Clasificarea unghiurilor
Tag-uri
Partajeaza in Google Classroom
Transcript
unghiuri definiție și clasificare
unghiul este figura geometrică
formată din două semidrepte cu
aceeași origine în imaginea de
mai jos avem semidreptele o a și
o b originea comună punctul o și
formează Unghiul aob să vedem Unde
putem întâlnii unghiuri în jurul
nostru de exemplu acoperișul acestei
locuințe formează un unghi la fel
și muchiile pereților apoi în zonele
de Munte întâlnim porțiune de teren
cu suprafață Înclinată față de
planul orizontal de exemplu această
pantă formează un unghi Iar atunci
când deschidem laptopul observăm
că se formează un unghi între ecran
și tastatură să vedem în continuare
Care sunt elementele unui unghi
punctele situate între cele două
semidrepte vor forma interiorul
unghiului iar cele situate în exteriorul
celor două semidrepte vor forma
exteriorul unghiului de exemplu
acest punct este un punct interior
unghiului iar acestea sunt puncte
exterioare unghiului cele două
semidrepte o a și o b se numesc
laturile unghiului iar punctul
o se va numi vârful unghiului pentru
a scrie Unghiul aob putem să folosim
oricare din aceste notații să vedem
în continuare Ce înțelegem prin
măsura unghiurilor Măsura unui
unghi este dată de deschiderea
dintre laturile sale Deci nu măsurăm
lungimea celor două semidrepte
pentru că știind că semidreptele
se pot prelungi la nesfârșit măsurăm
deschiderea dintre laturile sale
pentru măsurarea unghiurilor mă
folosi unitatea de măsură numită
grad iar instrumentul cu care măsurăm
unghiurile se numește raportor
să vedem cum putem să desenăm un
unghi cu măsura de 60 de grade
de exemplu nu folosi raportorul
fixăm originea unei semidrepte
în centrul raportorului și apoi
desenăm această semidreaptă fixăm
un punct în dreptul gradației de
60 de grade apoi îndepărtăm raportorul
și unim punctul respectiv cu originea
semidreptei desenată anterior acesta
va fi un unghi cu măsura de 60
de grade pe care putem să înotăm
MLP mă îmi scrie Acest lucru astfel
măsura unghiului r&b este egală
cu 60 de grade avem mai multe tipuri
de unghiuri începem cu unghiul
nul laturile acestui unghi sunt
două semidrepte care coincid și
unghiul nul are măsura de 0 grade
Acesta este un unghi nul pentru
că semidreptele o a și o b se suprapun
apoi putem să întâlnim unghi alungit
laturile acestui unghi sunt semidrepte
opuse ne uităm în acest desen și
observăm că punctele m n și p sunt
coliniare unghiul alungit are măsura
de 180 de grade și acest unghi
se mai numește și unghi cu laturile
în prelungire un alt tip de unghi
este unghiul drept laturile sale
sunt două semidrepte perpendiculare
Și are măsura de 90 de grade unghiul
ascuțit este unghiul cu măsură
cuprinsă între 0 și 90 de grade
Deci are măsura mai mică decât
măsura unghiului drept unghiul
obtuz Acesta are măsura cuprinsă
între 90 de grade și 180 de grade
din măsura unui unghi obtuz este
mai mare decât măsura unghiului
drept unghiul nul și unghiul alungit
se mai numesc unghiuri improprii
iar Unghiul care nu este nici nul
și nici alungit se numește unghi
propriu Se dau următoarele măsuri
de unghiuri măsura unghiului AOB
egală cu 70 de grade măsura unghiului
MNP este egală cu 88 de grade măsura
unghiului efg este 140 de grade
și măsura unghiului c d l este
de 90 de grade are unghiuri sunt
ascuțite dar obtuze dar drepte
unghiurile ascuțite sunt unghiurile
care au măsura mai mică de 90 de
grade observăm că avem două astfel
de unghiuri Unghiul aob care are
măsura de 70 de grade și unghiul
MNP are are măsura de 88 de grade
și atunci vom scrie că unghiul
a o b este ascuțit La fel și eu
unghiul MNP este tot ascuțit unghiurile
obtuze sunt unghiurile care au
măsura mai mare de 90 de grade
observăm că un singur unghi are
măsura mai mare de 90 de grade
și anume 140 de grade și atunci
voi scrie că unghiul e f g este
obtuz cea mai rămas unghiul cdl
Acesta are măsura de 90 de grade
înseamnă că el este un unghi drept
unghiul c d n este unghi drept