Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Valenţa şi numărul de oxidare - partea II

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
12 voturi 208 vizionari
Puncte: 10

Transcript



am văzut lecția trecută că numărul

de oxidare al unui element este

o noțiune mai generală prin care

putem defini valența astfel încât

să cuprindă atât Electro valențele

ionilor care formează compuși ionici

cât și covalentă atomilor care

formează compușii molecular practic

numărul de oxidare este o sarcină

teoretică sarcina atribuită a atomilor

după anumite reguli despre care

am vorbit data trecută numărul

de oxidare se mai poate determina

și în funcție de electronegativitate

regula pentru efectuarea acestui

calcul este următoarea numărul

electronilor de valență ai atomului

în stare liberă minus numărul electronilor

de valență care sunt Mai puternica

tragi de atomi în moleculă sau

în ionul Pony cea mai zici Ne putem

gândim Cum a făcut mai devreme

acele exercițiu de imaginație că

ar fi numărul electronilor de valență

pe care ar avea un atom dacă ar

face parte dintre un compus ionic

să vedem prin câteva exemple Cum

se determină numărul de oxidare

în funcție de electronegativitate

în cazul molecule de clor știind

că atomul de clor are în stare

liberă șapte electroni pe ultimul

strat în molecula de clor dubletul

electronic de legătură este împărțită

egal între cei doi atomi de clor

pentru că prind atomi identici

iau aceeași electronegativitate

așa că numărul de oxidare al atomilor

de clorul vom calcula astfel 7

numărul electronilor de valență

ai atomului stare liberă minus

7 care în această în moleculă nepolară

formată din atomi identici este

numărul electronilor de valență

care sunt atrași de atomi în molecula

de clor în cazul acidului clorhidric

atomul deflorare în stare liberă

șapte electroni pe ultimul strat

iar în molecula de acid clorhidric

dubletul electronic de legătură

se deplasează mai mult spre flori

pentru că ele are o electronegativitate

mai mare astfel e la Trage mai

puternic opt electroni Deci numărul

de oxidare al clorului va fi în

7 minus 8 Adică minus unu în molecula

de acid clorhidric dubletul electronii

de legătură la care hidrogenul

contribuie cu un electron este

atrasă mai puternic de flori deci

practic hidrogenul atragere puternic

0 electroni așa că numărul său

de oxidare va fi unul minus zero

adică plus unu în cazul diferit

de oxigen dacă nu va convins mai

devreme că oxigenul are numărul

de oxidare 32 îl vom calcula cu

știind că oxigenul are 6 electroni

de valență în stare liberă și minus

4 electroni și numărul de oxidare

Lujerului va fi plus doi Dar de

ce minus 4 electroni e bine Acesta

este numărul de electroni care

au rămas mai fideli nucleului de

oxigen după ce ceilalți doi electroni

pe care îi am reprezentat cu roșu

sunt mai puternic atrași de cei

doi atomi de Flor Deci dacă am

calcula numărul de oxidare al unui

atom de flori din această moleculă

ar fi exact ca în molecula de acid

clorhidric știind că atomul de

florare electronegativitate mai

mare decât a oxigenului astfel

numărul de oxidare al clorului

ca și în cazul acestui fior heydrich

va fi minus unu pentru că fiecare

atom de flori a trage mai puternic

către el dubletul de legătură luând

câte un electron de la Oxigen această

metodă de determinare a numerelor

de oxidare ale elementelor cu ajutorul

electronegativitatii lor cât și

regulile de calcul prezentate în

lecția trecută pot contribui la

o mai bună înțelegere a felului

în care elementele chimice reacționează

totuși ne va fi de folos să înțelegem

și care este corelația între numerele

de oxidare și grupa din tabelul

periodic în care se află atomii

elementelor depinzând de numărul

de electroni de valență elementele

își aleg Calea prin care se realizează

să începem cu elementele din grupele

principale adică aceste două grupe

și aceste șase grupe să ne reamintim

că în cazul acestor grupei principale

numărul electronilor de valență

corespunde cu numărul grupei la

primele două grupe principale iar

la următoarele șase cu numărul

grupei minus 10 Deci în grupa 1

elementele au câte un electroni

de valență în grupa a doua elementele

au câte două electroni de valență

elementele din grupa 13 au câte

trei electroni de valență și tot

așa către patru cinci șase șapte

electroni de valență și întru un

final gazele nobile cu 8 electroni

de valență un elementele care au

mai puțin de 4 electroni de valență

pe ultimul strat adică elementele

din primele trei grupe principale

pot ajunge mai ușor la configurația

stabilă de unde acești electroni

astfel aceste elemente se vor transforma

în John puzzle exemplu magneziu

din grupa a doua magneziului in

voi reprezenta electronii de valență

cu două puncte Deci magneziul va

ceda cinci doi electroni fără să

facă prea multe sigur și se va

transforma în ionul pozitiv magneziu

2 plus Așadar în cazul elementelor

care pot forma Ion pozitiv numărul

de oxidare este egal cu electrovalenta

elemente așa cum și numărul de

oxidare ale sodiului din clorura

de sodiu este egal cu sarcina ionului

din acest compus adică plus unu

sau cum în cazul calciului din

oxidul de calciu numărul de oxidare

va fi egal cu plus 2 care este

și electrovalenta ionului de calciu

în cazul elementelor ale căror

atomi au mai mult de patru electroni

de valență pe ultimul strat de

cele mint din grupele 15 16 și

17 gazele nobile nu are rost să

le luăm considerare ei nu vor nici

să dea niște primească electroni

pentru că sunt perfect mulțumite

cu oțet în schimb în cazul elementelor

din aceste trei grupe ar fi nevoie

de o energie de ionizare foarte

mare pentru a ceda toți electronii

de valență de aceea a nu formează

Ion pozitiv pentru aceste elemente

e mai ieftin din punct de vedere

energetic să primească electroni

pentru a ajunge la configurația

de octet și să vedem și cum ne

dăm seama de Câți electroni are

nevoie un atom pentru a ajunge

la configurația de octet simplu

știind că vrea să aibă opt electroni

pe ultimul strat Dar el are numai

cinci șase sau șapte electroni

de valență Deci facem diferența

dintre o și numărul electronilor

de valență Spre exemplu clorurare

șapte electroni de valență De ce

el mai trebuie doar să accepte

un Electro Deci clor plus un electron

obținem ionul clor minus care are

octeți pe ultimul strat sau ce

genul care are 6 electroni de valență

8 minus șase egal cu doi Deci oxigenul

va primii doi electroni pentru

a ajunge la configurația de octet

pe ultimul strat de cea când electroni

elementele se transformă în Ioni

negativ lucrurile sunt foarte clare

în cazul primelor trei grupe principale

și în cazul grupelor 15 16 și 7

scade apartel reprezintă elementele

grupei 14 care au în stratul de

valență ns2 nt24 electroni el fiind

numărul perioadei Deci aceste elemente

din grupa 14 principală se află

chiar între cele două situații

pentru a ajunge la o configurație

electronică stabilă Ele pot fi

sa cedeze 4 electroni fi să primească

4 electroni sau le mai pot să pună

în comun 4 electroni primele două

elemente din grupă carbonul și

siliciu își obțin configurația

stabilă de octet prin punere în

comuna a celor patru electroni

de valență din marea majoritate

a compușilor lor carbonul au numărul

de oxidare plus 4 carbonul are

în compușii organici numărul de

oxidare maxim caracteristic plus

4 de exemplu în dioxidul de carbon

carbonul are plus patru dar are

și numărul de oxidare plus 2 în

monoxidul de carbon în schimb celelalte

elemente din grupa 14 staniu și

Plumb Bull pot avea și Electro

valență pozitivă adică Ele pot

ceda electroni de valență am discutat

despre asta când a fost vorba despre

variația energiei de ionizare în

grupă cu cât numărul Atomic z este

mai mare Volumul Atomic crește

cu atât electronii de pe ultimul

strat sunt mult mai departe de

nucleu astfel încât electronii

se pot desprinde un pic mai ușor

de înveliș pentru că forța de atracție

a nucleului nu mai este atât de

puternică astfel că deși primele

elemente de grupă prefer să pun

în comun electrodul și staniu pat

și să cedez electroni pentru că

electronilor de valență nu mai

sunt atât de atrași de nucleul

și plumbul sunt situate în perioada

a cincea și a șasea De ce au electroni

de valență pe stratul 5 respectiv

pe stratul 6 și astfel aceste elemente

pot ceda ar fi toți cei patru electroni

de valență e numai doi electroni

adică electroni 5 pe 2 respectiv

electroni 6 pe dos 10 elementele

staniu și Plumb cu cei 4 electroni

de valență ai lor au majoritatea

compușilor pe care îi formează

numărul de oxidare plus 2 și plus

4 Spre exemplu staniul poate forma

a doi oxizi oxidul de staniol în

care are numărul de oxidare plus

doi sau poate forma dioxidul de

staniu în care tara are numărul

de oxidare plus 4 la fel și în

cazul plumbului oxidul de plumb

în care plumbul are plus 2 și dioxidul

de plumb mâncare plumbul are numărul

de oxidare plus 4 în denumirea

compușilor elementelor care pot

avea numere de oxidare diferite

numărul de oxidare se scrie depunând

cifra romană între paranteze Spre

exemplu staniu formează și două

tipuri de cloruri clorura de staniu

2 și clorura de staniu 4 Deci pentru

Scrie denumirea clorurii de staniu

vom scrie clorură de staniu 2 cu

2 cifre romane în paranteză sau

clorură de staniu patru cu patru

cifre romane în paranteză în ceea

ce privește numerele de oxidare

Ale Ale elementelor din grupele

secundare cele 10 Group scurt de

la mijlocul tabelului periodic

lucrurile stau puțin altfel să

ne reamintim că la elementele din

grupele secundare electronului

distinctiv ocupă un substrat mai

în interiorul învelișului electronic

raport cu ultimul strat de aceea

elementele din grupele secundare

pot folosi ca electroni de valență

electronii de valență din stratul

exterior fie electroni din stratul

în care se afle electronul distinctiv

electronul distinctiv adică ultimul

electron care ocupă un orbital

și astfel aceste elemente pot avea

mai multe numele de dare în diverși

compuși chimici În general cu cât

numărul grupei secundare a elementului

e mai mare cu atât acesta a poate

avea mai multe numere de oxidare

să luăm Ca exemplu manganul care

se află în grupa a șaptea secundară

manganul formează compuse și în

care se găsește în stări de oxidare

diferite cu numere de oxidare de

la plus 2 plus 7 în ionul mangan

2 plus din sulfatul de mangan numărul

de oxidare al manganului este plus

doi în dioxidul de mangan numărul

de oxidare al manganului este plus

4 sau Mangalia poate avea numărul

de oxidare plus 7 în permanganatul

de potasiu mai are și alte numere

de oxidare în compuși mai puțin

stati după cum am zis și la început

cunoașterea noțiunii de număr de

oxidare și a semnificației ne va

ajuta foarte mult când vom discuta

despre reacții ba chiar Vom reveni

puțin asupra numerelor de oxidare

mai încolo când vom vorbi despre

reacțiile de oxidoreducere

Teorie - Valența și numărul de oxidare – partea a II-aAscunde teorie X

Valența și numărul de oxidare – partea a II-a

 

Determinarea numărului de oxidare în funcție de electronegativitate se poate face conform următoarei reguli:

Numărul de oxidare al unui atom dintr-un compus chimic este egal cu numărul electronilor de valență ai atomului în stare liberă, minus numărul electronilor care sunt mai puternic atrași de atom în moleculă sau în ionul poliatomic.

Exemplu – calculul numerelor de oxidare ale atomilor de H și F din molecula de HF, în funcție de electronegativitate:

Atomul de F, în stare liberă, are 7 e- de valență. În molecula de HF, H și F pun în comun câte un e- fiecare, deci se formează un dublet de legătură. Fiind mai electronegativ, F atrage mai puternic către el atât electronii din învelișul său de valență, cât și electronul pus în comun de H. Atomul de hidrogen, cu electronegativitatea sa mai scăzută, nu atrage mai puternic nici măcar electronul pe care chiar el îl pune în comun. Așadar, aplicând regula de mai sus, avem următoarele două calcule:

N.O.F = 7 (e- de valență) – 8 (e- atrași mai puternic de F) = -1­

N.O.O = 1 (e- de valență) – 0 (e- atrași mai puternic de O) = +1­

Determinarea numărului de oxidare în funcție de numărul grupei se poate face ținând cont de numărul electronilor de valență și de calea pe care elementele o aleg pentru a-și atinge configurația stabilă.

1. Grupele principale (1, 2, 13, 14, 15, 16, 17, 18): în cazul primelor două grupe principale, numărul electronilor de valență corespunde cu numărul grupei; în cazul următoarelor 6 grupe principale, numărul electronilor de valență corespunde cu numărul grupei, minus 10.

Elementele care pot forma ioni pozitivi sau ioni negativi au numerele de oxidare egale cu electrovalența elementului.

Un caz aparte sunt elementele grupei a 14-a. C și Si pun electroni în comun atunci când formează molecule cu alte elemente. În majoritatea cazurilor, C și Si au N.O. = +4. Însă C poate avea și N.O. = +2, în cazul moleculei de CO (monoxid de carbon) spre exemplu. Sn și Pb pot ceda electronii de valență. În majoritatea compușilor pe care îi formează, Sn și Pb au fie N.O. = +2, fie N.O. = +4.

2. Grupele secundare: în cazul elementelor din cele 10 grupe secundare, trebuie să ținem cont că electronul distinctiv ocupă un substrat aflat mai în interiorul învelișului electronic, în raport cu ultimul strat. De aceea, elementele din grupele secundare pot folosi ca electroni de valență fie electronii de valență din stratul exterior, fie electronii din stratul în care se află electronul distinctiv (adică ultimul electron care ocupă un orbital). Astfel, aceste elemente pot avea mai multe numere de oxidare în  diverși compuși chimici. În general, cu cât numărul grupei secundare e mai mare, cu atât acesta poate avea mai multe numere de oxidare.

Exemplu – Mn poate avea numere de oxidare de la +2 la +7:

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2022 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri