație, o deschideți, faceți unele modificări și apoi o închideți. Aceasta seamănă foarte mult cu o sesiune. Calculatorul știe cine ești. Știe când porniți aplicația și când terminați. Dar pe internet există o problemă: serverul web nu știe cine sunteți sau ce faceți, deoarece adresa HTTP nu menține starea.
Variabilele de sesiune (session variables) rezolvă această problemă prin stocarea informațiilor utilizatorului care vor fi utilizate pe mai multe pagini (de exemplu, numele de utilizator, culoarea preferată etc.). În mod implicit, variabilele de sesiune durează până când utilizatorul închide browserul.
Așa deci; Variabilele de sesiune (session variables) conțin informații despre un singur utilizator și sunt disponibile pentru toate paginile dintr-o singură aplicație.
Dacă aveți nevoie de o stocare permanentă, poate doriți să stocați datele într-o bază de date.
Porniți o sesiune PHP
O sesiune este pornită cu funcția session_start().
Variabilele de sesiune sunt setate cu variabila globală PHP: $_SESSION.
Acum, hai să creăm o nouă pagină numită "demo_session1.php". În această pagină, începem o nouă sesiune PHP și setăm câteva variabile de sesiune:
<?php
// Începeți sesiunea
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// Setați variabile de sesiune
$_SESSION["favcolor"] = "green";
$_SESSION["favanimal"] = "cat";
echo "Variabilele de sesiune sunt setate.";
?>
</body>
</html>
Funcția session_start() trebuie să fie primul lucru din documentul dvs. Înainte de orice etichete HTML.
Obțineți valori variabile ale sesiunii PHP
În continuare, creem o altă pagină numită "demo_session2.php". Din această pagină, vom accesa informațiile de sesiune pe care le-am setat pe prima pagină („demo_session1.php”).
Observați că variabilele de sesiune nu sunt transmise individual la fiecare pagină nouă, ci sunt preluate din sesiunea pe care o deschidem la începutul fiecărei pagini (session_start()).
De asemenea, observați că toate valorile variabilei de sesiune sunt stocate în variabila globală $_SESSION:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// Variabilele de sesiune echo care au fost setate pe pagina anterioară
echo "Culoarea preferată este " . $_SESSION["favcolor"] . ".<br>";
echo "Animalul preferat este " . $_SESSION["favanimal"] . ".";
?>
</body>
</html>
Un alt mod de a arăta toate valorile variabilei de sesiune (session variable) pentru o sesiune de utilizator (user session ) este să executați următorul cod:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
print_r($_SESSION);
?>
</body>
</html>
Cum functioneazã? De unde știe că sunt eu?
Majoritatea ședințelor setează o cheie de utilizator (user-key) pe computerul utilizatorului care arată așa: 765487cf34ert8dede5a562e4f3a7e12. Apoi, când o sesiune este deschisă pe o altă pagină, scanează computerul pentru o cheie de utilizator (user-key). Dacă există o potrivire, aceasta accesează sesiunea, dacă nu, începe o nouă sesiune.
Modificați o variabilă de sesiune PHP
Pentru a schimba o variabilă de sesiune, trebuie doar să o suprascrieți:
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// pentru a schimba o variabilă de sesiune, trebuie doar să o rescrieți
$_SESSION["favcolor"] = "yellow";
print_r($_SESSION);
?>
</body>
</html>
Distrugeți o sesiune PHP
Pentru a elimina toate variabilele globale ale sesiunii și a distruge sesiunea, utilizați session_unset() și session_destroy():
<?php
session_start();
?>
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<?php
// eliminați toate variabilele de sesiune
session_unset();
// distrugeți sesiunea
session_destroy();
?>
</body>
</html>

Acizi

Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor. 

Baze

Definirea bazelor conform teoriei disociației electrolitice și teoriei protolitice; formula generală și nomenclatura bazelor; proprietățile și reacțiile chimice specifice bazelor; ionizarea bazelor; metode generale de obținere a bazelor. 

Săruri

Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză. 

Hidrogenul

Caracteristici generale ale hidrogenului; formarea ionului de hidrură, H^-, și formarea ionului de hidrogen (proton), H⁺. Răspândirea hidrogenului în natură. Metode de preparare a hidrogenului. Proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului. Hidruri. Ortohidrogen și parahidrogen. Hidrogenul atomic. Întrebuințările hidrogenului. Izotopii hidrogenului (protiu, deuteriu, tritiu). 

Apa

Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.  

Grupa 17 sau grupa a VII-a principală

Grupa a VII-a principală, numerotată VII A sau 17, numită și grupa halogenilor, conține următoarele elemente: fluor, F, clor, Cl, brom, Br, iod, I, astatin, At.
 

Grupa 16 sau grupa a VI-a principală

Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po. 

 

Grupa 15 sau grupa a V-a principală

Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi. 
 

Grupa 14 sau grupa a IV-a principală

Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb. 

Grupa 13 sau grupa a III-a principală

Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl. 

Grupa 2 sau grupa a II-a principală

Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase. 

Grupa 1 sau grupa I principală

Elementele de tranziție

Structura electronică a elementelor de tranziție; caracteristicile chimice ale elementelor de tranziție. 

Grupa 3 sau grupa a III-a secundară

Grupa a III-a secundară a sistemului periodic, numerotată III B sau 3, cuprinde elementele rare scandiu, Sc, ytriu, Y, și lantan, La, precum și elementul radioactiv actiniu, Ac. 

 

Grupa 4 sau grupa a IV-a secundară

Grupa a IV-a secundară a sistemului periodic, numerotată IV B sau 4, cuprinde elementele rare titan, Ti, zirconiu, Zr, și hafniu, Hf. 

Grupa 5 sau grupa a V-a secundară

Grupa a V-a secundară a sistemului periodic, numerotată V B sau 5, cuprinde elementele rare vanadiu, V, niobiu, Nb, și tantal, Ta.

Grupa 6 sau grupa a VI-a secundară

Grupa a VI-a secundară a tabelului periodic, numerotată VI B sau 6, cuprinde elementele crom, Cr, molibden, Mo, și wolfram, W.

Grupa 7 sau grupa a VII-a secundară

Grupa a VII-a secundară a sistemului periodic, numerotată VII B sau 7, cuprinde elementele mangan, Mn, technețiul, Tc, și reniu, Re. 

Grupa 8 sau grupa a VIII-a secundară

Grupa 8 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare, alături de grupele 9 și 10, cuprinde elementele fier, Fe, ruteniu, Ru, și osmiu, Os. 

Grupa 9 sau grupa a VIII-a secundară

Grupa 9 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare alături de grupele 8 și 10, cuprinde elementele cobalt, Co, rodiu, Rh, și iridiu, Ir. 

Grupa 10 sau grupa a VIII-a secundară

Grupa 10 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare, alături de grupele 8 și 9, cuprinde elementele nichel, Ni, paladiu, Pd, și platină, Pt.