Rezultate pentru tag: substitutie
Seria activităţii metalelor
Oxidant, reducător. Metale active, metale foarte active şi metale inactive. Atomi metalici, ioni metalici – configuraţia electronică.
Alcani – proprietăţi chimice
Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – C. Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – H. Arderea alcanilor. Reacţia de substituţie – halogenarea alcanilor. Reacţia de dehidrogenare – piroliza, cracarea. Izomerizarea alcanilor. Izomerizarea n-butanului. Cifra octanică a benzinelor. Solubilitatea alcanilor.
Alchene – proprietăţi chimice
Reacţii specifice hidrocarburilor nesaturate – reacţii de adiţie, de oxidare şi de polimerizare. Hidrogenarea alchenelor, halogenarea alchenelor, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia apei la alchene. Oxidare blândă şi oxidare energică. Reacţii comune cu hidrocarburile saturate – reacţii de ardere, reacţii de substituţie. Regula lui Markovnikov. Polimeri vinilici.
Alchine – proprietăţi chimice
Hidrogenarea acetilenei. Adiţia halogenilor. Adiţia apei. Tautomerizare. Adiţia hidracizilor. Dimerizarea şi trimerizarea acetilenei. Obţinerea vinilacetilenei şi a benzenului. Reacţii de substituţie.
Arene – proprietăţi chimice (substituţie la nucleul aromatic)
Reacţiile specifice hidrocarburilor aromatice. Reacţii de substituţie la nucleul benzenic. Orientarea reacţiilor de substituţie. Substituenţi de gradul I. Substituenţi de gradul II. Nitrarea toluenului. Reacţia de halogenare a benzenului şi a naftalinei. Reacţia de sulfonare a benzenului şi a naftalinei. Reacţia de alchilare Friedel – Crafts. Reacţia de acilare Friedel – Crafts.
Arene – adiţie la nucleul aromatic, reacţii la catena laterală
Reacţia de hidrogenare a benzenului, a naftalinei şi a antracenului. Reacţii caracteristice catenei laterale – halogenarea şi oxidarea. Poziţia benzilică. Oxidare blândă şi oxidare energică.
Reacţii ale compuşilor organici
Clasificarea reacţiilor chimice ale compuşilor organici. Schema generală a unei reacţii. Substrat organic şi reactant. Reacţii de substituţie. Reacţii de adiţie. Reacţii de eliminare. Reacţii de transpoziţie.
Reacţii de halogenare
Halogenarea prin reacţii de substituţie – halogenarea alcanilor, halogenarea în poziţie alilică, halogenarea în poziţie benzilică, halogenarea nucleului aromatic. Halogenarea prin reacţii de adiţie – adiţia halogenilor la alchene, adiţia halogenilor la alchine, adiţia halogenilor la alcadiene, adiţia halogenilor la benzen, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia hidracizilor la alchine.
Reacţii de esterificare
Obţinerea esterilor. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici. Aplicaţii industriale ale reacţiilor de esterificare. Obţinerea aspirinei. Acidul acetilsalicilic.
Reacţii de hidroliză
Hidroliza compuşilor halogenaţi – hidroliza compuşilor monohalogenaţi, a compuşilor dihalogenaţi geminali şi a compuşilor trihalogenaţi geminali. Hidroliza esterilor în mediu acid. Hidroliza esterilor în mediu bazic. Hidroliza trigliceridelor.
Reacţii de condensare şi policondensare
Reacţii de condensare între compuşii carbonilici – condensarea aldolică şi crotonică. Componentă carbonilică şi componentă metilenică. Reacţii de policondensare. Obţinerea şi proprietăţile fenoplastelor – bachelita şi novolacul.
Fenoli
Clasificarea fenolilor. Nomenclatură. Caracteristicile grupei hidroxil fenolice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – reacţii specifice grupei hidroxil şi reacţii specifice nucleului aromatic. Reacţia cu metalele alcaline. Reacţia cu hidroxizii alcalini. Reacţii de substituţie la nucleul aromatic – reacţia de sulfonare şi reacţia de nitrare a fenolului. Aplicaţii practice.
Derivaţi halogenaţi – importanţă, proprietăţi fizice
Aplicaţii practice ale derivaţilor halogenaţi. Clasificare. Nomenclatură. Caracteristicile legăturilor C – halogen. Proprietăţi fizice. Obţinere.
Derivaţi halogenaţi – proprietăţi chimice
Derivaţi halogenaţi cu reactivitate normală, derivaţi halogenaţi cu reactivitate mărită şi derivaţi halogenaţi cu reactivitate scăzută. Reacţii de substituţie – reacţia de hidroliză, reacţia cu cianurile alcaline. Reacţia de dehidrohalogenare (de eliminare a hidracidului). Regula lui Zaiţev.
Amine
Clasificarea şi nomenclatura aminelor. Caracteristicile grupei funcţionale amino. Proprietăţi fizice. Caracterul bazic al aminelor. Amine aromatice. Reacţii de substituţie. Reacţii de alchilare. Obţinerea sărurilor de arendiazoniu. Aplicaţii practice.
Sisteme formate dintr-o ecuație de gradul I și o ecuație de gradul II
Rezolvarea unor tipuri de sisteme de ecuații cu coeficienți reali: sisteme formate dintr-o ecuație de gradul I și o ecuație de gradul II. Interpretarea geometrică a acestora
Sisteme de ecuații simetrice
Ecuații simetrice. Sisteme de ecuații simetrice. Algoritmul de rezolvare a sistemelor simetrice. Sistem simetric fundamental.
Sisteme de ecuații- metoda substituției
Rezolvarea unui sistem de două ecuații cu două necunoscute prin metoda substituției.
Ecuații binome
Rezolvarea ecuațiilor binome.
Integrarea prin schimbare de variabilă (1)
Metode de calcul pentru integrale definite: metoda integrării prin substituţie. Prima metodă de schimbare de variabilă.
Integrarea prin schimbare de variabilă (2)
Metode de calcul pentru integrale definite: metoda integrării prin substituţie. A doua metodă de schimbare de variabilă.
PHP AJAX
PHP - AJAX și PHP
AJAX este utilizat pentru a crea mai multe aplicații interactive.
Exemplu AJAX PHP
Următorul exemplu va demonstra modul în care o pagină web poate comunica cu un server web în timp ce un utilizator tastează într-un câmp de intrare (input field).
Când un utilizator introduce un caracter în câmpul de intrare (input field), se execută o funcție numită "showHint()".
Funcția este declanșată de evenimentul onkeyup.
<html>
<head>
<script>
function showHint(str) {
if (str.length == 0) {
document.getElementById("txtHint").innerHTML = "";
return;
} else {
var xmlhttp = new XMLHttpRequest();
xmlhttp.onreadystatechange = function() {
if (this.readyState == 4 && this.status == 200) {
document.getElementById("txtHint").innerHTML = this.responseText;
}
};
xmlhttp.open("GET", "gethint.php?q=" + str, true);
xmlhttp.send();
}
}
</script>
</head>
<body>
<p><b>Începeți să tastați un prenume în câmpul de introducere (input field) de mai jos:</b></p>
<form>
Prenume: <input type="text" onkeyup="showHint(this.value)">
</form>
<p>Sugestii: <span id="txtHint"></span></p>
</body>
</html>
Explicarea codului:
În primul rând, verificați dacă câmpul de intrare (input field) este gol (str.length == 0). Dacă este, ștergeți conținutul marcajului de substituție txtHint și ieșiți din funcție.
Cu toate acestea, dacă câmpul de intrare nu este gol, faceți următoarele:
Creați un obiect XMLHttpRequest
Creați funcția care trebuie executată atunci când răspunsul serverului este gata
Trimiteți cererea la un fișier PHP (gethint.php) de pe server
Observați că parametrul q este adăugat la url (gethint.php?q="+str)
Și variabila str conține conținutul câmpului de intrare (input field)
Fișierul PHP - "gethint.php"
Fișierul PHP verifică o serie de nume și returnează numele corespunzător browserului:
<?php
// Array with names
$a[] = "Ana";
$a[] = "Briana";
$a[] = "Cristina";
$a[] = "Diana";
$a[] = "Eva";
$a[] = "Florina";
$a[] = "Gina";
$a[] = "Helena";
$a[] = "Ina";
$a[] = "Jana";
$a[] = "Karina";
$a[] = "Liliana";
$a[] = "Nina";
$a[] = "Ofelia";
$a[] = "Petronela";
$a[] = "Alexandra";
$a[] = "Rahela";
$a[] = "Corina";
$a[] = "Dorina";
$a[] = "Evelina";
$a[] = "Emilia";
$a[] = "Sorina";
$a[] = "Tina";
$a[] = "Luana";
$a[] = "Violeta";
$a[] = "Lizuca";
$a[] = "Elizsabeta";
$a[] = "Eliana";
$a[] = "Wanda";
$a[] = "Victoria;
// obțineți parametrul q de la URL
$q = $_REQUEST["q"];
$hint = "";
// căutarea tuturor indiciilor din tablou (array) dacă $q este diferit de ""
if ($q !== "") {
$q = strtolower($q);
$len=strlen($q);
foreach($a as $name) {
if (stristr($q, substr($name, 0, $len))) {
if ($hint === "") {
$hint = $name;
} else {
$hint .= ", $name";
}
}
}
}
// Ieșirea „fără sugestii” dacă nu a fost găsit niciun indiciu sau ieșirea valorilor corecte
echo $hint === "" ? "nici o sugestie" : $hint;
?>
Hidrogenul
Caracteristici generale ale hidrogenului; formarea ionului de hidrură, H-, și formarea ionului de hidrogen (proton), H+. Răspândirea hidrogenului în natură. Metode de preparare a hidrogenului. Proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului. Hidruri. Ortohidrogen și parahidrogen. Hidrogenul atomic. Întrebuințările hidrogenului. Izotopii hidrogenului (protiu, deuteriu, tritiu).