Poziţia elementelor în tabelul periodic şi proprietăţile periodice

între poziția elementelor în tabelul

periodic despre care am dat data

trecută și proprietățile elementelor

există niște legături foarte clare

despre care vom afla mai multe

în lecția aceasta mai întâi Haideți

să ne reamintim corelația dintre

configurația electronică a unui

element și poziția sa în tabelul

periodic Spre exemplu un metal

alcalin potasiul cu numărul Atomic

net egal cu 19 Deci asta are 19

RON dispuși 1 S2 2 S2 2p 6 3S 2

3 pe 6 și 4 s după numărul stratului

de valență determină perioada Deci

în acest caz este vorba de perioada

a patra iar după numărul electronilor

din stratul de valență determinăm

numărul grupei 10 de vorba de grupa

întâi principale sau mai putem

nota cu 1a să vedem ce se întâmplă

și în cazul unui element din blocul

de vom lua exemplul vanadiului

care are numărul Atomic z 23 Deci

vanadiul are 23 de electroni și

următoarea configurație 1 S2 2

S2 2p 6 3S 2 3 pe 6 4 este 2 3

d 3 Așadar după numărul fratelui

exterior cel mai depărtat de nucleu

rezultă că ne aflăm tot în perioada

iar în ceea ce privește grupa pentru

că e vorba despre un element din

blocul D1 lua în considerare electroni

de valență din stratul de valență

electronii din orbitali trăite

adică ultimul electroni în ordinea

de completare a orbitalilor așa

că avem doi 3 grupa a cincea sau

grupa a cincea B să luăm și un

element din blocul pe Spre exemplu

bromul care are numărul Atomic

z este egal cu 35 Deci avem 35

de electroni în învelișul S2 2

S2 2p 6 3S 2 3 pe 6 4 s23 de 10

de completat integral stratul cu

numărul 3 acum continuă completarea

stratului cu numărul 4 și avem

30 de electroni până aici așa că

ne mai rămân cinci electroni pentru

substratul 4p stratul exterior

este stratul 4 Așadar ne aflăm

tot în perioada a patra iar pentru

grupă vom lua în considerare electronii

de valență adică 2 și 5 așa dar

suntem în grupa șaptea principală

sau în grupa 17 putem să luăm în

calcul și cei 10 electroni din

substratul 3D fiecare element din

tabelul periodic are proprietăți

unice însă are și proprietăți foarte

asemănătoare cu alte elemente din

anumite grupuri din tabel după

modul în care aceste proprietăți

variază în tabelul periodic ele

sunt împărțite în două mari categorii

avem proprietăți periodice acestea

sunt proprietăți diferite la mai

multe elemente dar se repetă după

un anumit număr de elemente și

mai avem proprietățile neperiodice

acestea sunt proprietățile care

variază continut de la un aliment

la altul și nu se repetă deloc

Deci proprietățile neperiodice

sunt acelea care elementul parte

dacă ne uităm la ei tabelul periodic

au observat că nu există mai multe

elemente cu același număr atomic

z sau cu o același număr de masă

a Așadar zeci a sunt proprietățile

periodice în schimb proprietățile

periodice cele care se repetă după

un anumit număr de elemente adică

cele care se repetă periodic conform

legii periodicității formulate

inițial de Mendeleev formulate

inițial de Mendeleev proprietățile

elementelor chimice sunt funcții

periodice de numărul Atomic repetare

a periodică a Proprietăților elementelor

dintre o grupă se datorează completării

cu electroni a straturilor care

se repetă periodic adică structura

stratului exterior variază Terios

ca să înțelegem mai bine Haide

să ne uităm la grupele 1 și 2 avem

completarea substratului exterior

n s adică pentru Gruparea principală

1 S1 e13 s14s 1 apoi pentru elementele

din grupa a doua principală straturile

exterioare sunt 2 2 2 3 2 4 x 2

și tot așa până la 7:00 s21 S2

este heliul care din motive de

stabilitate a fost Grupați cu gazele

nobile cate elemente au toate electronii

de valență într un orbital de tip

fitinguri în cazul grupa întâi

a fi cuplați în cazul grupei a

doua face ca aceste elemente să

aibă proprietățile are Adică Metalele

alcaline și la fel și acestea adică

metale ecris la pământ oase valabil

pentru toate grupele proprietățile

care variază periodic pot fi chimice

sau pot fi proprietăți fizice câteva

dintre proprietățile chimice sunt

valența electronegativitatea caracterul

metalic și caracterul nemetalic

proprietățile fizice și volumul

Atomic raza atomică volumul ionic

și raza Ionică și energia de ionizare

semnalizăm acum variația câtorva

proprietăți fizice ale elementelor

începe cu volumul Atomic adică

cu dimensiunea tot volumul atomului

se referă la distanța dintre nucleul

unui atom și electronii de valență

dar dacă vă mai amintiți am discutat

prin primele lecții despre comuna

electron poate apărea oriunde pentru

că poziția electronului în timp

și spațiu este de fapt o funcție

de probabilitate Deci atom nu are

o dimensiune fix atunci când am

vorbit despre orbitali am spus

că electroni se găsesc pentru anume

zonă cu o probabilitate de 90%

și cu o probabilitate mult mai

mică în afara acestei zone așa

că ne bazăm pe Probabilitatea de

90% de a găsi electronul întru

anumită zonă sferică din jurul

atomului și astfel măsura volumul

sau pentru mai multă precizie să

Definiți noțiunea de raza atomică

definiție a fost dată pentru razele

atomilor din metale adică din sărite

Deci raza atomică a unui element

metalic este jumătate din distanța

dintre nucleele a doi atomi vecin

dintre o probă de material solid

asta distanță corespunde la două

razei atomice iar aceasta la o

singură raza tu definiția e valabilă

numai pentru solidă pentru că după

cum vedeți pentru măsurare e nevoie

de atomi identici legați între

ei structura bine de astfel de

atomi se găsesc cel mai des în

metale care sunt o aglomerare de

atomi identici si și în partea

electronică vedem Și cum variază

volumul Atomic și raza atomică

în tabelul periodic Pe măsură ce

coborâm între o grupă dimensiunea

atomului crește având în vedere

că adăugăm din ce în ce mai multe

niveluri de energie ocupate cu

electroni acum un lucru care numai

la fel de simplu de dus este ceea

ce se întâmplă când mergem spre

dreapta întru perioadă când merge

spre dreapta adăugăm electroni

dar îi adăugăm pe aceeași stradă

Deci avem nucleul și eu strat care

se tot Completează cu electroni

Pe măsură ce evoluăm perioadă Bineînțeles

nu toți orbitalii dintre un strat

sunt fericit dar vom folosi această

schemă foarte simplificată Pe măsură

ce evoluam în perioadă nucleul

are și el tot mai mulți protoni

de sarcină pozitivă protonilor

din nucleu care devine din ce în

ce mai puternică a trage electronii

din ce mai aproape de nucleu așa

că Pe măsură ce mergem spre dreapta

Iar nucleul are din ce în ce mai

mulți protoni dimensiunea atomilor

scade volumele și razele atomice

variază la fel în tabelul periodic

în cazul elementelor din grupele

principale după cum se poate vedea

în această imagine le cresc grupă

de sus în jos coadă perioadă de

la stânga la dreapta corespunzător

creșterii sarcini nucleare elementele

tranzitionale situate în zona centrală

a tabelului periodic atomice mici

datorită completării cu electroni

a orbitalilor 3D sau 40 situați

în interiorul învelișului electronic

precum și datorită existenței unei

sarcini cam asta ar fi Despre dimensiunea

atomilor continuare vom discuta

și despre variația altul proprietăți

fizice precum raza Ionică și energia

de ionizare însă mai întâi trebuie

să înțelegem Ce sunt ionii și să

înțelegem diferența dintre atomii

și atomii sunt specii chimice care

au sarcina electrică neutră pentru

că numărul de protoni din nucleu

este egal cu numărul de electroni

din învelișul de spunem ca o sarcină

electrică 0 sau neutru pe cine

chimice pentru care numărul protonilor

din nucleu e diferit de numărul

electronilor din înveliș sunt ionii

atomi își doresc cu toții să ajungă

la configurație cât mai stabile

precum populația de aceea ei primesc

sau cedează electroni de la aici

sau în comun electroni din ultimul

strat sau chiar din ultimele strat

Deci când un atom neutru pe care

îl vom nota cu e mai departe acceptă

sau cedează electroni este transformă

într un Ioan există Ion pozitiv

și negativ când un atom pierde

sau cedează electroni se va transforma

în Ioni pozitivi sau Casio când

un atom câștigă sau primește un

număr n de electroni este de transformă

în Ioni negativi sau întruna Neos

Deci în cazul cationilor sau Ionel

opoziției dacă atomul cedează niște

electroni înseamnă că numărul protonilor

din nucleu va fi mai mare decât

numărul de electroni din un pic

și astfel niște sarcini pozitive

din nucleu nu mai sunt neutralizate

de acolo simbolul plus al cationilor

în cazul anionilor sau al ionilor

negativ în momentul în care atomul

primește niște numărul protonilor

din nucleu devine mai mic decât

numărul electronilor de medici

adică nucleul nu mai are o sarcină

pozitivă îndeajuns de mare încât

să ne utilizeze numărul mărit de

așa că per total atomul se va transforma

în sarcina negativă Adică acum

că am stabilit Ce sunt eu Oni Haideți

să vedem Și ce se întâmplă cu dimensiunea

tu 1.008 supă ce acceptă sau cedează

electroni adică să vorbim puțin

și despre raza Ion să luăm niște

exemple concrete atomul de sodiu

are 11 RON RON și 11 protoni pentru

a ajunge la o configurație stabilă

de octet pe stratul cu numărul

2 deschis și configurația solului

1 s22 s22 612 ajunge la configurația

de octet pe stratul 2 atomul de

sodiu vrea să scape de un așa că

vă dau un electron către un alt

atom care probabil mai are nevoie

doar de unde electron pentru a

ajunge la acum salvarea asta Cine

a fost 111 protoni și 10 Electro

vedem că diferența dintre numărul

de electroni și numărul de protoni

este de de sarcina ionului este

plus unu adică sarcina este egală

cu numărul de electronice Dar cât

despre dimensiune în ionul pozitiv

numărul de electroni care se rotesc

în jurul nucleului e mai mic decât

în cazul atomului dar sarcina nucleului

rămâne aceeași În consecință electroni

rămas și în învelișul electronic

al ionului punct vor fi atrași

mai puternic de nucleu astfel vor

fi mai aproape de nucleu Deci raza

ionului pozitiv e mai mică decât

raza atomului din care provine

să luăm fiecare are 17 RON și următoarea

configurație 1 S2 2 S2 2p 6 3S

2 și 3 pe 5 din configurații observăm

că clorului mai lipsește un singur

electron pentru a ajunge la configurație

de octet pe stratul 3 pentru aceasta

clorul va fi electroni poate chiar

de la sodiu care își dorește să

scape de unde Electro Deci clorul

care are 17 protoni și 17 elevi

primește un electron și a astfel

va avea 17 protoni și 18 electroni

de aici o sarcina negativă vedem

că diferența dintre numărul protonilor

și ale lectron este de un electronist

fel de clor se transformă în Ion

clor minus ca și o scurtă paranteză

atunci când vine vorba de notație

în cazul sarcinilor sau nu e suficientă

notația și revenind la clor sarcină

electrică acestuia va fi egală

cu unu adică cu numărul de electroni

în cazul ionilor negativi numărul

electronilor care se rotesc în

jurul nucleului e mai mare decât

sarcină pozitivă a acestuia în

plus electroni mai numeroși acum

respinge mai tare uit pe alții

10 la zi mai mare decât raza atomului

din care în general razele ionice

cresc pentru elementele din fiecare

perioadă de la dreapta de la grupa

18 la stânga spre grupa întâia

principală în grupă razele ionice

cresc de sus în jos pentru un element

raza ionului pozitiv este mai mică

decât raza atomică care la rândul

ei este mai mică decât raza ionului

negativ și lecția viitoare va avea

legătură cu Johnny mai precis vom

afla cum variaza energia de ionizare

în tabelul periodic