Acizii carboxilici sunt compuşii organici funcţionali care conţin grupa funcţională carboxil (–COOH).
Denumirea acizilor carboxilici: se formează din cuvântul acid urmat de numele hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de carbon la care se adaugă sufixul –oic. De exemplu, primul compus al seriei omoloage a acizilor carboxilici se numeşte acid metanoic (HCOOH), alcanul corespunzător fiind metanul; al doilea compus al seriei se numeşte acid etanoic (CH3COOH). În cazul acizilor carboxilici care au catenă ramificată sau conţin şi alţi substituenţi, denumirea trebuie să precizeze şi poziţia acestora.
În structura grupei carboxil intră doi atomi de oxigen legaţi de acelaşi atom de carbon. Unul dintre atomii de oxigen este legat de carbon printr-o legătură dublă, iar celălalt atom de oxigen este legat de carbon printr-o legătură simplă, deoarece face parte dintr-o grupă hidroxil. Imaginea de mai jos prezintă structura grupei carboxil:
Deoarece între atomii de carbon, hidrogen şi oxigen ai grupei carboxil există o diferenţă de electronegativitate, grupa carboxil este polarizată. Atomul de hidrogen al grupei poate fi cedat destul de uşor în reacţiile chimice, de unde şi caracterul acid al acestei clase de compuşi.
Acidul etanoic sau acidul acetic, pe care-l cunoaştem sub denumirea uzuală de oţet, este acidul carboxilic cel mai cunoscut. Acidul acetic este componentul majoritar al lichidului obţinut prin fermentarea naturală a vinului, lichid numit oţet din vin.
Fermentaţia acetică se referă la oxidarea enzimatică a etanolului în acid acetic. Fermentaţia acetică are loc atunci când un lichid care conţine etanol vine în contact cu aerul şi este supus acţiunii unor bacterii (Micoderma aceti). Aceste bacterii conţin alcooloxidaza, enzima ce catalizează oxidarea etanolului la acid acetic.
Acidul acetic poate ceda atomul de hidrogen al grupei hidroxil, formând astfel ionul acetat: CH3 – COO-.
Acidul acetic este un acid slab: în reacţia cu apa, ionizează numai parţial. Caracterul acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile cu metale active, oxizi ai metalelor, hidroxizi şi săruri ale unor acizi mai slabi decât el precum carbonaţii, adică sărurile acidului carbonic.
Reacţia de esterificare este reacţia dintre un acid şi un alcool prin care se elimină o moleculă de apă şi se formează un ester.
Prin reacţia dintre acidul acetic şi etanol, în prezenţă de acid tare, se formează un ester numit acetat de etil.
