Alcooli - metanol, etanol, glicerină.

Compuşii organici cu funcţiuni sunt hidrocarburi în structura cărora unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu una sau mai multe grupe funcţionale.

Grupele funcţionale pot fi formate dintr-un singur atom sau dintr-o grupă de atomi şi imprimă caracteristici fizice şi chimice specifice compuşilor organici care le conţin.

Compuşii organici cu funcţiuni mixte, sau compuşii organici polifuncţionali, sunt compuşii care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale.

Există două clase importante de compuşi hidroxilici: alcoolii (R – OH) şi fenolii (Ar – OH).

Alcoolii sunt compuşii organici funcţionali care conţin grupa hidroxil (– OH) legată de un atom de carbon saturat, adică un atom de carbon hibridizat sp³ care participă numai la formarea de legături simple σ.

Denumirea alcoolilor: pentru a denumi un alcool se adugă sufixul –ol­ la numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon. De exemplu, alcoolul corespunzător metanului este metanolul, iar alcoolul corespunzător etanului este etanolul. Pentru alcoolii care conţin 3 sau mai mulţi atomi de carbon, denumirea trebuie să precizeze şi poziţia grupei hidroxil. În cazul în care alcoolul conţine mai multe grupe hidroxil, denumirea trebuie să precizeze şi numărul lor prin sufixe specifice. De exemplu: 1,2 – propandiol, 1,2,3 – propantriol.

După tipul atomului de carbon de care se leagă gruparea hidroxil, alcoolii se clasifică în:

• alcooli primari;
• alcooli secundari;
• alcooli terţiari.

După natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă gruparea hidroxil, alcoolii se clasifică în:

• alcooli saturaţi;
• alcooli nesaturaţi;
• alcooli aromatici.

După numărul grupărilor hidroxil din moleculă, alcoolii se clasifică în:

• alcooli monohidroxilici;
• alcooli polihidroxilici (numiţi şi polioli).

Legăturile C – O şi O – H întâlnite în structura alcoolilor sunt legături polare. Având o electronegativitate ridicată, atomul de oxigen contribuie la polarizarea moleculelor de alcooli. Această polarizare duce la apariţia legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool. De aceea, alcoolii sunt solubili în apă (în special alcoolii monohidroxilici inferiori) şi în alţi alcooli.

Punctele de fierbere şi de topire ale alcoolilor sunt cu mult mai ridicate decât ale hidrocarburilor corespunzătoare. Punctele de fierbere cresc cu creşterea numărului de grupe hidroxil din moleculă.

La temperatură obişnuită, alcoolii inferiori sunt lichizi, iar alcoolii superiori sunt solizi.

Metanolul şi etanolul au proprietăţi fizice foarte asemănătoare: sunt lichide incolore şi volatile, cu un miros uşor dulceag. Sunt foarte uşor solubile în apă, formând amestecuri omogene cu apa în orice proporţii. Însă, atunci când vine vorba de acţiunea acestor alcooli asupra organismului uman, există o diferenţă extrem de importantă: metanolul, ingerat în cantităţi mici provoacă orbirea, iar în cantităţi mai mari provoacă moartea.

Etanolul sau alcoolul etilic, cunoscut sub numele mai simplu de alcool, se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor din fructe sau melasă, sau a amidonului din cereale sau legume sub acţiunea unor ciuperci din drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae).

Etanolul are următoarele efecte asupra organismului uman:

• acţiune depresivă;
• acţiune sedativă şi tranchilizantă;
• acţiune diuretică;
• deshidratare;
• duce la exces de acetaldehidă, compus toxic pentru organism.

Glicerina este un lichid incolor, cu gust dulce şi vâscozitate mare. Glicerina este denumirea uzuală a 1,2,3 – propantriolului, un alcool cu trei grupări hidroxil. Este componenta de bază a grăsimilor, şi de asemenea, este materia primă de bază pentru fabricarea dinamitei (trinitratului de glicerină).