Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Acidul sulfuros, H2SO3

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!

Scurtă definiție

Acidul sulfuros, H2SO3, este un acid slab dibazic, cunoscut sub forma sărurilor sale: sulfiții și sulfiții de hidrogen. Acidul sulfuros este un lichid instabil, solubil în apă, incolor, cu o puternică aromă de sulf; derivă din absorbția dioxidului de sulf în apă. Denumirea întreagă este acid trioxosulfuric (IV). 

Definiție Descarcă PDF


Acidul sulfuros, H2SO3, este un acid slab dibazic, cunoscut sub forma sărurilor sale: sulfiții și sulfiții de hidrogen. Acidul sulfuros este un lichid instabil, solubil în apă, incolor, cu o puternică aromă de sulf; derivă din absorbția dioxidului de sulf în apă. Denumirea întreagă este acid trioxosulfuric (IV). 

Preparare
Acidul sulfuros se obține prin introducerea dioxidului de sulf în apă. El se cunoaște numai sub formă de soluție apoasă, deoarece se descompune ușor în dioxid de sulf și apă:
H2SO3 \rightleftharpoons H2O + SO2
De aceea, soluția de acid sulfuros miroase puternic a dioxid de sulf. 

Proprietăți
Ca și dioxidul de sulf, acidul sulfuros este un reducător puternic, prin faptul că se oxidează ușor trecând în acidul sulfuric:
caracterul reducator al acidului sulfuros
Astfel, la tratare cu dioxid de sulf sau acid sulfuros (respectiv sulfiți), o soluție violetă de permanganat se decolorează (MnO4- → Mn2+) sau o soluție portocalie de bicromat devine verde (Cr2O72- → Cr3+), iar o soluție galbenă brună de apă de brom se decolorează (Br → Br-). 
 
Reducerea halogenilor de către dioxid de sulf, respectiv acid sulfuros:
este o reacție caracteristică; ea folosește la determinarea calitativă a acidului sulfuros, ca și a dioxidului de sulf. 
 
Acidul sulfuros reacționează cu metalele active, formând sulfiți:
H2SO3 + Mg → MgSO3 + H2
De asemenea reacționează cu oxizi bazici și cu baze trecând în sulfiți. 
 
Sulfiții (sărurile acidului sulfuros) sunt produse importante. Acidul sulfuros fiind un acid dibazic slab:
H2SO3 \rightleftharpoons HSO3- + H+;          K1 = 1,6 ⸱ 10-2
HSO3- \rightleftharpoonsSO32- + H+;            K2 = 1,0 ⸱ 10-7
de la el derivă două serii de săruri: sulfiți acizi, adică sulfiți de hidrogen și un metal, MIHSO3, și sulfiți neutri, M2ISO3
 
Sulfiții acizi (numiți înainte și bisulfiți) sunt solubili în apă; unii există numai în soluție apoasă, de exemplu sulfitul acid de calciu, Ca(HSO3)2, folosit la obținerea celulozei (sub numele de leșie bisulfitică), sau sulfitul acid de sodiu, NaHSO3, întrebuințat în industriile textile (ca reducător în vopsitorie și decolorant).
 
Sulfiții neutri sunt greu solubili în apă, cu excepția sulfiților alcalini și a sulfitului de amoniu. 
În soluție apoasă, sulfiții se oxidează ușor la sulfați; de aceea trebuie păstrați în vase perfect închise. Prin reducere, ei trec în ditioniți (hiposulfiți), M2IS2O4
Acidul sulfuros fiind un acid slab, sulfiții reacționează cu acizii tari, de exemplu cu acidul clorhidric:
CaSO3 + 2HCl → CaCl2 + H2O + SO2
(de fapt, rezultă acid sulfuros, care însă se descompune). 
 
Sulfiții alcalini dizolvați în apă, prin tratarea cu sulf, trec în tiosulfați (vezi Acidul tiosulfuric). 
 
Sulfiții alcalini, singurii sulfiți solubili, se prepară prin tratarea cu dioxid de sulf a soluțiilor apoase sau a suspensiilor de hidroxizi sau carbonați alcalini. Sulfiții insolubili se obțin prin reacții de dublu schimb între sulfiți alcalini și săruri solubile ale unor metale. 
 
Dintre sulfiți, importanți sunt sulfitul de sodiu, Na2SO3, și sulfitul de potasiu, K2SO3
 
Deși acidul sulfuros liber nu a fost izolat, i se atribuie două formule de structură, izomere:

structura moleculei de acid sulfuros, H2SO3 
de la care derivă același ion . Ionul SO32- are structură de piramidă, cu baza triunghiulară și atomul de sulf în vârf. 
 
Cele două forme ale acidului sufluros, deși sunt inseparabile, formează două serii de esteri organici. 
 
În acidul sulfuros, atomul de sulf mai posedă o pereche de electroni neparticipanți, ceea ce este caracteristic atomilor care au numărul de oxidare mai mic cu doi decât numărul lor maxim de oxidare. 
 

Referințe

1. Edith Beral, Mihai Zapan: Chimie Anorganică, ediția a 3-a, Editura Tehnică, București, 1963

2. John Daintith: Dictionary of Chemistry, 6th edition, Oxford University Press, 2008, ISBN 9780199204632

Navigare în lectii

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2021 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri