Va rugam dezactivati programul ad block pentru a vizualiza pagina!

Cumpara abonament!
Plateste cu PayPal

Factorii care influenţează echilibrele chimice

Partajeaza in Google Classroom

Partajeaza cu Google Classroom
Susține Lectii-Virtuale!
Pentru a putea vizualiza un video va rugam sa va logati aici! Daca nu aveti cont va puteti inregistra apasand aici.
24 voturi 453 vizionari
Puncte: 10

Transcript



știm deja că multe dintre reacțiile

chimice nu sunt în proces direct

care duce doar la formarea produșilor

de reacție și sunt procese mai

complexe în care în același formă

rea produșilor are loc și reacția

inversă de descompunere a produșilor

în react ani în momentul în care

vitezele reacției directe și a

reacției invers sunt egale spunem

că sistemul se află în stare de

echilibru chimic și am dat aici

exemple reacției prin care se formează

amoniacul din azot și hidrogen

dar nu e neapărat să acceptăm care

reacții chimice să aibă loc după

bunul lor plac modificând condițiile

de lucru putem favoriza fi obținerea

produselor de reacție fi descompunerea

produselor reactanți o funcție

de necesitățile noastre factorii

care influențează starea de echilibru

chimice sunt următorii concentrația

presiunea și temperatura Adică

noi putem perturba echilibrul chimic

prin modificare a concentrației

unei substanțe sau a mai multor

substanțe care iau parte la reacție

sau prin modificarea temperaturii

a presiunii sistemului aceste modificări

sunt descrise pe baza direcției

în care forțează echilibrul reacției

spunem că astfel de modificare

deplasează echilibrul spre dreapta

dacă timp de să formeze mai mulți

produși sau spunem că deplasează

echilibrul spre stânga dacă tinde

să formeze mai multe reactant toate

acestea au fost exprimate mai pe

scurt de chimistul francez Henry

lasciate le în principiul care

poartă numele adică principiul

lui Leșe principiul lui lăsat le

este mai numește și principiul

constrângerii minime și este enunțat

în felul următor dacă un sistem

află în echilibru este perturbat

prin modificarea temperaturii presiunii

sau a concentrației unuia dintre

componenții se deplasează în direcția

în care semidreapta influența concentrației

asupra echilibrului și vom reprezentat

concentrația molară prin paranteză

pătrate dacă modificăm Concentrația

unei substanțe sau a mai multor

substanțe care iau parte la reacție

rezultatul va fi calibru se va

deplasa în direcția în care echilibrul

se poate atinge din nou să luăm

toate exemplul reacției care stă

la baza procedeului hoverboard

de obținere a amoniacului la nivele

Dacă mărim în acest caz concentrația

de azot împreună cu hidrogenul

care deja se află în vasul de reacție

se vor forma mai multe molecule

de amoniac deplasa invizibili acea

spre dreapta până când sistemul

Timiș se va reechilibra Deci creșterea

concentrației uneia dintre substanțele

din amestecul la clanul echilibru

va determina deplasarea echilibrului

în sensul în care se consumă mai

mulți din această substanță la

fel Dacă micșorăm concentrația

de amoniac efectul va fi tot deplasarea

echilibrului spre dreapta pentru

că ar fi mai puține molecule de

amoniac gata să se descompună deci

formarea de amoniac care întrece

temporar formarea moleculelor de

azot și hidrogen tot până când

reacția sare echilibra una dintre

realizările cele mai mari pe care

le aducere procedeul haber este

că folosește o metodă care elimina

în mod continuu amoniac din reacție

imediat ce este produs astfel în

reacția directă continuă să aibă

loc cu viteză mai mare decât reacția

indirectă practică împiedicând

procesul să ajungă la Starea de

echilibru și ducând bineînțeles

la o producție mai mare de amoniac

pe scurt sistemul de reacție se

deplasează spre dreapta în direcția

formării produșilor de reacție

fie Când se măresc concentrațiile

reactivilor fie când se micșorează

concentrațiile produșilor Haideți

să vedem și care este influența

presiunii asupra echilibrului chimic

această influență se manifestă

asupra echilibrelor în pază gazoase

conform principiului lui Leșe atelier

un echilibru în faza gazoasă va

reacționa la creșterea presiunii

prin deplasarea lui în sensul micșorării

presiunii aceasta se realizează

prin micșorarea numărului de molecule

f în volumul fix al vasului de

reacție adică prin scăderea concentrației

molare sau a presiunii parțiale

deci putem să ne gândim că dacă

sunt mai multe molecule între un

bec cu atât mai multă presiunea

vor exercită aceste molecule asupra

pereților vasului de aceea la creșterea

presiunii consecință logică este

micșorarea numărului de molecule

pentru restabilirea echilibrului

dacă ne uităm mai atent la reacția

de obținere a amoniacului vedem

că formare a amoniacului este însoțită

de micșorarea numărului de moli

de gaz din vasul de reacție avem

un mol de azot plus 3 moli de hidrogen

care formează doi moli de amoniac

Deci numărul de moli de reactiv

este unu plus trei adică patru

mori în timp ce numărul de moli

de produși este de 2 moli de selecția

directă în acest caz micșorează

volumul și numărul de molecule

în timp ce reacția inversă mărește

volumul creșterea presiunii în

Peco în strîng în mai multe moleculele

de reactanți care sunt mai multe

decât moleculele mai puțin numeroase

de produs formarea amoniacului

va duce la scăderea presiunii exercitate

de amestecul de gaze asupra pereților

Vaslui Așadar pentru restabilirea

echilibrului se vor forma mai multe

molecule de amoniac astfel putem

spune că o presiune crescută va

favorizat de plasare a sistemului

de reacție spre dreapta adică în

direcția formării amoniacului întradevăr

în cazul procedeului hub Bărbos

se folosește o presiune foarte

mare scăderea presiunii are bineînțeles

efectul opus echilibrul se va deplasa

în direcția care va crește presiunea

la loc pentru restabilirea echilibrului

adică în direcția formării unui

număr mai mare de Deci în direcția

a descompunerii moleculelor de

amoniac spre stânga Unde vor fi

acum patru moli de gaz adică patru

moli de reactanți spre diferență

de 2 moli de produs care ar fi

dacă se arde plasat spre dreapta

în marea majoritate a cazurilor

solidele și lichidele nu sunt afectate

de schimbările de presiune însă

cu cât e mai mare conținutul de

gaze între o soluție cu atât orice

schimbare a presiunii va modifica

echilibrul soluției Haide să vedem

dacă obținerea gazului de sinteză

din gaz metan și vapori de apă

este favorizată de creșterea presiunii

monoxidul de carbon și hidrogenul

împreună se numesc numărul de moli

de reactiv din această reacție

este un mol de metan și un mol

de apă Deci avem doi moli de reactiv

iar numărul de moli de produși

este un mol de monoxid de carbon

și trei moli de hidrogen Deci avem

patru moli de produși și observăm

că numărul molilor de reactivi

este mai mic decât numărul de moli

de produs Așadar în cazul obținerii

gazului de sinteză presiunea ridicată

în una este de folos spre diferență

de cazul obținerii de amoniac stare

de echilibru a reacțiilor care

au loc fără modificarea numărului

de moli nu este influențată de

creșterea presiunii Deci o reacție

în care doi moli de reactanți produc

2 moli de produs modificare a presiunii

nu ar putea perturba echilibrul

să vedem acum și influența temperaturii

asupra echilibrului chimic mai

Păi trebuie să definim reacțiile

endoterme și reacții exoterme e

chiar foarte simplu reacțiile endoterme

sunt reacțiile care consumă căldură

în timp ce reacțiile exoterme sunt

reacțiile care degajă căldură e

foarte ușor de reținut pentru că

de fapt fixul endo înseamnă în

interior iar xo înseamnă în exterior

Așadar conform principiului lui

Leșe atelier pentru un sistem aflat

în echilibru creșterea temperaturii

favorizează reactia endoterma Deci

deplasarea echilibrului în sensul

în care se consumă căldură iar

scăderea temperaturii favorizează

reacția exotermă Deci deplasarea

echilibrului în sensul în care

se degajă căldură în general creșterea

temperaturii favorizează stabilirea

lor chimice deoarece prin creșterea

agitației termice se mărește probabilitatea

ca moleculele să se ciocnească

și care există aibă loc deoarece

sinteza amoniacului este o reactie

exoterma creșterea temperaturii

nu favorizează formarea amoniacului

Ce reacții ai inversă de descompunere

în elemente faptul că formare a

amoniacului este defavorizate de

creștere a temperaturii se observă

și din valorile constantelor de

echilibru calculate la două temperaturi

diferite la temperatura de 25 de

grade Celsius Constanța de echilibru

a reactiei de formare a Moni acului

este 4 ori 10 la 8 moli la puterea

minus 2 ori litru la puterea a

doua dacă vă mai amintiți am zis

data trecută că o constantă de

echilibru mai mare decât 1000 decât

10 la a treia și aici avem 10 la

8-a practic reacții ar fi totală

de centrală concentrație de reactanți

este convertită în produși iar

la 450 de grade Celsius Constanța

de echilibru este de 2 ori 10 la

minus 1 Mol la minus 2 ori litrul

la puterea a doua vedem că diferența

este foarte mare totuși lucrurile

sunt mai complicate aici deoarece

e temperatura are efect și asupra

vitezelor reacției directe și a

reacției inverse sinteza amoniacului

nu se poate face la temperatură

de 25 de grade Celsius deoarece

el viteza de combinare a azotului

cu hidrogenul este practic nulă

nu e destul agitație termică care

să facă moleculele să se ciocnească

așa că trebuie să se lucreze la

temperaturi și presiuni ridicate

care se asigură vitezei de reacție

satisfăcătoare dar randamentul

reacției ar fi mic această problemă

a sintezei industria de amoniac

cu randamente bune a fost rezolvată

de Fritz haber împreună cu Carl

Bosch prin procedeul a Bărbos procedeul

2 asigură și Astăzi aproape în

întregime producția industrială

de amoniac în toată lumea ce dacă

am tot vorbit despre reacții care

merg în două sensuri Haideți să

și de ce să mai exact reacțiile

reversibile și să vedem și Care

sunt reacțiile reversibile Deci

despre reacțiile reversibile am

tot discuta până acum și știm că

sunt reacțiile chimice care în

anumite condiții pot de curge în

ambele direcții în cazul acestor

reacții se găsesc prezente în vasul

de reacție toate speciile chimice

participante la echilibru după

cum știm deja reacțiile reversibile

se desfășoară în cele două sensuri

opuse până când concentrațiile

substanțelor ajung la anumite valori

bine determinate impuse de Constanța

de echilibru ca constantă ce caracterizează

starea de echilibru dar există

și cazuri în care cel puțin unul

dintre produșii de reacție părăsește

vasul sau nu mai poate participa

la reacție în anumite condiții

de lucru astfel reacția se va deplasa

complet în direcția formării acelui

produs până când se consumă total

unul dintre reactiv fel de cazuri

starea de echilibru nu se mai atinge

iar reacția se poate considera

a reacție ireversibilă de cele

reacțiile reversibile sunt reacții

care în anumite condiții se desfășoară

nu mai intru Direct dacă se schimbă

condițiile de lucru reacții are

devine reversibilă în cazul unei

reacții considerate ireversibilă

în mediul de reacție se vor găsi

numai produși de reacție și reactivul

luat în exces este chiar cazul

procedeului ha Burgos amoniacul

se elimină în continuă din vasul

de reacție dacă vasul nu sare alimentară

la fel în mod continuu cu reactanți

reacția sar deplasat complet în

direcția formării de amoniac până

când unul dintre reactanți sar

consuma complet așa dar am văzut

în această lecție cum putem influența

echilibrele chimice astfel încât

reacțiile chimice să ne ofere cât

mai multe beneficii de lecția viitoare

vom vorbi despre acizi și baze

Teorie - Factorii care influenţează echilibrul chimicAscunde teorie X

Factorii care influenţează echilibrul chimic

 

Prin modificarea condiţiilor de reacţie, se poate favoriza fie obţinerea produşilor de reacţie, fie descompunerea produşilor în reactanţi.

Factorii care influenţează starea de echilibru chimic sunt concentraţia, temperatura şi presiunea. Aşadar, echilibrul chimic poate fi perturbat prin modificarea concentraţiei substanţelor care iau parte la reacţie, şi prin modificarea temperaturii sau presiunii sistemului chimic.

Dacă variaţia unui anume parametru   tinde să ducă la formarea unei concentraţii mai mari de produşi, spunem că echilibrul este deplasat spre dreapta.

Dacă variaţia unui anume parametru tinde să ducă la formarea unei concentraţii mai mari de reactanţi, spunem că echilibrul este deplasat spre stânga.

Principiul lui Le Chatelier sau principiul constrângerii minime este enunţat în felul următor: dacă un sistem aflat la echilibru este perturbat prin modificarea temperaturii, presiunii sau a concentraţiei unuia dintre componenţi, echilibrul se deplasează în direcţia în care se minimizează constrângerea produsă.

Influenţa concentraţiei asupra echilibrelor chimice: dacă se modifică concentraţia unei substanţe sau a mai multor substanţe care iau parte la reacţie, rezultatul va fi deplasarea echilibrului în direcţia în care echilibrul se poate atinge din nou. Creşterea concentraţiei uneia dintre substanţele din amestecul aflat la echilibru va determina deplasarea echilibrului în sensul în care se consumă mai mult din această substanţă.

Sistemul de reacţie se deplasează spre dreapta, în direcţia formării produşilor de reacţie, fie când se măresc concentraţiile reactanţilor, fie când se micşorează concentraţiile produşilor de reacţie.

Influenţa presiunii asupra echilibrelor chimice în fază gazoasă: conform principiului lui Le Chatelier, un echilibru în fază gazoasă va reacţiona la creşterea presiunii prin deplasarea lui în sensul micşorării presiunii. Acest lucru se poate realiza prin micşorarea numărului de molecule aflate în volumul fix al vasului de reacţie, adică prin scăderea concentraţiei molare sau prin scăderea presiunii parţiale. Când creşte presiunea unui sistem, consecinţa este micşorarea numărului de molecule pentru restabilirea echilibrului.

În majoritatea cazurilor, sistemele de reacţie în fază solidă şi lichidă nu sunt afectate de schimbările de presiune. Însă, cu cât e mai mare conţinutul de gaz într-o soluţie, cu atât orice schimbare a presiunii va modifica echilibrul soluţiei.

Starea de echilibru a reacţiilor care au loc fără modificarea numărului de moli nu este influenţată de creşterea presiunii. De exemplu, o reacţie în care 2 moli de reactanţi produc 2 moli de produs, modificarea presiunii nu ar putea perturba echilibrul.

Reacţiile endoterme sunt reacţiile care consumă energie sub formă de căldură.

Reacţiile exoterme sunt reacţiile care degajă energie sub formă de căldură.

Influenţa temperaturii asupra echilibrelor chimice: conform principiului lui Le Chatelier, într-un sistem chimic aflat la echilibru creşterea temperaturii favorizează reacţia endotermă (deplasarea echilibrului în sensul în care se consumă căldură), iar scăderea temperaturii favorizează reacţia exotermă (deplasarea echilibrului în sensul în care se degajă căldură).

În general, creşterea temperaturii favorizează stabilirea echilibrelor chimice, deoarece prin creşterea agitaţiei termice se măreşte probabilitatea ca moleculele să se ciocnească şi reacţia să aibă loc.

Reacţiile reversibile sunt reacţiile care, în anumite condiţii de lucru, pot decurge în ambele direcţii.

În cazul reacţiilor reversibile în vasul de reacţie sunt prezente toate speciile chimice participante. Reacţia reversibilă se desfăşoară în cele două sensuri opuse, până când concentraţiile substanţelor ajung la anumite valori bine determinate, impuse de constanta de echilibru K, ce caracterizează starea de echilibru.

Reacţiile ireversibile sunt reacţiile chimice care, în anumite condiţii de lucru, se desfăşoară într-o singură direcţie. Dacă se schimbă condiţiile de lucru, reacţia redevine reversibilă.

În cazul reacţiilor ireversibile cel puţin unul dintre produşii de reacţie părăseşte vasul de reacţie sau nu mai poate participa la reacţie în anumite condiţii de lucru, iar astfel, reacţia se va deplasa complet în direcţia formării acelui produs, până când se consumă total unul dintre reactivi. În astfel de cazuri starea de echilibru nu se mai atinge, iar reacţia se poate considera ireversibilă. În mediul de reacţie se vor găsi numai produşi de reacţie (şi reactivul luat în exces).

 

Cumpara abonament
Plătește cu PayPal

Ajutor
Feedback-ul d-voastră este important pentru noi. Dacă observați vreo neregulă vă rugăm să ne-o semnalați apăsând butonul Trimite Feedback de mai jos.

Despre Lecții-Virtuale.ro

Lecții-Virtuale este o platformă educațională care oferă suport în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat la Matematică, Fizică și Chimie. Lecțiile noastre sunt alcătuite din filme și exerciții și probleme cu tot cu rezolvări. Platforma noastră este o soluție ideală pentru școala online. Pentru facilitarea activității profesorilor în cadrul ecosistemului GSuite de la Google am implementat butonul Google Classroom. Scopul nostru este să ne concentrăm pe prezentarea noțiunilor și fenomenelor într-o manieră care să stimuleze înțelegerea și nu memorarea mecanică. Ne propunem să facilităm accesul la conținut educațional de calitate mai ales elevilor cu venituri mai modeste care nu își pemit meditații particulare. Sperăm să vă simțiti bine alături de noi și să invățați lucruri folositoare. Hai România!

Newsletter

Abonează-te la Newsletter pentru a fi la curent cu toate ofertele noastre.

Parteneri

EduApps partener Lectii Virtuale UiPath partener Lectii Virtuale Scoala365 partener Lectii Virtuale CCD Galați partener Lectii Virtuale

2022 © Lecții-virtuale.ro Toate drepturile rezervate
Termeni   Despre   Contact   Confidenţialitate   Cariere Parteneri