Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Tabelul periodic – grupe şi perioade

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
39 voturi 1251 vizionari
Puncte: 10

Transcript



o dată cu descoperirea tot mai

multor elemente chimice apărut

și nevoia de ala clasifica există

foarte multe încercări de sistematizare

elementelor în sabia în 1869 Chimistului

Rus Dimitri Mendeleev a făcut una

dintre cele mai mari descoperiri

ale omenirii observat că elementele

posti clasificate după o anume

legea care a denumit o lege a periodicității

inițial când încă nu se știa tot

ce știm noi astăzi despre structura

atomului această lege a periodicității

sunat Cam așa proprietățile fizice

și chimice ale elementelor sunt

între o dependență periodică de

masele lor atomice aceasta este

ideea de la care a pornit mendelev

când a creat tabelul periodic așa

dar și în această lecție vom vorbi

tot despre structura atomilor și

despre configurațiile electronice

însă de data aceasta vom face referire

la legătura dintre structură și

poziția elementelor chimice în

tabelul periodic tabelul periodic

a împărțit în grupe și perioade

șirul orizontale sunt perioadele

iar coloanele verticale sunt grupele

Deci acest șir orizontal este o

perioadă iar această coloană verticală

este o grupă poziția unui element

chimic în tabelul periodic depinde

de structura atomului său Cică

un element e caracterizat prin

masa atomică a și prin numărul

atomic z după cum ai spus iar în

primele lecții numărul atomic z

adică numărul total al protonilor

din nucleu Indică poziția unui

element în tabel Deci 10 este numărul

de ordine al elementului 10 numește

număr de ordine pentru elementele

chimice sunt ordonate în perioade

în ordinea în care crește fiecare

element are cu un procent mai mult

decât elementul dinaintea lui Și

de aici și cu un electroni mai

mult electron care se numește electroni

distinctivi să ne reamintim și

că întrun atom care are pere total

o sarcină electrică neutră numărul

protonilor din nucleu este egal

cu numărul electronilor din înveliș

și putem vedea și în tabel numărul

atomic z al unui element este mai

mare cu 1 decât numărul atomic

al elementului precedent numărul

perioadei Indică de fapt numărul

straturilor ocupate complet sau

parțial cu electroni și mai Indică

și numărul stratul exterior din

învelișul electronic adică al stratului

în care se află electronii de valență

ai atomului de exemplu elementul

sodiu din perioada a treia că vinde

în perioada a treia sodiul are

trei straturi ocupate cu electroni

adică stratul 1 sau ca stratul

2 sau a și 3 sau Haideți să și

scrie în configurația electronică

a sodiului 11 electroni învelișul

iar în primul strat avem o orbitalul

1s cu doi electroni apoi în al

doilea strat Avem doi 10 doi și

doi pe cu șase electroni iar în

stratul al treilea sodiul are un

singur electron în orbitalul 3S

vedem Așadar că numărul a ultimului

strat este și numărul perioadei

vedem în tabelul periodic că prima

perioadă adică aceasta este cea

mai scurtă are numai două elemente

hidrogenul cu un singur electron

și heliul cu doi electroni configurația

heliului este 1 S2 de stau cu pat

complet primul strat electro urmează

perioada a doua Unde în cazul litrului

care are trei electroni începe

ocupare a celui de al doilea strat

electronic Deci configurația litiului

este 1 s22 S1 și perioadele 2 și

3 ale tabelului sunt perioade scurte

Ele au numai câte opt elemente

perioada a doua se încheie cu neonul

care e la fel ca și heliul este

un gaz rar neonul are pe ultimul

strat o structură stabilă de octet

Deci configurația lui este 1 s22

s22 pe 6 acum stratul 2 este complet

ocupat cu electroni fiecare perioadă

se încheie un element pentru care

ultimul strat electronic este complet

ocupat de ce acestea sunt gazele

rare care sunt foarte stabile datorită

structurii acesteia de 8 electroni

pe ultimul perioadele 4 5 și 6

sunt perioade lungi începând cu

perioada a patra începe ocupare

a orbitalilor de tip de când le

amintim că energia necesară pentru

ocupare a substratului 3D este

mai mare decât energia necesară

pentru ocuparea substratului 4s

Deci ordinea de ocupare a straturilor

cu electroni este următoarea 4s

3D și patru pe Așadar începând

cu perioada a patra după elementul

calciu va începe ocuparea cu electroni

a substratului 3D cinci rânduri

se astfel prima serie de metale

tranzitionale de acestea completează

substratul 3D de la 3:00 de unul

către trei de 10 rânduri amintiri

și configurația electronică a unui

element din perioada a patra vom

lua exemplu titanului care are

22 de electroni în învelișul are

primul strat ocupat complet al

doilea strat la fel ocupat complet

doi doi doi pe șase al treilea

strat trăiesc 2 3 pe 6 și apoi

se ocupă substratul 4 rest 2 din

statul cu numărul 4 și abia apoi

sunt ocupați cu electroni și orbitali

din substratul 3D mai putem scrie

configurația titanului și în funcție

de configurația gazului rar care

a încheiat perioada a treia Deci

în funcție de configurația argon

ce avem configurația argonului

3 D24 S2 deci de aici și până aici

este configurația arcul să ne reamintim

și că aceasta este ordinea de ocupare

cu electroni care scoate în evidență

electronul distinctiv iar aceasta

este configurația electronică pe

care scoate mâner intenție lectron

II de valență adică electroni aflați

în stratul exterior cel mai îndepărtat

din perioada a cincea situația

este similară cu perioada a patra

așa cum în perioada a patra se

completează cu electroni substratul

3D în perioada a cincea se completează

substratul 4 pentru ca perioadele

6:07 să nu fie mai lungi decât

celelalte perioade din tabel lantanidele

și actinidele sunt scrise sub tabelul

periodic în două rânduri datele

se mai numesc și pământuri rare

și au proprietăți foarte asemănătoare

unele cu altele sunt denumite după

elementul lantanidele sunt elemente

radioactive și la fel au proprietăți

minare unele cu altele au fost

denumite după elementul actiniu

care le precedă în tabelul periodic

în cazul lantanidelor și activelor

electroni desene cu portal din

substratul 4 f respectiv din substratul

cincea așa dar știi până acum că

numărul perioadei Indică numărul

de straturi electronice ocupate

parțial sau complet de electroni

dar și numărul stratului exterior

stratul exterior se mai numește

și strat de valență având în vedere

acest strat se află electronii

de valență și tot despre perioade

mai știm că fiecare începe cu un

element care are în stratul exterior

un singur electron și se termină

cu un element care are stratul

exterior 8 electroni adică cu un

gajar Haide să ne uităm și la grupele

tabelului periodic cele opt grupe

sunt grupe mari și grupei mici

grupele mari sunt cele de la marginea

tabelului și se numesc grupe principale

iar grupele mici care conțin câte

trei patru elemente se găsesc aici

la mijlocul tabelului acestea sunt

grupele secundare grupele principale

sunt numerotate cu cifre arabe

în felul următor aceasta este grupa

1 grupa 2 și acestea sunt grupele

13 14 Și până la grupa cea mai

suna odată și cu cifre romane urmată

de litera A mare Deci grupa 1a

2a 3a și tot așa până la grupa

A 8-a La fel și grupele secundare

sunt numerotate fie cu cifre arabe

3 4 5 6 și până la 12:00 fie cu

cifre romane urmat de litera B

mare Deci grupa A 3-a B4 B5 B6

7b acestea toate reprezintă grupa

8b au fost grupate astfel probabil

datorită anumitor proprietăți milă

are ale acestui metal iar aceasta

este grupa 1 și grupa 2 acestea

sunt elementele tranziționale elementele

care formează o grupă au în comun

același număr de electroni de valență

grupa 1a este grupa metalelor alcaline

care au toate câte un singur electron

de valent hidrogenul de și face

parte din grupa 1 principală nu

este un metal alcalin se afla Aici

Doar datorită configurației sale

electronice fost grupa a doua principală

care este grupa metalelor alcalină

pământul sa toate e câte doi electroni

de valență petalele din grupele

secundare au toate câte doi electroni

de valență chiar dacă electronul

distinctiv upă umflat interior

electronii de valență sunt cei

din stratul exterior adică stratul

care dă și numărul perioadei și

în cazul tuturor acestor grupe

secundare sunt câte doi electroni

de valență urmează celelalte grupe

principale care au toate numărul

de electroni de valență egal cu

un numărul grupei notate cu cifre

romane adică trei electroni 4 electroni

5 6 7 și 8 electroni de valență

o altă modalitate de a calcula

valență acestor pupici pare i se

dea scădea din numărul grupei notat

cu cifre arabe cifra 10 10 fiind

numărul grupelor secundare elementele

din grupa șaptea principală se

numesc halogeni iar elementele

din grupa a opta principală care

încheie perioadele se numesc gaze

nobile sau gaze după cum am datorita

configurațiilor electronice foarte

stabile gazele rare a o reactivitate

foarte foarte redusă elementele

chimice se mai talul în care se

află electronul distinctiv după

cum am mai precizat și intră lecție

trecută elementele care au electronul

distinctiv între un orbitali s

urmează locul în locul s sunt elementele

din grupele principale 1 a și 2-a

în blocul pe se găsesc elementele

din grupele principale de la a3a

la 8 a acestei electronul distinctiv

întru un orbital pe al ultimului

strat excepție face heliu care

deși are configurația 1 S2 se află

în blocul pe datorită proprietăților

sale foarte similare cu celelalte

gaze rare blocul de se găsesc elementele

din grupele se dare de la grupa

a treia la grupa 12 acestei grupe

electronul distinctiv ocupă un

orbital al atenției Alpin ultimului

strat Deci în cazul unui strat

al unui element dintre o perioadă

a electronul distinctiv se află

în substratul in minus unu D așa

dar dacă ne aflăm în perioada a

patra în blocul de se află elementele

care au substratul 3D în curs de

completare iar în cazul perioadă

a 5-a a se afle elementele care

au substratul 4 de în curs de completare

în blocul f sunt elementele care

au electronul distinctiv întrun

orbitali s l antepenultimul lui

strat adică în cazul unei perioade

in vorbind substratul n minus 2x

după cum am spus mai devreme în

cazul perioadelor a șasea și așa

Ia lantanidele și actinidele au

substraturile 4f 5f curs de completare

elementele de tip d și F se numesc

elemente tradiționale indiene fac

trecerea între elementele de tip

s și cele de tip practicile de

sparg blocurile s și așa dar am

stabilit în această lecție cum

stă treaba cu grupele și perioadele

tabelului Terios să vedem acum

și la ce ne ajută să avem toate

aceste informații foarte important

să ținem cont întotdeauna că atomi

și doresc cu toții să ajungă la

configurație stabilă de octet sau

de duble În două câte opt electroni

sau doi electroni pe ultimul strat

exact ca gazele rare știind că

acest lucru și știind și numărul

de electroni de valență al fiecărui

atom din tabel prezice anumite

comportamente și proprietăți ale

elementelor să luăm Spre exemplu

grupa halogenilor care au șapte

electroni în stratul de valență

halogenilor la mai lipsește un

singur electroni pentru a ajunge

la configurația stabilă de octet

De cine își doresc tare tare mult

acest electroni să ne uităm acum

și la Metalele alcaline care au

un singur electron în stratul de

valență elemente Trebuie doar să

scape de acest electroni și voi

ajunge și el e la configurațiile

de octet respectiv de dublat în

cazul litrului De ce elementele

alcaline doresc tare mult să scape

de aceast Electronică Dacă vom

pune împreună un halogen cu un

metal alcalin acestea vor reacționa

Cu siguranță de citind aceste lucruri

despre structura învelișului electronic

putem să ne explicăm anumite proprietăți

ale elementelor în lecțiile viitoare

vom discuta mai detaliat corelația

dintre proprietățile elementelor

și poziția acestora în tabelul

periodic

Teorie - Tabelul periodic: grupe și perioadeAscunde teorie X

Tabelul periodic – grupe și perioade

 

Dmitri Mendeleev a publicat în 1869 prima variantă a tabelului periodic. Chimistul rus a formulat legea periodicității în acest fel: “Proprietățile fizice și chimice ale elementelor sunt într-o dependență periodică de masele lor atomice”.

Legea periodicității a fost reformulată odată ce s-au aflat mai multe detalii despre structura atomului: proprietățile fizice și chimice ale elementelor chimice sunt într-o dependență periodică de sarcinile nucleelor atomice ale elementelor. Cu alte cuvinte, proprietățile elementelor se repetă periodic când elementele sunt aranjate în funcție de numărul lor atomic.

Tabelul periodic este un sistem utilizat internațional pentru organizarea elementelor chimice în funcție de numărul lor atomic. Astfel, tabelul periodic oferă informații despre numărul de protoni și numărul de electroni din structura atomilor elementelor. De asemenea, tabelul periodic oferă informații și despre felul în care elementele chimice reacționează prin faptul că elementele cu trăsături comune sau similare sunt grupate împreună, în grupe.

Șirurile orizontale ale tabelului periodic sunt perioadele, iar coloanele verticale sunt grupele.

Numărul de ordine al unui element în tabelul periodic este dat de numărul atomic Z, adică de numărul de protoni din nucleul atomului. Așadar, vedem că poziția unui element chimic în tabelul periodic depinde de structura atomului său.

Elementele chimice sunt așezate în perioadele tabelului periodic în ordinea în care crește Z. Fiecare element are cu un proton mai mult decât elementul dinaintea lui, și deci are și un electron în plus față de elementul dinaintea lui – acest electron fiind electronul distinctiv.

 

Perioadele tabelului periodic

Numărul perioadei în care se află un element chimic indică două lucruri:

  • numărul straturilor din învelișul electronic ocupate parțial sau complet cu electroni;
  • numărul stratului exterior din înveliș, stratul în care se află electronii de valență ai atomului. De aceea, stratul exterior se mai numește și strat de valență.

Exemplu – Configurația electronică a sodiului, element din perioada a treia:

 

Tabelul periodic are 7 perioade. Primele trei perioade sunt perioade scurte. Următoarele patru perioade sunt perioade lungi.

În fiecare perioadă, numerele atomice cresc de la stânga la dreapta. Elementele care fac parte din aceeași perioadă au proprietăți diferite, cu excepția seriei Lantanidelor și Actinidelor.

Fiecare perioadă începe cu un element care are în stratul exterior un singur electron, ns1, și se încheie cu un element pentru care ultimul strat electronic este complet ocupat, cu 2 e- în cazul Heliului, și cu 8 e- în cazul celorlalte gaze rare: ns2 np6 (octet).

Prima perioadă a tabelului, este cea mai scurtă, are numai două elemente: Hidrogenul (H) și Heliul (He). He are primul strat, 1s, complet ocupat, ceea ce-l face un element stabil, primul dintre gazele nobile sau rare. Așadar, configurația He este 1s2.

A doua perioadă are 8 elemente. Începe cu elementul Litiu (Li), care are 3 electroni, deci începe ocuparea celui de-al doilea strat electronic. Perioada a doua se încheie cu elementul Neon (Ne), care are stratul 2 complet ocupat – așadar are o configurație de octet pe ultimul său strat electronic, fiind un gaz rar.

A treia perioadă are tot 8 elemente. Începe cu elementul Sodiu (Na) și se încheie cu Argonul (Ar), care are o configurație stabilă de octet pe ultimul strat electronic, stratul 3.

Perioadele patru și cinci au câte 18 elemente. Odată cu perioada a patra, începe completarea cu electroni a orbitalilor de tip d. În perioada a patra, se completează cu electroni substratul 3d, generându-se astfel prima serie de metale tranziționale d. În perioada a cincea, se completează cu electroni substratul 4d, deci această perioadă conține a doua serie de metale tranziționale d.

În perioadele șase și șapte se completează cu electroni orbitalii de tip f. În perioada a șasea, în cazul elementului Lantan (La) începe ocuparea substratului 4f, ceea ce generează seria Lantanidelor, numite și Pământuri Rare. Lantanidele au proprietăți similare unele cu altele. În cazul perioadei a șaptea, începe completarea cu electroni a substratului 5f, odată cu elementul Actiniu (Ac), ceea ce generează seria Actinidelor. Actinidele sunt elemente radioactive. Astfel, ultimele două perioade ale tabelului au câte 32 de elemente. Lantaniele și Actinidele sunt scrise sub tabelul periodic pentru ca perioadele 6 și 7 să nu fie mai lungi decât celelalte perioade.

 

Grupele tabelului periodic

Tabelul periodic are 18 grupe, 8 grupe mari, și 10 grupe mici.

Grupele principale sunt grupele mari de la marginile tabelului. Grupele secundare sunt grupele mici din centrul tabelului.

Grupele tabelului periodic se notează în două feluri:

  • cu cifre romane, de la 1 la 18:
    • grupele principale sunt grupele: 1, 2, 13, 14, 15, 16, 17, 18;
    • grupele secundare au numere de la 3 la 12, inclusiv;
  • cu cifre romane:
    • grupele principale sunt I A, II A, III A, IV A, V A, VI, A, VII, A, VIII A;
    • grupele secundare apar în tabelul periodic în ordinea următoare: III B, IV B, V B, VI B, VII B, VIII B (grupa VIII B cuprinde grupele Fierului, Cobaltului si Nichelului, care au fost grupate împreuna datorită unor proprietăți similare ale elementelor  componente), I B, II B.

Elementele care formează o grupă au același număr de electroni de valență. Acest lucru face ca elementele dintr-o grupă să aibă proprietăți similare.

 

 

Calculul numărului de electroni de valență

  • pentru elementele din grupele principale: numărul grupei notat cu cifre romane, sau: numărul grupei notat cu cifre arabe în cazul grupelor 1 și 2, iar în cazul celorlalte grupe principale, numărul grupei minus 10. De exemplu, numărul electronilor de valență din grupa 13 este: 13 – 10 = 3 e- de valență;
  • elementele din grupele secundare au toate câte 2 e- de valență.

 

În funcție de proprietățile lor, unele grupe au primit denumiri specifice:

Grupa 1 se mai numește și grupa metalelor alcaline: în reacțiile chimice, aceste elemente tind să piardă câte un electron. Hidrogenul nu este un metal alcalin, însă a fost grupat alături de celelalte metale alcaline datorită configurației sale care conține un singur electron.

Grupa 2 se mai numește și grupa metalelor alcalino-pământoase: în reacțiile chimice, aceste elemente tind să piardă câte 2 e-.

Grupa 17 se  mai numește și grupa halogenilor: halogenii tind să câștige câte un electron în reacțiile chimice.

Grupa 18 se mai numește și grupa gazelor rare/nobile: aceste elemente sunt foarte stabile, adică reacționează foarte greu, și numai în condiții extreme.

 

Blocul s conține grupele principale 1 și 2. Aceste elemente au electronul distinctiv într-un orbital s.

Blocul p conține grupele principale 13, 14, 15, 16, 17, și 18. Elementele din blocul p au electronul distinctiv într-un orbital p al ultimului lor strat electronic. Excepție este He, care deși are configurația 1s2, se află în blocul p datorită proprietăților sale similare cu gazele rare.

Blocul d conține grupele secundare, de la grupa a 3-a, la grupa a 12-a. Elementele din acest bloc, au electronul distinctiv într-un orbital d al penultimului strat electronic.

Blocul f conține seria Lantanidelor și seria Actinidelor. Aceste elemente au electronul distinctiv într-un orbital f al antepenultimului strat.

Elementele tranziționale (metale tranziționale) sunt elementele din blocurile d și f. Acestea se numesc “tranziționale” deoarece ele fac trecerea între elementele de tip s și cele de tip p, adică despart blocurile s și p.

 

Exemplu – Corelația dintre configurația electronică a unui element chimic (ordinea de ocupare cu electroni) și poziția sa în tabelul periodic în cazul unui element din blocul s (Potasiu), a unui element din blocul d (Vanadiu), și în cazul unui element din blocul p (Bor):

 

 

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2022 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri