Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Forţele dipol-dipol şi forţele de dispersie London

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
16 voturi 308 vizionari
Puncte: 10

Transcript



neam lemurii lecțiile trecute că

forțele intermoleculare sunt Forțele

care se manifestă între molecule

iar forțele intramoleculare sunt

fortele care se manifestă în interiorul

unei molecule și sunt mult mai

puternice decât cele intermoleculare

am discutat și faptul că legăturile

de hidrogen sunt cele mai puternice

dintre forțele intermoleculare

și a mai văzut și că aceste legături

de hidrogen Explică proprietățile

apei proprietăți care No ne sunt

poate familiare în să facă apa

să se comporta normal față de alți

compuși chimici la mai sunt însă

două tipuri de forțe intermoleculare

despre care trebuie să discutăm

Ce anume forțele dipoli pol și

Forțele de dispersie London aceste

două tipuri de forțe se mai numesc

și forțe van der waals după omul

de știință olandez Iohannis Dietrich

van der waals care a avut o contribuție

importantă în domeniu Haideți să

începem cu Forțele de polipol mai

întâi să ne reamintim că unde e

Poli este o structură dintre o

moleculă Spre exemplu acidul clorhidric

cu zone cu densitate parțial negativă

în jurul atomului care atrage mai

puternic pre electronii dintre

o legătură covalentă și cu zone

cu densitate de sarcină parțial

pozitivă în jurul atomilor care

au pus în comuna chel electroni

care acum e atras de ea tu mult

mai electronegativ Deci Acesta

este un dipol forțele default dipol

se stabilesc între moleculele polare

datorită atracției de natură electrostatică

dintre atomii încărcați cu sarcina

parțial pozitivă dintre o moleculă

și atomi încărcați cu sarcina parțial

negativă dintre o moleculă vecie

Deci ca și legăturile de hidrogen

sunt forțe de natură electrostatică

doar că sunt mai slabe să luăm

cazul acidului clorhidric știind

că atomul de clor a trage spre

electroni pentru că e mai electronegativ

decât hidrogenul de aici vor prezenta

astfel atomul de clor și astfel

atomul de hidrogen Așadar în cazul

acestui tip de molecule polare

vom avea a forței de polipol este

pur și vorba de o forță între cei

doi poli forță care va ține împreună

moleculele de acid clorhidric Dacă

am avea câteva molecule de acid

clorhidric și am încercat să le

aranjăm cu sarcini parțiale de

același semn alăturate iar fi de

fapt imposibil ele nu pot exista

în această formă de aici moleculele

de AG clorhidric se vor orienta

în așa fel încât să o sarcină parțial

negativă este atrasă de un aparțin

pozitivă Deci plus ia tras de mine

o sau minus a tras de plus alte

exemple de molecule care interacționează

prin legături din polipol sunt

hidrogenul sulfurat acidul clorhidric

sau acidul bromhidric legătura

din polipol este mai slabă decât

legătura de hidrogen moleculele

asociate prin legături depo Depot

au punctele de fier și puncte de

topire mai scăzute decât cele asociate

prin legături de hidrogen dar și

legăturile de hidrogen sunt de

fapt un pic mai special de forțele

depo Depot care apar după cum am

discutat lecții de trecute între

molecule care au în structura lor

legături între atomi de azot și

hidrogen între oxigen și hidrogen

sau între atomi de hidrogen și

Flor există și forțe intermoleculare

mai slab decât interactive depozit

Poli aceste forțe se numesc forțe

de dispersie London ce a fost denumite

după Fritz London omul de știință

care rea identificat pentru prima

oară existența acestor forțe cele

mai slabe dintre forțele intermoleculare

lare este dovedită de faptul că

toate substanțele inclusiv cele

nepolare pot fi aduse în stare

lichidă și apoi în stare solidă

să ne reamintim că substanțele

nepolare sunt cele formate din

molecule care nu au diferență de

electronegativitate între atomilor

sau a o diferență de litru nativitate

mai mică decât 0 Forțele de dispersie

London sunt Forțele de atracție

care pot fi găsite între toate

tipurile de atomi și molecule deci

sunt foarte importante pentru că

se găsesc în orice ceea ce le face

de fapt să apară sunt electronii

distribuiți neregulat în învelișurile

exterioare ale atomilor în moleculă

nepolară sau între un atom neutru

electroni se rotesc în jurul nucleului

și se poate întâmpla ca la un moment

dat mai mulți electroni Să se afle

între regiune atomului pentru că

electronii sunt distribuiți inegali

ce creează ceea ce se numește un

alt temporar Deci Omule cu sarcină

electrică temporară una parțial

negativă și la parțial pozitiv

atomi sau molecule cu dipoli temporar

interacționează și formează asociației

moleculare unite prin forțe de

dispersie London dacă Numai acestei

forțe se exercită între moleculele

unei substanțe atunci substanța

va avea puncte de topire și puncte

de fierbere foarte joase este cazul

substanțelor compuse din molecule

nepolare cu hidrogenul oxigenul

azotul sau clorul sau este cazul

atomilor gazelor nobile în stare

lichidă sau solidă ileonul argonul

kriptonul aceste particule nu se

pot asocia decât prin acest tip

de interacțiune fi existat aceste

forțe nu am fi văzut noi niciodată

gazele nobile în fază lichidă Dar

pentru aceste forțe există știind

că R 5 gazele nobile obținem forma

lor niciun test Ceea ce tineri

atomi de heliu Spre exemplu împreună

în faza lichidă co în forțele de

dispersie London avem aici 2 atom

de heliu aceștia au fiecare câte

doi protoni în nucleu și câte doi

electroni în învelișul electronic

Pe măsură ce apropiem cei doi atom

de heliu iată ce se va întâmpla

cu electronilor electroni din învelișul

unui atom sunt atrași de protoni

din nucleul celuilalt atom este

pur și simplu vorba de legea lui

coulomb Ba atractiei electrostatice

de asemenea există și repulsie

între electroni celor doi atomi

pentru că au aceeași sarcină așa

dar ceea ce se creează în acest

caz sunt dipoli temporari ei au

capete pozitive și negative pe

care le putem reprezenta mai simplu

în acest fel de aici o forță de

dispersie londoni pur și simplu

conexiunea dintre aceste două capete

e chiar simplu E ceva care se întâmplă

instanțe temporar și a dispărea

dar dacă avem îndeajuns de multe

atom de heliu și temperatura este

îndeajuns de scăzută atunci vom

avea heliu lichid Deci Ceea ce

va crește teoria acestor forțe

este zona de contact cu cât avem

mai mulți electroni apropiați unul

de altul cu atât mai multe astfel

forțe gandesti adică mărimea interacției

crește odată cu masa molară asta

Explică Și de ce coborând în jos

în seria moleculelor de halogeni

clor clor brom și iod Deci în ordinea

în care crește volumul Atomic trecem

prin toate cele trei stări de agregare

norul și clorul sunt gaze bromul

este aliki iar eu duel este solid

asta se întâmplă pentru că Pe măsură

ce volumul atomic crește erau mai

mulți electroni care să formeze

dai temporar și cu asta am încheiat

discuția despre forțele intermoleculare

acum că între moleculele polare

cu diferență mare de electronegativitate

între atomi Cum sunt amoniacul

apa și acidul clorhidric se manifestă

detur de hidrogen tot între moleculele

polare dar cu diferențe mai mici

de electronegativitate între atomi

precum acidul clorhidric hidrogenul

sulfurat sau acidul uric se manifestă

legături polipol iar între moleculele

nepolare precum oxigenul nas otul

sau clorul sau între atomii gazelor

rare heliu neon argon krypton xenon

se manifestă Forțele de dispersie

London

Teorie - Forțe dipol-dipol și forțe de dispersie LondonAscunde teorie X

Forțe dipol-dipol și forțe de dispersie London

 

Forțele dipol-dipol și forțele de dispersie London sunt tipri de interacțiuni intermoleculare, sau legături slabe.

Dipolul  (în chimie) se referă la separarea sarcinilor electrice dintre doi atomi legați covalent, în cadrul unei molecule. Dipolii apar în cazul moleculelor polare deoarece electronii preferă să fie mai apropiați de atomul cu electronegativitate mai mare, generând o zonă de sarcină parțială negativă în jurul acestuia (notată cu δ-). În jurul atomilor mai puțin electronegativi, unde densitatea de electroni este mai mică, se generează zone de sarcină parțială pozitivă (notate cu δ+).

Exemplu – molecula de HCl este un dipol:

Forțele dipol-dipol se stabilesc între molecule polare (care au dipoli permanenți) datorită atracției de natură electrostatică dintre atomii cu sarcină parțială pozitivă dintr-o moleculă și atomii cu sarcină parțială negativă dintr-o moleculă vecină. Așadar, sunt tot forțe de natură electrostatică, cum este și cazul legăturilor de hidrogen, însă sunt mai slabe. De fapt, legăturile de hidrogen sunt un tip special de forțe dipol-dipol.

Fiind interacțiuni intermoleculare mai slabe decât legăturile de hidrogen, moleculele asociate prin forțe dipol-dipol au puncte de fierbere și de topire mai scăzute decât cele asociate prin legături de hidrogen.

Exemple de molecule care interacționează prin forțe dipol-dipol sunt HCl, H2S, HI, HBr.

Exemplu – Interacția dipol-dipol se poate observa în cazul moleculelor de HCl: polul pozitiv al unei molecule de HCl atrage polul negativ al unei molecule vecine, influențându-i astfel poziția.

Forțele de dispersie London sunt cele mai slabe dintre forțele intermoleculare și apar între toate tipurile de atomi și molecule. Forțele de dispersie London sunt forțe de atracție temporară care apar atunci când electronii din straturile exterioare a doi atomi vecini ocupă poziții care duc la formarea unor dipoli temporari. Existența acestor forțe explică de ce orice substanță, inclusiv substanțele nepolare și chiar și gazele nobile, pot fi aduse în stare lichidă și apoi în stare solidă atunci când temperaturile sunt modificate în mod corespunzător.

Datorită mișcării constante a electronilor în jurul nucleului, un atom sau o moleculă poate dezvolta un dipol temporar în momentul în care electronii sunt distribuiți inegal (sau asimetric) în stratul de valență.

 

Atomii sau moleculele cu dipoli temporari interacționează datorită atracției elctrostatice dintre dipolii temporari.

 

Volumul atomic influențează tăria forțelor de dispersie: atomii mai mari și mai grei, deci cu volum atomic mare, pot forma forțe de dispersie mai puternice decât atomii cu volum atomic mic. Acest lucru se întâmplă deoarece în atomii mai mari electronii de valență sunt, de obicei, mai îndepărtați de nucleu decât în atomii mai mici – aceși electroni sunt mai puțin atrași de nucleu, deci pot forma dipoli temporari cu mai multă ușurință.

 

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2021 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri