Citirea graficului unei funcții
Tag-uri
Partajeaza in Google Classroom
Transcript
vreau Cum să rezolvăm două aplicații
în care vom citi graficele a două
funcții și avem aici prima întrebare
mulțimea punctelor reprezentate
în sistemul de axe poate fi graficul
unei funcții Iată avem aici unu
doi trei puncte acestea cu portocaliu
aceste trei puncte pot fi reprezentarea
geometrică a graficului unei funcții
pe Haide să trecem mai întâi coordonatele
acestor puncte primul punct are
abscisa 1 ordonată minus 1 este
Trecem unu și minus unu acest punct
are abscisă 2 iar ordonata este
1 Iar acest punct are abscisă 2
iar ordonata este 3 bun Acum avem
și coordonatele Ce ziceți aceste
trei puncte pot fi reprezentarea
geometrică a graficului unei funcții
vă las puțin timp să vă gândiți
Păi dacă nu va dat deja seama atunci
Haideți să facem și un tabel de
Valori și ce vom trece în acest
tabel pe prima linie tăcem valorile
absciselor iar pe a doua linie
Dacă am avea o funcție Atunci trebuie
să trecem valorile funcției în
accizele respective dacă pe funcția
argerich mof aici ar trebui să
trecem f de x însă loc de fb x
vom scrie y pentru că pe axa o
y trecem valorile funcției ca să
nu ne încărcăm foarte mult cu notații
Haide să trecem direct y7 prima
linie trecem valorile absciselor
pe acest punct are abscisă 1D și
trecem unul care este ordonata
minus unu ștergem aici minus unu
acest punct are abscisa 2 și ordonata
1 Deci trecem 2:01 acest punct
are abscisa A2 Da și ordona la
3:00 bun dar pe 2 abscisa 2 Deja
e trecută în atunci Haideți să
facem așa trecem aici unu și al
treilea punct are abscisa ordonata
A3 multe uitând un la acesta poate
fi acesta tabelul de Valori al
unei funcții nu de ce nu pentru
că dacă ar fi funcție atunci fiecare
element din prima mulțime trebuie
să aibă un singur corespondent
în cea de a doua mulțime și atât
că numărul 2 are doi corespondențe
și pe 1 și pe 3 Tec răspunsul este
nu mulțimea formată de aceste trei
puncte nu poate fi graficul unei
funcții pentru că aici Iată avem
abscisa punctul de abscisă 2 pare
ordonate lemn și 1 și 3 cu alte
cuvinte în această situație când
aveți cel puțin două puncte care
au aceeași abscisă și ordonate
diferite atunci graficul respectiv
nu este graficul unei funcții următoarea
aplicație avem aici o funcție definită
pe d cu valori în ce acesta e domeniul
de definiție acesta este codomeniul
iar în acest sistem de axe x o
y avem reprezentarea geometrică
a graficului funcției f prin aceste
patru puncte avem aici un punct
al doilea al treilea și al patrulea
și acum Haideți să răspundem la
câteva întrebări prima întrebare
Cât este f de minus 1 și cât este
f de 2 adică valorile funcției
în punctul de abscisă a minus unu
și în punctul de abscisă 2 Eu zic
că cel mai bine ar fi să facem
tabelul de Valori pentru funcția
f și avem aici Haideți să notăm
trasăm tabelul și vom avea x și
valorile funcției ceva trecem pentru
abscisă pentru variabila x acest
punct are abscisa minus unu Deci
dăm lui x valoarea minus 1 și aici
trebuie să avem e f de minus unu
Cât este f de minus 1 pe acest
punct are ordonata 1 asta înseamnă
că unul este f de minus unu și
am și răspuns la prima întrebare
ce mai avem următorul punct are
abscisa 1 Deci trecem 1 iar ordonata
adică e f d 1 este egală cu 4 m
mai departe al treilea punct are
abscisă 2 ordonata adică f de 2
ne dă 3 și ultimul punct are abscisă
3 trecem aici 3 iar ordonata este
1 adică FD 3 ne dă 1 bun Păi de
ce să notăm ce am obținut f de
minus 1 este egal cu 1 ștergem
semnele de întrebare f de minus
unu spus că ne dă 1 f de 2 Păi
dacă x este 2 f de 2 este 3 ce
am răspuns la cerința amic acum
să vedem care este domeniul de
definiție al funcției deja am trecut
aici domeniul de definiție este
reprezentat de mulțimea formată
din aceste elemente Haideți să
notăm d este egal cu avem elementele
minus unu unu doi și trei de adevăr
putem să și verificăm că este o
funcție Iată fiecărui element din
această mulțime corespunde câte
un singur element în a doua mulțime
să vedem acum care este imaginea
funcției f o imaginea funcției
f e reprezentată de valorile pe
care le ia concret funcția f adică
aceste numere și avem mn este formată
din elementele 1 4 3 și 1 dar pe
unul deja la întrecut Deci aceasta
este imaginea funcției f mulțimea
formată din elementele 1 4 și 3
altă întrebare să vedem dacă această
mulțime cu elementele 1 2 și 3
poate fi codomeniul funcției f
Păi ce trebuie să se întâmple întotdeauna
ce relație avem între imaginea
unei funcții și codomeniul e bine
întotdeauna imaginea funcției Haideți
să mutăm aici trebuie să fie inclusă
în codomeniu Păi avem această relație
Haideți să vedem mulțimea formată
din elementele 1 4 și 3 este Cumva
inclusă în această mulțime formată
din elementele 1 2 și 3 nu este
inclusă deci putem să dăm aici
această idee să notăm cu roșu tăiem
aici pentru că nu avem incluziunea
asta înseamnă că mnd e nu este
inclusă în mulțimea C cu alte cuvinte
această mulțime nu poate fi codomeniul
funcției este răspunsul la întrebare
este nu pentru că nu avem această
relație de incluziune ultima întrebare
Haide să se vadă păstrăm tabelul
să vedem dacă punctul de coordonate
3 și 2 aparține graficului funcției
f apoi putem să verificăm acest
lucru uităm dune în tabelul de
Valori dacă abcisa este 3 ordonata
este 2 iar dacă acciza este 3 ordonata
este 1 deci de fapt acest punct
d coordonate 3 și 2 nu aparține
graficului funcției Deci răspunsul
este și aici și să ne amintim că
întotdeauna un punct care aparține
graficului funcției trebuie să
aibă această formă o nota aici
x și fdx doar un asemenea punct
aparține graficului funcției f
acum dacă îi dăm lui x valoarea
3 atunci punctul de coordonate
3 si F de 3 aparține graficului
funcției f însă acest punct Cu
cât este egal echivalent cu trei
și F de 3 este 1 Da deci punctul
de coordonate 3 și 1 aparține graficului
funcției f nu punctul de coordonate
3 și 2 și cu aceasta sa încheiat
exercițiul nostru și iată că folosind
una de citirea reprezentării geometrice
a graficului funcției am putut
să determinăm și domeniul de definiție
al iei și imaginea funcției precum
și o să găsim răspunsul la aceste
două întrebări