Măsurători electrice.

În ce an a 9-a Lecție despre curentul

electric continuum vom discuta

despre măsurări electrice adică

despre măsurarea intensității curentului

și rezistenței electrice curentul

intensitatea curentului electric

se măsoară bineînțeles cu un ampermetru

de multe ori dorim să mărim domeniul

de măsurare al unui ampermetru

și pentru a mări acest domeniu

de utilizare de n ori adică pentru

a putea măsura curenți cu intensități

de până la n ori mai mari decât

intensitatea maximă permisă pentru

arme ampermetrul nostru se conectează

în paralel cu ampermetrul un sunt

Care este o rezistență dormită

valoare Haide să calculăm valoarea

acestei rezistențe RS a șutului

pentru calm curentul măsurat de

ampermetru e a să fie de 10 ori

mai mic decât curentul ce trece

prin această placeți conductor

Deci putem Scrie prima lege circov

pentru acest Nord să notăm nodul

m și vom avea curenții curentului

care intră și curenții Așii esti

prima lege circo pentru nodul m

se scrie e este egal cu e a cruceas

și după ca ma sus dorim ca curentul

e să fie de n ori mai mare decât

curentul măsurat de către ampermetru

ia înlocuind obținem că e n minus

unu e a este egal cu s din legea

ohm pentru această porțiune de

circuit m n putem scrie că you

Care este diferența de potențial

dintre punctele m și n este egal

cu r a i a și este egal de asemeni

cu r s e s folosind aceste două

relații obținem că e n minus 1

împărțit la r a este egal cu împărțit

la aer adică relația finală care

o căutam r s este egal cu r a împărțit

la n minus 1 aceasta este valoarea

rezistenței șutului în raport cu

rezistență ampermetrului pentru

care obținem o amplificare de n

ori a domeniu de măsurare ampermetru

în practică Spre exemplu dacă avem

o rezistență ampermetrului de 0

1.000 și curentul maxim al ampermetrului

nostru este 10 amperi dar dorim

să putem măsura până la 100 de

amperi 100 de amperi Adică n este

10 pui și simplu înlocuim în relația

de mai sus și obținem că trebuie

să folosim în paralel cu ampermetrul

sunt cu rezistența egală cu 0 1.000

împărțit la 9 adică 10 minute nu

deci 0 RON dacă facem aceasta Spre

exemplu Când ampermetrul va măsura

să zicem 3 amperi asta înseamnă

că curentul prin conductor este

de fapt 30 de amperi tensiunea

electrică se măsoară bineînțeles

cu un voltmetru la fel putem extinde

domeniul de măsurare al voltmetrului

V ce măsoară tensiunea la bornele

rezistenței rezistenței r dacă

folosim o altă rezistență numită

rezistența adițională în serie

cu voltmetrul pentru a crește tensiunea

maximă de n ori relația pe care

nu putem scrie mediat este că un

este egal cu u a plus Deci tensiunea

dintre punctele sale notăm tot

cu m și n va fi diferența de potențial

rezistența adițională plus rezistența

de potențial măsurat diferența

de potențial măsurată de voltmetru

nostru după cum am spus dorim ca

să fie de n ori UV adică tensiunea

sau diferența de potențial măsurată

de v să fie de n ori mai mică decât

diferența de potențial de pe rezistor

în concluzie putem scrie că e n

minus 1 este egal cu u a împărțim

prin concurentul comun Deci avem

același curent ce trece prin rezistența

adițională și volumul obținem că

iar a este egal cu n minus 1 r

v Deci din nou am împărțit la aceasta

este valoarea pentru rezistența

adițională comparată cu rezistența

voltmetrului pentru care putem

extinde de n ori domeniul de măsurare

al volumului să trecem la măsurarea

rezistenței pentru măsurarea rezistenței

electrice se folosesc două metode

prima metodă implică utilizarea

unui ampermetru și a unui voltmetru

iar cea de a doua metodă implică

utilizarea unei punți de rezistoare

începem cu metoda ce folosește

combinația voltmetru ampermetru

pentru măsurarea unei rezistențe

cu valoare mare de chiar în acest

desen este rezistență cu valoare

mare folosim un ampermetru și un

voltmetru celălalt element al acestui

circuit este generatorul G de ce

în acest caz putem aplica cea de

a doua legea lui chircov pentru

acest ochi Deci în acest ochi uite

îmi scrie că avem este egal cu

u a plus e a r adică altfel spus

tensiunea dintre punctele m și

n este egală cu tensiunea măsoară

Deva metru și este egală cu suma

dintre tensiunea la bornele ampermetrului

plus tensiunea la bornele rezistorului

de aici rezultă că aer este egal

cu cu A minus scuzați u z minus

u a împărțit la ei adică este egal

cu UV împărțit la ei minus r a

rezistența ampermetrului raportul

dintre tensiunea la bornele ampermetrul

și intensitate i a a este curentul

comun ce trece prin această ramură

a ochiului Deci raportul dintre

ua și ia este rezistența ampermetrului

dar am spus că ne aflăm în cazul

în care rezistența El e mare Asta

înseamnă că îmi particulare stent

ampermetrului este mult mai mică

decât aer ne aflăm în acest caz

de Ce rezultă de aici că aer este

aproximativ egale cu UV împărțit

la ia să notăm că în general un

ampermetru are rezistență mică

și dacă în particular în cazul

nostru rezistența R este mare această

relație este satisfăcută deci pur

și simplu citim tensiunea din de

pe voltmetru și intensitatea de

pe ampermetru și raportul lor este

rezistența iar dacă rezistența

în schimb este mică și de se apropie

de valoarea rezistenței ampermetrului

trebuie să modificăm un pic montajul

adică circuitul electric și folosim

în așa numit montaj amonte în care

avem aceeași același timp de montaj

dar voltmetrul este în paralel

doar cu rezistența nu cu rezistența

și ampermetru în acest caz Putem

să scriem din prima lege a lui

chircov că e a este egal cu e z

plus ia unde în mod Evident e a

este intensitatea curentului prin

ampermetru este intensitatea curentului

prin voltmetru și e r este intensitatea

curentului prin rezistenta pe care

dorim să măsurăm acest această

ecuație se poate scrie mai departe

ca un V împărțit la r m Plus cu

plus aer împărțit la Dar bineînțeles

deoarece sunt în paralel cu v este

egal cu cu Da volumul este în paralel

cu rezistența aer Deci pensiunile

de la bornele lor sunt egale cu

diferența de potențial dintre punctele

m și n rezultă că e a este egal

cu UV înmulțit cu 1 pe Hervis 1

pe r dar după cum am spus ne aflăm

în cazul în care el este mic de

cer este mult mai mic decât acesta

este adevărat atât pentru că este

mic dar și pentru că în general

sau întotdeauna voltmetrele au

rezistențe mari în general ampermetrelor

rezistenței mici și volumele o

rezistență ma Deci dacă ieri Este

mic și îl vezi de mare atunci el

este mult mai mic decât b și în

concluzie putem scrie că r este

aproximativ egale deci putem să

neglijăm acest termen și deci el

va fi aproximativ egale cu cu v

împărțit la ia iar este raportul

dintre tensiunea ciuci pe care

o citim pe voltmetru împărțită

la intensitatea pe care o citim

pe ampermetru cele doua metodă

este metoda funcțiilor de rezistențe

în particular cea mai folosită

Este așa numită punte weston puntea

wheatstone pe care o vedeți în

acest desen este o aplicație practică

a metodei 0 de măsurare a unei

mărimi prin care în loc să măsurăm

direct cu mărimea mărimea de interes

în cazul nostru rezistența RX dorim

să măsurăm valoarea rezistenței

rx1 să măsurăm direct o mărime

de interes precum această rezistență

măsură Mai degrabă o diferență

de mărimi citind de la zero adică

ia valori foarte mici o astfel

de măsurare adică măsurarea unei

diferențe de Valori in general

mai precisă pentru că erorile de

măsurare se simplifică prin operația

de scădere când măsurăm o rezistență

întotdeauna în practică în Deci

dacă măsurăm o valoare aer întotdeauna

vom avea o eroare de măsurare Delta

EUR dacă măsurăm Air 1 minus ar2

în loc să măsurăm un aer această

eroare de măsurare se va simplifica

când se măsoară diferența de aceea

metoda 0 și o metodă în general

mai precis cum facem acesta folosim

acest instrument numit galvanometru

De ce nu mai este un generator

în acest desen și un galvanometru

galvanometrul notat cu Jean acest

desen e un ampermetru sensibil

la intensități ale curentului foarte

mici de ordinul micro amperului

micro înseamnă de ordinul 10 la

minus 6 amperi practic măsurarea

a reloca să se variază rezistența

etalonul Deci acest aer este o

rezistență variabilă se va realiza

acest până când intense obținem

o intensitate prin galvanometru

egală cu 0 Deci aer se variază

astfel încât să obținem un egal

cu 0 egal cu 0 înseamnă evident

că între punctele m și n nu avem

nicio diferență de potențial Deci

v m m egal cu v Pe de altă parte

dacă notăm curenții e 2:01 putem

scrie imediat că avem următoarele

relații va minus v m este egal

cu Eric Si 2 de asemeni vm minus

v b este egal cu re2 asta deoarece

curentul e g este egal cu 0 când

puncte este în echilibru și Deci

curentul prin aer va fi egala tunci

cu curentul prin Eric și va fi

E2 de asemeni pe celălalt traseu

între punctele a și b avem că va

minus v e n este egal cu r11 și

v n minus v b este egal cu r21

din aceste relații și folosind

faptul că de fapt când puncte este

echilibrată vm este egal cu vn

putem scrie în sfârșit că ar xe2

este egal cu r11 dar și că re2

este egal cu her-2 Ion din nou

pentru că BM egal cu Van Deci obținem

aceeași cantitate în această parte

a ecuațiilor Deci acestea două

de vin egală la fel v m egal cu

vand Deci acesteia două devin egale

făcând raportul pentru a elimina

curenții obținem că r x împărțit

la R este egal cu R 1 împărțit

la r 2 deci RX rezistența pe care

dorim să măsurăm va fi unul împărțit

la r 2 înmulțit cu r valoarea rezistenței

variabile și să îl acesta se folosește

puntea weston Pentru a măsura valoarea

rezistenței necunoscute RX