Clorura de fier(III), FeCl3

Clorura de fier(III) sau clorura ferică, FeCl₃, este un solid negru-maroniu, care cristalizează hexagonal, are punctul de topire la 306°C și se descompune la 315°C. Există de asemenea și ca hexahidrat, FeCl₃·6H₂O, care este o substanță cristalină delicvescentă de culoare galben-maroniu. 
 

 

Clorura de fier(III) se obține anhidră, prin trecerea unui curent de clor peste fier încălzit; în tehnică se prepară tratând fierul cu o soluție de acid clorhidric sau trecând un curent de clor printr-o soluție de FeCl₂ și evaporând soluția obținută. Clorura ferică cristalizează de obicei cu șase molecule de apă, FeCl₃·6H₂O, în cristale galbene (cu punctul de topire 37°C și punctul de fierbere 280-285°C). În stare anhidră cristalizează în foițe hexagonale, care în lumină incidentă au irizații verzi metalice, iar în transparență sunt roșii; este puternic delicvescentă. 

 

Clorura de Fe(III) este solubilă în apă, soluția având caracter acid din cauza hidrolizei. Se dizolvă în muți solvenți organici, formând soluții cu conductivitate electrică slabă, de exemplu în etanol, etoxietan și piridină. Cu clorurile unor elemente mai puternic electropozitive formează cloruri duble de tipul M^I[FeCl₄] și M₂^I[FeCl₅]. Clorura de Fe(III) produce coagularea albuminelor. Pe această proprietate se bazează folosirea ei ca hemostatic (coagulând albuminele din sânge, oprește hemoragiile). Ea se mai folosește ca oxidant în industria coloranților organici, drept mordant în imprimeria textilă, dezinfectant și epurator pentru apă, în metalurgie, etc.