Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Reacţii de condensare şi policondensare

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
7 voturi 185 vizionari
Puncte: 10

Transcript



condensarea e procesul prin care

două molecule organice si Ionescu

în moleculă mai mare se formează

noi legături covalente prin ruperea

unor legături sau prin eliminare

unor substanțe cu moleculă mică

între cele două molecule organice

de obicei se elimină apă sau în

alcool reacțiile de condensare

sunt foarte variate și pot fi reacții

de adiție urmate uneori de reacții

de eliminare sau de reacții de

substituție Ce reacții au aplicații

în sinteza multe substanțe organice

și reprezintă o metodă importantă

de mărirea numărului de atomi de

carbon dintre o moleculă organele

și cetonele pot da reacții de condensare

foarte important a acestor reacții

se mai numesc și reacții de condensare

aldolica și crotonic în reacțiile

de condensare unul din compușii

carbonilici participă la reacție

cu grupa carbonil și se numește

componentă carbonică pe scurt ceea

ce celălalt compus carbonilic participă

la reacție cu o grupă metil etilen

sau metilen grupă care se află

în poziția vecină grupei carbonil

descompusă va numi componenta metilenica

pe scurt ce e atomi de hidrogen

legat de atomul de carbon pe chinga

pe carbonier adică în poziția Alfa

față de grupa carbonil sunt mai

reactiv în reacțiile de condensare

decât ceilalți atomi de hidrogen

din molecula reacția de condensare

dintre componenta carbonilic ăși

componenta metilenica presupune

două etape prima este reacția de

ionizare sau condensare aldolica

a doua etapă este reacția de crotonizare

sau condensarea crotonica condensarea

aldolica constă în ediția componente

metilenice la grupa carbonil din

componenta carbonilica astfel rezultă

fiio hidroxi aldehidă care se mai

numește și L2 sau o hidroxi cetonă

care se mai numește și ce tot observăm

că produsul compensării dintre

cei doi compuși carbonilici conține

două funcțiuni de aldehidă sau

si tona si de alcool astfel sau

format cele două denumiri aldol

de la aldehidă și alcool sau situl

de la acetonă și alcool următoarea

etapă condensarea crotonica presupune

de hidratare al dorului sau ce

solului cu formarea unui compus

carbonilic alfabeta nesaturat eliminat

omule cula de apă între grupa hidroxil

și un atom de hidrogen din poziția

de Gina grupei carbonica exemplu

în condensare a doua aldehide și

condensarea două chato prima reacție

Avem două molecule de etanol aceasta

este componenta carbonilica iar

aceasta este componenta metilenica

în prima etapă de L2 zare se formează

un alt de la Sascut rashid Roxi

buton ollie iar în a doua etapă

în cea de crotonizare se formează

aldehida crotonica în acest caz

2-butena în cea de a doua reacție

avem o condensare între două molecule

de propanona aceasta este componenta

carbonilica iar cealaltă este componenta

metilenica father is are se obține

un CT și anume 4 hidroxi 4 m l

2 pentanol iar în etapa de crotonizare

după eliminarea apei se obține

4 metil 3 penten doi unu în funcție

de condițiile de reacție se obțin

fel dorul tau si tolul E compusul

carbonilic nesaturat de obicei

și ce toli si o țin la temperatura

camerei nu sunt foarte stabil și

elimină apă ușor pe simplă încălzire

sau în prezența unor concentrații

mari de catalizată bialog reacții

de condensare și între aldehidă

și ce tone Trebuie neapărat să

fie două molecule de același tip

în aceste reacții ai greșit dar

de obicei componenta carbonică

asta deoarece grupa carbonil din

aldehide este mai reactivă decât

cea din ce tone astfel si tu una

este componenta metilenica Spre

exemplu reacția dintre Atena Și

propanona adică rusul de condensare

aldolica este un chat All Unique

compuși carbonilici precum formaldehida

sau benzaldehida pot fi numai componentă

carbonilici deoarece nu au structura

lor grupei metiliden metilen sau

metal active și vecine grupei carbonii

un lucru important legat de condensare

aldolica și cronică al doilea și

ce Tolle obținuți din ala fidele

și si tu nu le aromatice sunt in

stadii a se deshidratează chiar

Pe măsură ce se formează astfel

se obține direct compusul alfabeta

nesaturat exemplu prin condensarea

dintre benzaldehida și propanona

obținem direct 4 fenil 3 buteni

2 una și o altă observație foarte

importantă cu privire la condensarea

compușilor carbonilici dacă în

molecula compusului carbonilic

se află mai multe grupe metilenice

distincte cum este cazul butanonei

atât grupa metal cât și grupa Metan

sunt grupări active pentru reacția

de condensare în acest caz vom

obține mai multe produși de condensare

acest produs când Gruparea net

ileni că este grupa metiliden iar

celălalt produs când Gruparea metil

este cea care reacționează cu Gruparea

carbonil Haide să discutăm și despre

policondensare policondensarea

a procesului de combinare a unor

monomerii între o macromolecule

cu eliminarea simultană a unor

produși secundar de reacție cu

masa moleculară mică precum apă

sau eliminarea simultană unor produse

cu dar de reacție cu masa moleculară

mică precum apa sau alcoolii compuși

carbonilici inferior pe Daria ții

de condensare cu fenoli prin policondensarea

produșilor acestor reacții rezultă

rășini sintetice care se numesc

reacția se aplică industriali deoarece

fenoplaste li aplicații practice

foarte importante cele mai utilizate

fenoplaste se obțin din fenol și

formaldehidă pentru un proces complex

de policondensare în funcție de

condițiile de lucru și de proprietățile

produșilor de reacție distingem

două tipuri de fenoplaste sau schimb

pe normal de indice și anume novolacul

și bachelita novolacul se formează

în mediu acid mai întâi se formează

derivate idrop silicea e diferit

metanului ortodoxă diferit metal

și para para dihidroxi difenilmetan

prin condensare acestora în pozițiile

orto și pară ale nucleului benzenic

se obține produsul macromolecular

numit novolacul are o structură

filiformă Ce este un solid termoplast

termoplastic adică se înmoaie Prin

încălzire este solubil în alcool

iar soluție alcoolică de nuvolari

folosește ca loc anticoroziv și

electroizolant de exemplu eu te

lizat la obținerea unor pelicule

rezistente la acțiunea agenților

chimici cu acestei pelicule se

acopere cisternele sau unele conducte

sau chiar pardoseli tot se obține

în mediu bazic la rece mai întîi

se obțin alcooli orto și pare a

fi dracul benzei nici Prin încălzire

la 150 grade Celsius are loc reacția

de policondensare Iar acest intermediar

se transformă în bachelită care

se mai numește și rezistă bachelită

are macromolecule tridimensionale

în care nucleele fenolii ce sunt

condensate în toate cele trei poziții

active ori tort oprim și para facilita

este un sol termure Egipt și insolubil

care încălzit și apoi răcit își

modifică structura ireversibil

poate le taie folosită în electrotehnică

Drept material izolat în construcții

și în construcția de mașini acestea

sunt obiecte obținute din bacilii

în organismul nostru au loc procese

de condensare și policondensare

care nem a înviat e vorba de condensarea

și policondensare aminoacizilor

și a zaharidelor dar despre aceste

procese comice cu ton detaliu În

capitolul dedicat compușilor organici

cu importanta biologică

Teorie - Reacţii de condensare şi policondensareAscunde teorie X

 

Condensarea este procesul prin care două molecule organice se unesc într-o moleculă mai mare. Se formează noi legături covalente prin ruperea unor legături sau prin eliminarea unor substanţe cu moleculă mică, de obicei apă sau alcool. Reacţiile de condensare sunt foarte variate şi pot fi reacţii de adiţie urmate uneori de reacţii de eliminare sau de reacţii de substituţie.

Reacţiile de condensare reprezintă o metodă importantă de mărire a numărului de atomi de carbon dintr-o moleculă organică.

Reacţiile de condensare între compuşii carbonilici se mai numesc şi reacţii de condensare aldolică şi crotonică. În astfel de reacţii, un compus participă la reacţie cu grupa carbonil şi se numeşte componentă carbonilică, C.C., iar celălalt compus participă la reacţie cu o grupă metil (CH3 – ), metiliden (– CH2 – ), sau metilidin (– CH –) din poziţia vecină grupei carbonil, şi se numeşte componentă metilenică, C. M.

Reacţia de condensare dintre componenta carbonilică şi componenta metilenică are loc în două etape: reacţia de aldolizare sau condensare aldolică, şi reacţia de crotonizare sau condensare crotonică.

  1. Condensarea aldolică constă în adiţia componentei metilenice la grupa carbonil din componenta carbonilică. Astfel, rezultă o hidroxialdehidă numită şi aldol, sau o hidroxicetonă numită şi cetol.
  2. Condesarea crotonică presupune deshidratarea aldolului sau cetolului cu formarea unui compus carbonilic α,β – nesaturat. Se elimină o moleculă de apă între grupa hidroxil şi un atom de hidrogen din poziţia vecină grupei carbonil, din aldolul sau cetolul obţinut prin aldolizare.

Imaginea de mai jos prezintă etapele condensării dintre doi compuşi carbonilici:

aldolizare-crotonizare.jpg

De obicei, aldolii şi cetolii se obţin la temperatura camerei, nu sunt foarte stabili şi elimină apa uşor, prin simpla încălzire sau în prezenţa unor cantităţi mari de catalizatori.

Aldolii şi cetolii obţinuţi din aldehidele şi cetonele aromatice sunt instabili, ei se deshitratează chiar pe măsură ce se formează. Astfel, se obţine direct compusul α,β – nesaturat.

Dacă în molecula compusului carbonilic se află mai multe grupe metilenice distincte, atunci se vor obţine mai mulţi produşi de condensare.

Policondensarea este procesul de combinare a unor monomeri într-o macromoleculă cu eliminarea simultană a unor produşi secundari de reacţie cu masă moleculară mică, precum apa sau alcoolii.

Fenoplastele sunt răşini sintetice rezultate prin policondensarea fenolilor cu compuşi carbonilici inferiori.

Cele mai utilizate fenoplaste se obţin prin policondensarea formaldehidei cu fenol. În funcţie de condiţiile de lucru şi de proprietăţile produşilor de reacţie, se pot obţine două tipuri de fenoplaste cu aplicaţii practice foarte importante: bachelita şi novolacul. Bachelita se obţine în mediu bazic, la rece, iar novolacul se obţine în mediu acid. 

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2022 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri