Produşii de policondensare ai monozaharidelor– zahăr, amidon, celuloză

Zaharoza numită şi sucroză, şi cunoscută sub numele uzual de zahăr, este o dizaharidă formată dintr-o unitate de glucoză şi o unitate de fructoză. Formula moleculară a zaharozei este: C₁₂H₂₂O₁₁.

Surse majore de zaharoză sunt tulpina trestiei de zahăr şi sfecla roşie. Se găseşte şi în fructe şi chiar şi în legume.

Zaharoza constituie o sursă rapidă de glucoză care este necesară pentru desfăşurarea proceselor biologice din toate celulele vii.

Prin reacţia de hidroliză, zaharoza se scindează într-o moleculă de glucoză şi o moleculă de fructoză. Fructoza este o monozaharidă izomeră cu glucoza. Amestecul de glucoză şi fructoză obţinut după hidroliza unei cantităţi de zaharoză se numeşte zahăr invertit.

Amidonul este o polizaharidă de rezervă formată din unităţi de α – D – glucoză unite între ele prin eliminarea unei molecule de apă între două grupări hidroxil în timpul policondensării. Formula moleculară a amidonului este: (C₆H₁₀O₅)_n. Amidonul nu este o substanţă unitară, ci este un amestec a două polizaharide: 20% amiloză şi 80% amilopectină.

Amiloza este componenta solubilă a amidonului. Prezenţa amilozei se recunoaşte prin reacţia cu iodul, când amiloza formează o substanţă albastră.

Amilopectina este componenta insolubilă a amidonului. În reacţia cu iodul dă o coloraţie roşie-violet. Amilopectina este o polizaharidă ramificată care poate conţine până la 10⁶ unităţi de glucoză, fiind astfel una dintre cele mai mari molecule întâlnite în natură.

Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi utilizează lumina pentru a produce glucoză din dioxid de carbon şi apă. Procesul are loc în organitele celulare ale plantelor numite cloroplaste. După obţinerea prin fotosinteză, o parte din glucoză este folosită de plantă ca sursă imediată de energie, şi o altă parte este depozitată sub formă de granule de amidon în anumite organite din celulele plantelor. Amidonul se acumulează în rădăcini, seminţe, tuberculi, sau ribozomi, care servesc drept depozit pentru amidon.

Amidonul se găseşte în cantităţi foarte mari în cartofi, porumb, orez, fasole, soia, grâu.

Amidonul pur este o pulbere albă, fără gust şi fără miros. Este insolubil în apă rece şi în alcool.

Celuloza este o polizaharidă formată din unităţi de β – D – glucoză unite prin eliminarea unei molecule de apă între două grupe hidroxil ale glucozei în timpul policondensării. Celuloza are aceeaşi formulă moleculară ca şi amidonul: (C₆H₁₀O₅)_n, însă fiind formată din forma β a glucozei, proprietăţile şi funcţiile sale sunt foarte diferite de cele ale amidonului.

Celuloza este o polizaharidă de structură: formează pereţii celulari la plante, dar şi scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare. Deoarece se întâlneşte în toate plantele superioare în procente foarte mari, celuloza este, din punct de vedere cantitativ, cel mai răspândit compus organic de pe pământ.

Celuloza are structură fibrilară şi este insolubilă în apă şi în marea majoritate a solvenţilor, însă este biodegradabilă. Celuloza este o substanţă solidă, albă, fără gust şi fără miros.

Celuloza se dizolvă în hidroxid de tetraaminocupru (II) (reactiv Schweitzer). Soluţia obţinută astfel poate fi transformată în mătase artificială.