Rezultate pentru tag: pozitiv
Imagini în HTML
Imaginile pot îmbunătăți designul și aspectul unei pagini web.
Utilizați elementul HTML <img> pentru a defini o imagine.
Utilizați atributul HTML src pentru a defini adresa URL a imaginii.
Utilizați atributul HTML alt pentru a defini un text alternativ pentru o imagine, dacă nu poate fi afișat.
Utilizați atributele HTML lățime și înălțime (width and height) pentru a defini dimensiunea imaginii.
Utilizați proprietățile CSS pentru lățime și înălțime (width and height) pentru a defini dimensiunea imaginii (alternativ).
Utilizați proprietatea CSS float pentru a lăsa imaginea să plutească.
Utilizați elementul HTML <map> pentru a defini o imagine-hartă (image-map).
Utilizați elementul HTML <area> pentru a defini zonele în care se poate face click pe imaginea hartă (image-map).
Utilizați atributul usemap al elementului HTML <img> pentru a indica o hartă-imagine(image-map).
Utilizați elementul HTML <picture> pentru a afișa imagini diferite pentru diferite dispozitive.
Element de imagine în HTML
Elementul de imagine ne permite să afișăm imagini diferite pentru diferite dispozitive sau dimensiuni de ecran.
Elementul HTML <picture>.
Elementul <picture> conține o serie de elemente <source>.
Elementul <img> este folosit de browserele care nu acceptă elementul <picture> sau dacă niciuna dintre etichetele <source> nu se potrivește.
Există două scopuri principale pentru elementul <picture>: Lățime de bandă (Bandwidth), Formatați suportul (Format Support).
Elementul HTML head
Elementul <head> este un container pentru metadate (date despre date) și este plasat între eticheta <html> și eticheta <body>.
<head> Definește informații despre document.
<titlu> Defineste titlul unui document.
<base> Definește o adresă implicită sau o țintă implicită pentru toate linkurile dintr-o pagină.
<link> Definește relația dintre un document și o resursă externă.
<meta> Definește metadatele despre un document HTML.
<script> Definește un script din partea clientului.
<style> Definește informațiile despre stil pentru un document.
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin eticheta <meta>.
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web. Aceasta variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mică pe un telefon mobil decât pe ecranul computerului.
Ar trebui să includeți următorul element viewport <meta> în toate paginile web.
Partea width=device-width stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (care va varia în funcție de dispozitiv).
Partea initial-scale=1.0 setează nivelul inițial de zoom când prima pagină este încărcată de browser.
Elemente HTML Layout
Site-urile web deseori afișează conținut în mai multe coloane (cum ar fi o revistă sau un ziar).
<header> - definește un antet pentru un document sau o secțiune
<nav> - definește un container pentru link-uri de navigație
<section> - definește o secțiune dintr-un document
<article> - definește un articol independent de sine stătător
<aside> - definește conținutul în afară de conținut (precum o bară laterală)
<footer> - definește un subsol pentru un document sau o secțiune
<detalii> - definește detalii suplimentare
<summary> - definește un titlu pentru elementul <details>
Tehnici Layout HTML. Există cinci moduri diferite de a crea multicolumn layouts: HTML tables (not recommended), CSS float property, CSS flexbox, CSS framework, CSS grid.
Elementul <table> nu a fost proiectat pentru a fi un instrument de aspect! Scopul elementului <tabel> este afișarea datelor tabulare.
Dacă doriți să vă creați rapid un layout, puteți utiliza un framework cum ar fi Bootstrap.
Este ceva comun să faceți machete web (web layouts) întregi folosind proprietatea CSS float.
Flexbox reprezintă un nou mod de dispunere în CSS3.
Modulul CSS Grid Layout oferă un sistem de dispunere bazat pe grilă, cu rânduri și coloane, ceea ce facilitează proiectarea paginilor web fără a fi nevoie să folosiți floats și poziționare.
HTML Responsive Web Design
Responsive Web Design vizează utilizarea HTML-ului și CSS-ului pentru redimensionarea, ascunderea, micșorarea sau mărirea unui site web automat, pentru a-l arăta bine pe toate dispozitivele (desktop-uri, tablete și telefoane).
Setarea Viewport. Când creați pagini web responsive, adăugați următorul element <meta> în toate paginile dvs. web.
Imaginile responsive sunt imagini care se dimensionează frumos pentru a se potrivi cu orice dimensiune a browserului.
Utilizarea proprietății lățime (width).
Utilizarea proprietății cu lățimea maximă (max-width).
Elementul HTML <picture> vă permite să definiți imagini diferite pentru dimensiuni diferite ale ferestrei browserului.
Responsive Text Size. Mărimea textului poate fi setată cu o unitate „vw”, ceea ce înseamnă „lățimea vizualizării” (viewport width).
Pe lângă redimensionarea textului și a imaginilor, este de asemenea obișnuit să folosești interogări media în paginile responsive web.
Cu interogări media, puteți defini stiluri complet diferite pentru diferite dimensiuni de browser.
O pagină Responsive Web ar trebui să arate bine pe ecrane desktop mari și pe telefoane mobile mici.
Există multe CSS Frameworks care oferă un Responsive Design.
O modalitate excelentă de a crea un Responsive Design este de a utiliza o responsive style sheet.
Un alt framework popular este Bootstrap, folosește HTML, CSS și jQuery pentru a face pagini web responsive.
HTML și XHTML
XHTML este HTML scris ca XML.
XHTML înseamnă limbaj de extindere HyperText Markup Language
XHTML este aproape identic cu HTML
XHTML este mai strict decât HTML
XHTML este HTML definit ca o aplicație XML
XHTML este acceptat de toate browserele principale
Ghid de stil în HTML5
O utilizare constantă a stilului face mai ușor pentru alții să înțeleagă HTML-ul.
În viitor, programe precum cititorii XML ar putea dori să citească HTML-ul.
Utilizarea unei sintaxe bine formate - „aproape de XHTML” poate fi inteligentă.
Vă recomandăm să folosiți numele elementelor scrise cu litere mici, deoarece:
În HTML5, nu trebuie să închideți toate elementele (de exemplu elementul <p>).
Vă recomandăm să închideți toate elementele HTML.
Închideți elementele HTML goale
În HTML5, este opțional să închideți elementele goale.
HTML5 permite amestecarea literelor mari și a literelor mici în nume de atribute.
Vă recomandăm să folosiți nume de atribute scrise culitere mici.
HTML5 permite ca valorile atributelor să fie scrise fără ghilimele.
Vă recomandăm să puneți între ghilimele valorile atributului.
Adăugați întotdeauna atributul alt la imagini. Acest atribut este important atunci când imaginea din anumite motive nu poate fi afișată. De asemenea, definiți întotdeauna lățimea și înălțimea (width și height) imaginii. Reduce pâlpâirea, deoarece browserul poate rezerva spațiu pentru imagine înainte de încărcare.
HTML5 permite spații în jurul semnelor egale. Dar fără spațiu este mai ușor de citit și grupează entitățile mai bine împreună.
Când utilizați un editor HTML, este incomod să derulați la dreapta și la stânga pentru a citi codul HTML.
Încercați să evitați liniile de cod mai lungi de 80 de caractere.
Nu adăugați linii necompletate fără un motiv.
Pentru lizibilitate, adăugați linii goale pentru a separa blocuri de coduri mari sau logice.
Pentru lizibilitate, adăugați două spații de indentare. Nu folosiți tasta tab.
Nu folosiți linii necompletate și indentate. Nu este necesar să indentizați fiecare elemen
În HTML5, eticheta <html> și eticheta <body> pot fi omise.
Nu vă recomandăm să omiteți etichetele <html> și <body>.
Elementul <html> este rădăcina documentului. Este locul recomandat pentru specificarea limbii paginii.
Omiterea <html> sau <body> poate bloca software-ul DOM și XML.
Omiterea <body> poate produce erori în browserele mai vechi (IE9).
În HTML5, eticheta <head> poate fi omisă.
În mod implicit, browserele vor adăuga toate elementele înainte de <body> la un element implicit <head>.
Puteți reduce complexitatea HTML prin omiterea etichetei <head>
Elementul <title> este necesar în HTML5. Faceți titlul cât mai semnificativ posibil
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin eticheta <meta>.
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web. Acesta variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mic pe un telefon mobil decât pe ecranul computerului.
Lățimea (width) = partea lățimii dispozitivului (width=device-width part) - stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (screen-width) (care va varia în funcție de dispozitiv).
Partea inițială = 1,0 setează nivelul de zoom inițial atunci când pagina este încărcată prima dată de browser
Comentariile scurte trebuie scrise pe o singură linie
Comentariile lungi sunt mai ușor de observat dacă sunt indentate în două spații.
Utilizați sintaxa simplă pentru a face legătura cu foile de stil (atributul tip nu este necesar)
Regulile scurte pot fi comprimate
Regulile lungi trebuie scrise pe mai multe rânduri
Puneți suportul de deschidere (opening bracket) pe aceeași linie cu selectorul.
Utilizați un spațiu înainte de suportul de deschidere (opening bracket).
Folosiți două spații de indentare.
Utilizați punct și virgulă după fiecare pereche proprietate-valoare, inclusiv ultima.
Utilizați ghilimele în jurul valorilor numai dacă valoarea conține spații.
Plasați suportul de închidere (opening bracket) pe o linie nouă, fără spații de conducere.
Evitați liniile de peste 80 de caractere.
Se încarcă JavaScript în HTML
Accesarea elementelor HTML cu JavaScript
Utilizați numele de fișiere scrise cu litere mici
Fișierele HTML ar trebui să aibă o extensie .html sau .htm.
Fișierele CSS ar trebui să aibă o extensie .css.
Fișierele JavaScript ar trebui să aibă o extensie .js.
Nu există nicio diferență între extensiile .htm și .html. Ambele vor fi tratate ca HTML de orice browser web sau server web.
Când o adresă URL nu specifică un nume de fișier (cum ar fi https://www.lectii-virtuale.ro/css/), serverul returnează un nume de fișier implicit. Numele de fișiere implicite obișnuite sunt index.html, index.htm, default.html și default.htm.
Dacă serverul dvs. este configurat doar cu "index.html" ca nume de fișier implicit, fișierul dvs. trebuie numit "index.html", nu "index.htm."
HTML Media
Multimedia pe web inseamnă sunet, muzică, videoclipuri, filme și animații.
Exemple: imagini, muzică, sunet, videoclipuri, înregistrări, filme, animații și multe altele.
Paginile web conțin adesea elemente multimedia de diferite tipuri și formate.
Primele browsere web au avut suport doar pentru text, limitat la un singur font într-o singură culoare.
Mai târziu au venit browserele cu suport pentru culori și fonturi și imagini!
Formatele audio, video și animație au fost gestionate diferit de majoritatea browserelor. Diferite formate au fost acceptate, iar unele formate necesită programe auxiliare suplimentare (plug-in-uri) pentru a funcționa.
Sperăm că acest lucru va deveni istorie. Multimedia HTML5 promite un viitor mai ușor pentru multimedia.
Elementele multimedia (cum ar fi audio sau video) sunt stocate în fișiere media.
Cea mai obișnuită modalitate de a descoperi tipul de fișier este de a privi extensia de fișier.
Fișierele multimedia au formate și extensii diferite precum: .swf, .wav, .mp3, .mp4, .mpg, .wmv și .avi.
MP4 este noul și următorul format pentru video pe internet.
MP4 este recomandat de YouTube.
MP4 este acceptat de Flash Players.
MP4 este acceptat de HTML5.
Doar videoclipurile MP4, WebM și Ogg sunt acceptate de standardul HTML5.
MP3 este cel mai nou format pentru muzică înregistrată comprimat. Termenul MP3 a devenit sinonim cu muzica digitală.
Dacă site-ul dvs. web este despre muzică înregistrată, MP3 este alegerea.
Doar MP3, WAV și Ogg audio sunt acceptate de standardul HTML5.
HTML5 Video
Redarea videoclipurilor în HTML
Înainte de HTML5, un videoclip putea fi redat doar într-un browser cu un plug-in (precum flash).
Elementul HTML5 <video> specifică un mod standard de a încorpora un videoclip într-o pagină web.
Pentru a afișa un videoclip în HTML, utilizați elementul <video>.
Atributul de control (controls) adaugă controale video, cum ar fi: redare, pauză și volum.
Este o idee bună să includeți întotdeauna atributele de lățime și înălțime (width și height). Dacă nu sunt setate înălțimea și lățimea (width și height), pagina ar putea clipi în timp ce video-ul se încarcă.
Elementul <source> vă permite să specificați fișiere video alternative din care browserul poate alege. Browserul va folosi primul format recunoscut.
Textul dintre etichetele <video> și </video> va fi afișat numai în browserele care nu acceptă elementul <video>.
Pentru a începe un videoclip automat, utilizați atributul autoplay.
Atributul de redare automată (autoplay) nu funcționează pe dispozitive mobile precum iPad și iPhone.
În HTML5, există 3 formate video acceptate: MP4, WebM și Ogg.
HTML5 definește metodele, proprietățile și evenimentele DOM pentru elementul <video>.
Acest lucru vă permite să încărcați, să redați și să întrerupeți videoclipuri, precum și să setați durata și volumul.
<video> Definește un videoclip sau un film
<source> Definește mai multe resurse media pentru elemente media, cum ar fi <video> și <audio>
<track> Definește piesele text în playerele media
HTML APIs
API Geolocalizare HTML este utilizat pentru a localiza poziția unui utilizator.
Localizați Poziția Utilizatorului
API Geolocalizare în HTML este utilizat pentru a obține poziția geografică a unui utilizator.
Deoarece acest lucru poate compromite confidențialitatea, poziția nu este disponibilă decât dacă utilizatorul o aprobă.
Geolocalizarea este cea mai precisă pentru dispozitivele cu GPS, cum ar fi smartphone-ul.
Începând cu Chrome 5.0, API-ul de geolocalizare va funcționa numai pe contexte sigure, cum ar fi HTTPS. Dacă site-ul dvs. este găzduit pe o origine nesigură (cum ar fi HTTP), solicitările pentru a obține locația utilizatorilor nu vor mai funcționa.
Utilizarea geolocalizării în HTML
Metoda getCurrentPosition () este utilizată pentru a returna poziția utilizatorului.
Al doilea parametru al metodei getCurrentPosition () este utilizat pentru a gestiona erorile. Specifică o funcție care trebuie executată dacă nu reușește să obțină locația utilizatorului:
Pentru a afișa rezultatul într-o hartă, aveți nevoie de acces la un serviciu de hartă, cum ar fi Google Maps.
Geolocalizarea este de asemenea foarte utilă pentru informații specifice locației, cum ar fi:
Informații locale actualizate.
Afișare Puncte de interes în apropierea utilizatorului.
Navigare rotativă (GPS).
Metoda getCurrentPosition () returnează un obiect de succes. Proprietățile de latitudine, longitudine și precizie sunt întotdeauna returnate. Celelalte proprietăți sunt returnate dacă sunt disponibile:
coords.latitude - Latitudinea ca număr zecimal (întors întotdeauna)
coords.longitude - Longitudinea ca număr zecimal (întors întotdeauna)
coords.acuratetă - Precizia poziției (întoarsă întotdeauna)
coords.altitude - Altitudinea în metri peste nivelul mării medii (returnat dacă este disponibil)
coords.altitude - Accarity Precizia altitudinii de poziție (returnată dacă este disponibilă)
coords.heading - Titlul ca grade în sensul acelor de ceasornic dinspre nord (returnat dacă este disponibil)
coords.speed - Viteza în metri pe secundă (returnată dacă este disponibilă)
timestamp - Data / ora răspunsului (returnat dacă este disponibil)
Obiect de geolocalizare - Alte metode interesante
watchPosition () - returnează poziția actuală a utilizatorului și continuă să returneze poziția actualizată pe măsură ce utilizatorul se mișcă (precum GPS-ul într-o mașină).
clearWatch () - Oprește metoda watchPosition ().
CSS Introducere
CSS este un limbaj care descrie stilul unui document HTML.
CSS descrie modul în care trebuie afișate elementele HTML.
CSS reprezintă Cascading Style Sheets.
CSS descrie modul în care elementele HTML trebuie să fie afișate pe ecran, pe hârtie sau în alte suporturi.
CSS economisește multă muncă. Poate controla aspectul mai multor pagini web simultan.
Fișele de stil externe (external stylesheets) sunt stocate în fișiere CSS.
CSS este utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile dvs. web, inclusiv designul, aspectul și variațiile de afișare pentru diferite dispozitive și dimensiuni de ecran.
HTML nu a fost niciodată destinat să conțină etichete pentru formatarea unei pagini web!
HTML a fost creat pentru a descrie conținutul unei pagini web.
Când etichete ca <font> și atribute de culoare au fost adăugate la specificația HTML 3.2, a început un coșmar pentru dezvoltatorii web. Dezvoltarea de site-uri web mari, unde fonturile și informațiile despre culoare erau adăugate la fiecare pagină, a devenit un proces lung și scump.
Pentru a rezolva această problemă, World Wide Web Consortium (W3C) a creat CSS.
Definițiile de stil sunt salvate în mod normal în fișiere .css externe.
Cu un fișier de foi de stil externe (external stylesheet file), puteți schimba aspectul unui întreg site web schimbând doar un singur fișier!
CSS max-width
CSS Layout - width și max-width.
Utilizarea width, max-width și margin: auto;
Așa cum am menționat în capitolul precedent; un element la nivel de block (block-level element) ocupă întotdeauna întreaga lățime disponibilă (se întinde spre stânga și spre dreapta, cât poate).
Setarea lățimii (width) unui element la nivel de bloc (block-level element) va împiedica întinderea sa până la marginile containerului său. Apoi, puteți seta marginile la auto, pentru a centra orizontal elementul în containerul său. Elementul va prelua lățimea specificată, iar spațiul rămas va fi împărțit în mod egal între cele două margini.
Problema cu <div> de mai sus apare atunci când fereastra browserului este mai mică decât lățimea elementului. Browserul apoi adaugă o pagină de defilare orizontală la pagină.
Folosind în schimb această lățime maximă (max-width), în această situație, veți îmbunătăți gestionarea browserului de la ferestrele mici. Acest lucru este important atunci când faceți un site utilizabil pe dispozitive mici.
CSS Position
CSS Layout - Proprietatea position
Proprietatea position specifică tipul metodei de poziționare utilizate pentru un element (static, relativ, fix, absolut sau lipicios/static, relative, fixed, absolute sau sticky).
Elementele sunt apoi poziționate folosind proprietățiile de sus, de jos, de stânga și de dreapta (top, bottom, left, și right). Cu toate acestea, aceste proprietăți nu vor funcționa decât dacă proprietatea position este setată prima. De asemenea, funcționează diferit în funcție de valoarea poziției.
position: static; (poziție: static)
Elementele HTML sunt poziționate static în mod implicit.
Elementele poziționate static nu sunt afectate de proprietățile de sus, de jos, de stânga și de dreapta.
Un element cu position: static; (poziție: static) nu este poziționat într-un mod special; este poziționat întotdeauna în funcție de fluxul normal al paginii.
Element cu position: relative; (poziție: relativă;)
Un element cu position: relative; (poziție: relativă;) este poziționat în raport cu poziția normală.
Setarea proprietățiilor de sus, dreapta, jos și stânga a unui element relativ poziționat (relatively-positioned element) va face ca acesta să fie ajustat departe de poziția normală. Alt conținut nu va fi ajustat pentru a se încadra în niciun spațiu lăsat de element.
Elementul cu position: fixed; (poziție: fix;)
Un element cu position: fixed; (poziție: fix;) este poziționat în raport cu afișajul, ceea ce înseamnă că acesta rămâne întotdeauna în același loc, chiar dacă pagina este defilată. Proprietățile de sus, dreapta, jos și stânga sunt utilizate pentru poziționarea elementului.
Un element fix nu lasă un gol în pagina în care ar fi fost localizat în mod normal.
Elementul cu position: absolute; (poziție: absolută;)
Un element cu position: absolute; (poziție: absolută;) este poziționat în raport cu strămoșul cel mai apropiat poziționat (în loc de poziționat în raport cu vitrina, ca fix).
In orice caz; dacă un element poziționat absolut nu are strămoși poziționați, acesta folosește corpul documentului și se deplasează împreună cu derularea paginii.
Un element „poziționat” este unul a cărui poziție este orice, cu excepția staticii.
Elementul cu position: sticky; (poziție: lipicios;)
Un element cu position: sticky; (poziție: lipicios;) este poziționat în funcție de poziția de derulare a utilizatorului.
Un element lipicios (sticky) trece între relativ și fix, în funcție de poziția de defilare. Este poziționat relativ până când o poziție de offset dată este întâlnită în vitrină - apoi se „lipeste” în loc (ca poziția: fix).
Internet Explorer, Edge 15 și versiunile anterioare nu acceptă poziționarea sticky. Safari necesită un prefix -webkit- (vezi exemplul de mai jos). De asemenea, trebuie să specificați cel puțin una de sus, dreapta, jos sau stânga pentru ca poziționarea sticky să funcționeze.
În acest exemplu, elementul sticky se lipește în partea de sus a paginii (sus: 0), când atingeți poziția de defilare.
Elemente suprapuse (Overlapping Elements)
Când elementele sunt poziționate, se pot suprapune altor elemente.
Proprietatea indexului z specifică ordinea stivei unui element (care element trebuie plasat în fața sau în spatele celorlalte).
Un element poate avea o comandă a stivei pozitivă sau negativă.
Un element cu o ordine de stivă mai mare este întotdeauna în fața unui element cu o ordine de stivă mai mică.
Dacă două elemente poziționate se suprapun fără z - index specificat, elementul poziționat ultimul în codul HTML va fi afișat în partea de sus.
Poziționarea textului într-o imagine
Cum să poziționați textul peste o imagine.
Toate proprietățiile de poziționare CSS: bottom, clip, left, position, top, right, z-index.
bottom - Setează marginea inferioară a marginii pentru o casetă poziționată
clip - Clipsează un element absolut poziționat
left - Setează marginea din stânga pentru o cutie poziționată
position - Specifică tipul de poziționare pentru un element
right - Setează marginea din dreapta pentru o cutie poziționată
top - Setează marginea superioară a marginii pentru o casetă poziționată
z-index - Setează ordinea stivei unui element
CSS Unități
Unități CSS
CSS are mai multe unități diferite pentru exprimarea unei lungimi.
Multe proprietăți CSS iau valori „de lungime” (lenght), cum ar fi lățimea, marja, căptușirea, dimensiunea fontului etc (width, margin, padding, font-size).
Lungimea este un număr urmat de o unitate de lungime, cum ar fi 10px, 2em etc.
Un whitespace nu poate apărea între număr și unitate. Cu toate acestea, dacă valoarea este 0, unitatea poate fi omisă.
Pentru unele proprietăți CSS, lungimile negative sunt permise.
Există două tipuri de unități de lungime: absolută și relativă.
Lungimi absolute (Absolute Lengths)
Unitățile de lungime absolută sunt fixe și o lungime exprimată în oricare dintre acestea va apărea exact ca acea dimensiune.
Unitățile de lungime absolută nu sunt recomandate pentru utilizare pe ecran, deoarece dimensiunile ecranului diferă atât de mult. Cu toate acestea, pot fi utilizate dacă este cunoscut suportul de ieșire, cum ar fi pentru aspectul tipăririi.
cm - centimetri
mm - millimetri
in - inci (1in = 96px = 2.54cm)
px * - pixeli (1px = 1/96th of 1in)
pt - puncte (1pt = 1/72 of 1in)
pc - picas (1pc = 12 pt)
* Pixelii (px) sunt în raport cu dispozitivul de vizualizare. Pentru dispozitivele cu valoare redusă, 1px este un pixel de dispozitiv (punct) al afișajului. Pentru imprimante și ecrane de înaltă rezoluție, 1px implică mai mulți pixeli de dispozitiv.
Lungimi relative (Relative Lengths)
Unitățile de lungime relativă specifică o lungime relativă la o altă proprietate lungime. Unitățile de lungime relativă scalează mai bine între diferite medii de redare.
em - În raport cu dimensiunea fontului elementului (2em înseamnă de 2 ori dimensiunea fontului curent)
ex - În raport cu înălțimea x a fontului curent (rar folosit)
ch - În raport cu lățimea "0" (zero)
rem - Relativ la dimensiunea fontului elementului rădăcină
vw - În raport cu 1% din lățimea afișajului *
vh - În raport cu 1% din înălțimea viewport *
vmin - În raport cu 1% din dimensiunea mai mică a portofoliului *
vmax - În raport cu 1% din dimensiunea mai mare a portofoliului
% - În raport cu elementul părinte
Unitățile em și rem sunt practice în crearea unui aspect scalabil perfect!
* Viewport = dimensiunea ferestrei browserului. Dacă viewport are 50cm lățime, 1vw = 0,5cm.
Asistență browser (Browser Support)
Numerele din tabel specifică prima versiune a browserului care acceptă integral unitatea de lungime.
CSS Interogări media
CSS Interogări media (CSS Media Queries)
CSS2 Tipuri de suport introduse (CSS2 Introduced Media Types)
Regula @media, introdusă în CSS2, a făcut posibilă definirea regulilor de stil (style rules) diferite pentru diferite tipuri de media.
Ați putea avea un set de reguli de stil (style rules) pentru ecrane de computer, una pentru imprimante, una pentru dispozitive portabile, una pentru dispozitive tip televizor și așa mai departe.
Din păcate, aceste tipuri de suporturi nu au primit niciodată multă asistență din partea dispozitivelor, în afară de tipul de printare (print media type).
CSS3 Interogări media introduse (CSS3 Introduced Media Queries)
Interogările media (Media queries) din CSS3 au extins ideea tipurilor de media CSS2: În loc să caute un tip de dispozitiv, ele analizează capacitatea dispozitivului.
Interogările media (Media queries) pot fi utilizate pentru a verifica multe lucruri, cum ar fi:
lățimea și înălțimea vizualizării (width and height of the viewport)
lățimea și înălțimea dispozitivului (width and height of the device)
orientare (tableta / telefonul este în mod landscape sau portret?) (orientation (is the tablet/phone in landscape or portrait mode?))
rezoluţie (resolution)
Asistență browser(Browser Support)
Numerele din tabel specifică prima versiune a browserului care acceptă integral regula @media.
Sintaxa interogare media (Media Query Syntax)
O interogare media (media query) constă dintr-un tip media și poate conține una sau mai multe expresii, care se rezolvă returnand fie valoarea adevărat, fie valoarea fals.
Rezultatul interogării este adevărat dacă tipul de media (media type) specificat se potrivește cu tipul de dispozitiv pe care este afișat documentul și toate expresiile din interogarea media (media query) sunt adevărate. Când o interogare media (media query) este adevărată, se aplică foaia de stil (stylesheets) sau regulile de stil (style rules) corespunzătoare, urmând regulile normale în cascadă.
Cu excepția cazului în care utilizați operatorii not sau only, tipul media este opțional și tot tipul va fi implicat.
Puteți avea, de asemenea, foi de stil (stylesheets) diferite pentru media diferite.
CSS3 Tipuri media (CSS3 Media Types)
all - Utilizat pentru toate dispozitivele de tip media
print - Utilizat pentru imprimante
screen - Utilizat pentru ecrane, tablete, telefoane inteligente etc.
speach - Utilizată pentru ecranizatorii care „citesc” pagina cu voce tare
O modalitate de a utiliza interogări media (media queries) este să aveți o secțiune CSS alternativă chiar în foaia de stil (style sheet).
CSS Interogări media - Exemple
Interogări media CSS - exemple
Interogările media sunt o tehnică populară pentru livrarea unei foi de stil adaptate diferitelor dispozitive. Pentru a demonstra un exemplu simplu, putem schimba culoarea de fundal pentru diferite dispozitive.
Interogări media pentru meniuri
În acest exemplu, folosim interogări media pentru a crea un meniu de navigare responsive, care variază în ceea ce privește designul pe diferite dimensiuni de ecran.
Interogări media pentru coloane
O utilizare obișnuită a interogărilor media este de a crea un aspect flexibil (flexible layout). În acest exemplu, creem un aspect (layout) care variază între patru, două și full-width coloane, în funcție de diferitele dimensiuni ale ecranului.
Un mod mai modern de a crea column layouts este să folosiți CSS Flexbox. Cu toate acestea, nu este acceptat în Internet Explorer 10 și versiunile anterioare. Dacă aveți nevoie de asistență IE6-10, folosiți floats.
Ascundeți elementele cu interogări media
O altă utilizare obișnuită a interogărilor media este de a ascunde elemente pe diferite dimensiuni ale ecranului.
Modificați dimensiunea fontului cu interogări media
De asemenea, puteți utiliza interogări media pentru a modifica dimensiunea fontului (font size) unui element pe diferite dimensiuni ale ecranului.
Galerie de imagini flexibile
Folosim interogări media împreună cu flexbox pentru a crea o galerie de imagini responsive.
Site web flexibil
Utilizăm interogări media împreună cu flexbox pentru a crea un site web responsive, care conține o bară de navigare flexibilă și conținut flexibil.
Orientare: Portret / Peisaj
Interogările media pot fi, de asemenea, utilizate pentru a schimba aspectul (layout) unei pagini, în funcție de orientarea browserului.
Puteți avea un set de proprietăți CSS care se vor aplica numai atunci când fereastra browserului este mai largă decât înălțimea sa, o așa-numită orientare „Peisaj” (Landscape):
Utilizați o culoare de fundal lightblue (background color) dacă orientarea este în modul peisaj (landscape):
Folosind o valoare suplimentară: adăugăm o interogare media suplimentară la cea existentă folosind virgulă (aceasta se va comporta ca un operator OR).
CSS Responsive Web Design - Introducere
Responsive Web Design - Introducere
Ce este Responsive Web Design?
Responsive web design face ca pagina dvs. web să arate bine pe toate dispozitivele.
Responsive web design utilizează numai HTML și CSS.
Responsive web design nu este un program sau un JavaScript.
Proiectarea pentru cea mai bună experiență pentru toți utilizatorii
Paginile web pot fi vizualizate folosind mai multe dispozitive diferite: desktop-uri, tablete și telefoane. Pagina dvs. web ar trebui să arate bine și să fie ușor de utilizat, indiferent de dispozitiv.
Paginile web nu ar trebui să lase informații pentru a se potrivi cu dispozitive mai mici, ci mai degrabă să își adapteze conținutul pentru a se potrivi cu orice dispozitiv.
CSS Responsive Web Design - Viewport
Responsive Web Design - Viewport
Ce este Viewport?
Viewport este zona vizibilă a utilizatorului unei pagini web.
Viewportul variază în funcție de dispozitiv și va fi mai mic pe un telefon mobil decât pe un ecran al computerului.
Înainte de tablete și telefoane mobile, paginile web erau concepute doar pentru ecranele computerului și era comun ca paginile web să aibă un design static și o dimensiune fixă.
Apoi, când am început să navigăm pe internet folosind tablete și telefoane mobile, paginile web cu dimensiuni fixe erau prea mari pentru a se potrivi cu ecranul. Pentru a remedia acest lucru, browserele de pe aceste dispozitive au redus întreaga pagină web pentru a se potrivi ecranului.
Nu a fost perfect !! Dar o rezolvare rapidă.
Setarea Viewport
HTML5 a introdus o metodă pentru a permite proiectanților web să preia controlul asupra viewport-ului, prin intermediul etichetei <meta>.
Ar trebui să includeți următorul element viewport <meta> în toate paginile dvs. web.
Un element viewport <meta> oferă instrucțiuni browserului cu privire la modul de control al dimensiunilor și scalării paginii.
width=device-width part stabilește lățimea paginii pentru a urma lățimea ecranului dispozitivului (screen-width) (care va varia în funcție de dispozitiv).
initial-scale=1.0 setează nivelul inițial de zoom atunci când pagina este încărcată prima dată de browser.
Iată un exemplu de pagină web fără viewport meta tag și aceeași pagină web cu viewport meta tag.
Mărimea conținutului la Viewport (Size Content to The Viewport)
Utilizatorii sunt folosiți pentru a derula site-urile pe verticală atât pe desktop cât și pe dispozitive mobile - dar nu pe orizontală!
Așadar, dacă utilizatorul este obligat să defileze orizontal sau să mărească, pentru a vedea întreaga pagină web, rezultă o experiență slabă a utilizatorului.
Câteva reguli suplimentare de urmat:
NU folosiți elemente cu lățime fixă mare - De exemplu, dacă o imagine este afișată la o lățime mai largă decât cea din portofoliu, aceasta poate determina derularea portofoliului pe orizontală. Nu uitați să ajustați acest conținut pentru a se încadra în lățimea vizualizării.
NU lăsați conținutul să se bazeze pe o anumită lățime a viewportului (viewport width) pentru a fi redat - Deoarece dimensiunile ecranului și lățimea în pixeli CSS variază foarte mult între dispozitive, conținutul nu ar trebui să se bazeze pe o anumită lățime a viewportului pentru a fi redat.
Utilizați interogări CSS media (media queries) pentru a aplica stiluri diferite pentru ecrane mici și mari - Setarea lățimilor CSS mari pentru elementele paginii va face ca elementul să fie prea larg pentru viewport de pe un dispozitiv mai mic. În schimb, luați în considerare utilizarea unor valori de lățime relative, cum ar fi lățimea: 100%. De asemenea, aveți grijă să folosiți valori mari de poziționare absolută. Poate determina elementul să iasă în afara ecranului pe dispozitive mici.
CSS Responsive Web Design - Interogări media
Responsive Web Design - Interogări media
Ce este o interogare media?
Interogarea media este o tehnică CSS introdusă în CSS3.
Utilizează regula @media pentru a include un block de proprietăți CSS numai dacă o anumită condiție este adevărată.
Dacă fereastra browserului este de 600px sau mai mică, culoarea de fundal (background color) va fi deschisă la culoare (lightblue).
Adăugați un Breakpoint
Mai devreme în acest tutorial am făcut o pagină web cu rânduri și coloane și a fost responzive, dar nu arăta bine pe un ecran mic.
Interogările media (media queries) vă pot ajuta. Putem adăuga un punct de break (breakpoint) unde anumite părți ale designelui se vor comporta diferit pe fiecare parte a punctului de break (breakpoint).
Utilizați o interogare media (media queries) pentru a adăuga un punct de break (breakpoint) la 768px:
Când ecranul (fereastra browserului) devine mai mic decât 768px, fiecare coloană ar trebui să aibă o lățime de 100%.
Întotdeauna design pentru mobil întâi
Mobile First înseamnă proiectare pentru mobil înainte de proiectare pentru desktop sau orice alt dispozitiv (Acest lucru va face afișarea paginii mai rapidă pe dispozitive mai mici).
Aceasta înseamnă că trebuie să facem unele modificări în CSS-ul nostru.
În loc să schimbăm stilurile când lățimea devine mai mică de 768px, ar trebui să schimbăm designul când lățimea devine mai mare de 768px. Acest lucru va face în primul rând proiectarea noastră mobilă.
Puteți adăuga câte breakpoints doriți.
Vom insera, de asemenea, un punct de break (breakpoint) între tablete și telefoane mobile.
Facem acest lucru prin adăugarea a încă o interogare media (media query ) (la 600px) și un set de clase noi pentru dispozitive mai mari de 600px (dar mai mici decât 768px):
Rețineți că cele două seturi de clase sunt aproape identice, singura diferență este denumirea (col- și col-s-).
Breakpoints tipice dispozitivului (Typical Device Breakpoints)
Există tone de ecrane și dispozitive cu înălțimi și lățimi diferite, așa că este greu să creezi un punct de break (breakpoint) exact pentru fiecare dispozitiv. Pentru a menține lucrurile simple, puteți viza cinci grupuri.
Orientare: Portret / Peisaj (Landscape)
Interogările media (media queries) pot fi, de asemenea, utilizate pentru a schimba aspectul (layout) unei pagini, în funcție de orientarea browserului.
Puteți avea un set de proprietăți CSS care se vor aplica numai atunci când fereastra browserului este mai largă decât înălțimea sa, o așa-numită orientare „Peisaj” (Lanscape):
Pagina web va avea un fundal luminos (lightblue background) dacă orientarea este în modul peisaj (lanscape).
Ascundeți elementele cu interogări media (Hide Elements With Media Queries)
O altă utilizare obișnuită a interogărilor media (media queries) este de a ascunde elemente pe dimensiuni diferite de ecran.
Modificați dimensiunea fontului cu interogări media (Change Font Size With Media Queries)
De asemenea, puteți utiliza interogări media (media queries) pentru a modifica dimensiunea fontului unui element pe diferite dimensiuni ale ecranului.
CSS Responsive Web Design - Imagini
Responsive Web Design - Images
Utilizarea proprietății Width
Dacă proprietatea lățimii (width) este setată la un procent și înălțimea este setată la „auto”, imaginea va fi receptivă și va scala în sus și în jos.
Imaginea poate fi redusă pentru a fi mai mare decât dimensiunea inițială. O soluție mai bună, în multe cazuri, va fi utilizarea în schimb a proprietății cu lățimea maximă.
Imaginile de fundal (Background Images) pot răspunde, de asemenea, la redimensionare și scalare (resizing și scaling).
Dacă proprietatea background-size este setată pe „contain”, imaginea de fundal (background Images) se va scala și va încerca să se potrivească zonei de conținut. Cu toate acestea, imaginea își va păstra raportul de aspect (relația proporțională între lățimea și înălțimea imaginii (width și height)).
Dacă proprietatea background-size este setată pe „100% 100%”, imaginea de fundal (background image) se va întinde pentru a acoperi întreaga zonă de conținut.
Dacă proprietatea background-size este setată pe „cover”, imaginea de fundal (background image) se va scala pentru a acoperi întreaga zonă de conținut. Observați că valoarea „cover” păstrează raportul de aspect (aspect ratio), iar o parte din imaginea de fundal (background image) poate fi tăiată.
Imagini diferite pentru dispozitive diferite
O imagine mare poate fi perfectă pe un ecran mare al unui computer, dar inutilă pe un dispozitiv mic. De ce să încărcați o imagine mare atunci când trebuie să o măriți în jos? Pentru a reduce încărcarea sau pentru orice alte motive, puteți utiliza interogări media (media queries) pentru a afișa imagini diferite pe dispozitive diferite.
Puteți utiliza interogarea media (media query) min-device-width, în loc de min-width, care verifică lățimea dispozitivului, în loc de lățimea browserului. Atunci imaginea nu se va schimba când redimensionați fereastra browserului.
Elementul HTML5 <picture>
HTML5 a introdus elementul <picture>, care vă permite să definiți mai multe imagini.
Asistență browser (Browser Support)
Elementul <picture> funcționează similar cu elementele <video> și <audio>. Configurați surse diferite, iar prima sursă care se potrivește preferințelor este cea utilizată:
Atributul srcset este necesar și definește sursa imaginii.
Atributul media este opțional și acceptă interogările media (media queries) pe care le găsiți în regula CSS @media.
De asemenea, ar trebui să definiți un element <img> pentru browserele care nu acceptă elementul <picture>.
PHP Tipuri de date
Tipuri de date PHP(PHP Data Types)
Variabilele pot stoca date de diferite tipuri și diferite tipuri de date pot face lucruri diferite.
PHP acceptă următoarele tipuri de date: String, Integer, Float (floating point numbers - numit și dublu), Boolean, Array, Object, NULL, Resource.
PHP String
Un string este o secvență de caractere, cum ar fi „Hello world!”.
Un string poate fi orice text din ghilimele. Puteți utiliza ghilimele simple sau duble:
<?php
$x = "Hello world!";
$y = 'Hello world!';
echo $x;
echo "<br>";
echo $y;
?>
PHP Integer
Un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2 147.483.648 și 2.147.483.647.
Reguli pentru numere întregi (integers):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi (integers) pot fi specificate în: zecimal (baza 10), hexazecimal (baza 16), octal (baza 8) sau notare binară (baza 2)
În următorul exemplu $ x este un număr întreg (integer). Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 5985;
var_dump($x);
?>
PHP Float
Un float (număr flotant) este un număr cu punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
În exemplul următor $x este un float. Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$x = 10.365;
var_dump($x);
?>
PHP Boolean
Un boolean reprezintă două stări posibile: TRUE sau FALSE.
$x = true;
$y = false;
Booleans sunt adesea folosiți în testarea condiționată. Veți afla mai multe despre testarea condiționată într-un capitol ulterior al acestui tutorial.
PHP Array
Un array (tablou) stochează mai multe valori într-o singură variabilă.
În următorul exemplu $cars este un array (tablou) . Funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
<?php
$cars = array("Volvo","BMW","Toyota");
var_dump($cars);
?>
PHP Object
Un object (obiect) este un tip de date (data type) care stochează date și informații despre modul de procesare a acestor date.
În PHP, un object (obiect) trebuie declarat explicit.
Mai întâi trebuie să declaram o clasă de obiect (class of object). Pentru aceasta, folosim cuvântul cheie class (class keyword). O clasă (class) este o structură care poate conține proprietăți și metode:
<?php
class Car {
function Car() {
$this->model = "VW";
}
}
// creați un obiect (object)
$herbie = new Car();
// arată proprietățiile obiectului (object)
echo $herbie->model;
?>
PHP NULL Value
Null este un tip de date special care poate avea o singură valoare: NULL.
O variabilă de tip de date (data type) NULL este o variabilă care nu are nicio valoare atribuită.
Dacă o variabilă este creată fără valoare, i se atribuie automat o valoare de NULL.
Variabilele pot fi de asemenea golite prin setarea valorii la NULL:
<?php
$x = "Hello world!";
$x = null;
var_dump($x);
?>
PHP Resource
Tipul resursei speciale nu este un tip de date (data type) real. Este stocarea unei referințe la funcții și resurse externe PHP.
Un exemplu obișnuit de utilizare a tipului de date resurse (resource data type) este un apel la baza de date.
PHP Numere
PHP Numbers
În acest capitol vom analiza în profunzime Integers, Floats și Number Strings.
Numere PHP
Un lucru de remarcat cu privire la PHP este că oferă conversie automată de tip de date (automatic data type conversion).
Deci, dacă atribuiți o valoare integer (valoare întreagă) unei variabile, tipul acelei variabile va fi automat un integer (număr întreg). Apoi, dacă atribuiți un string (șir) aceleiași variabile, tipul se va schimba la un string (șir).
Această conversie automată îți poate sparge codul.
PHP Integers
Un integer (număr întreg) este un număr fără nicio parte zecimală.
2, 256, -256, 10358, -179567 sunt integers (întregi). În timp ce 7.56, 10.0, 150.67 sunt floats.
Deci, un tip de date întreg (integer data type) este un număr non-zecimal cuprins între -2147483648 și 2147483647. O valoare mai mare (sau mai mică) decât aceasta, va fi stocată ca float, deoarece depășește limita unui integer (număr întreg).
Un alt lucru important de știut este că, chiar dacă 4*2,5 este 10, rezultatul este stocat sub formă de float, deoarece unul dintre operanzi este un float (2.5).
Iată câteva reguli pentru integers (numere întregi):
Un număr întreg (integer) trebuie să aibă cel puțin o cifră
Un număr întreg (integer) nu trebuie să aibă o zecimală
Un număr întreg (integer) poate fi pozitiv sau negativ
Numerele întregi pot fi specificate în trei formate: zecimale (baza 10), hexazecimale (baza 16 - prefix 0x) sau octale (baza 8 - prefix 0)
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă tipul unei variabile este integer (întreg):
is_int()
is_integer() - alias of is_int()
is_long() - alias of is_int()
Verificați dacă tipul unei variabile este integer (întreg):
<?php
$x = 5985;
var_dump(is_int($x));
$x = 59.85;
var_dump(is_int($x));
?>
PHP Floats
Un float este un număr cu un punct zecimal sau un număr în formă exponențială.
2.0, 256.4, 10.358, 7.64E + 5, 5.56E-5 sunt toate floats.
Tipul de date (data type) float poate stoca de obicei o valoare de până la 1.7976931348623E + 308 (dependentă de platformă) și are o precizie maximă de 14 cifre.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă tipul unei variabile este float:
is_float()
is_double() - alias of is_float()
Verificați dacă tipul unei variabile este float:
<?php
$x = 10.365;
var_dump(is_float($x));
?>
PHP Infinity
O valoare numerică mai mare decât PHP_FLOAT_MAX este considerată infinită.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă o valoare numerică este finită sau infinită:
is_finite()
is_infinite()
Cu toate acestea, funcția PHP var_dump() returnează tipul (data type) și valoarea datelor:
Verificați dacă o valoare numerică este finită sau infinită:
<?php
$x = 1.9e411;
var_dump($x);
?>
PHP NaN
NaN semnifică Not Number.
NaN este utilizat pentru operații matematice imposibile.
PHP are următoarele funcții pentru a verifica dacă o valoare nu este un număr:
is_nan()
Cu toate acestea, funcția PHP var_dump() returnează tipul și valoarea datelor:Calculul invalid va returna o valoare NaN:
<?php
$x = acos(8);
var_dump($x);
?>
PHP Numerical Strings
Funcția PHP is_numeric() poate fi utilizată pentru a afla dacă o variabilă este numerică. Funcția returnează true dacă variabila este un număr sau un șir numeric, false altfel.
Verificați dacă variabila este numerică:
<?php
$x = 5985;
var_dump(is_numeric($x));
$x = "5985";
var_dump(is_numeric($x));
$x = "59.85" + 100;
var_dump(is_numeric($x));
$x = "Hello";
var_dump(is_numeric($x));
?>
De la PHP 7.0: Funcția is_numeric() va returna FALSE pentru șirurile numerice (numeric strings) în formă hexazecimală (de exemplu, 0xf4c3b00c), deoarece nu mai sunt considerate șiruri numerice (numeric strings).
PHP Casting Strings and Floats to Integers
Uneori, trebuie să convertiți o valoare numerică într-un alt tip de date (data type).
Funcția (int), (integer) sau intval() sunt adesea folosite pentru a converti o valoare (value) într-un număr întreg (integer).
Convertiți float și string la integer:
<?php
// Cast float to int
$x = 23465.768;
$int_cast = (int)$x;
echo $int_cast;
echo "<br>";
// Cast string to int
$x = "23465.768";
$int_cast = (int)$x;
echo $int_cast;
?>
PHP MySQL Creare Tabel
PHP MySQL Create Table
Un tabel de baze de date (database table) are propriul nume unic și este format din coloane și rânduri (columns and rows).
Creați un tabel MySQL folosind MySQLi și PDO
Instrucțiunea CREATE TABLE este utilizată pentru a crea un tabel în MySQL.
Vom crea un tabel numit „MyGuests”, cu cinci coloane: "id", "firstname", "lastname", "email" și "reg_date":
CREATE TABLE MyGuests (
id INT(6) UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
firstname VARCHAR(30) NOT NULL,
lastname VARCHAR(30) NOT NULL,
email VARCHAR(50),
reg_date TIMESTAMP DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP ON UPDATE CURRENT_TIMESTAMP
)
Tipul de date (data type) specifică ce tip de date poate conține coloana.
După tipul de date (data type), puteți specifica alte atribute opționale pentru fiecare coloană:
NOT NULL - Fiecare rând (row) trebuie să conțină o valoare pentru acea coloană (column), valorile nule nu sunt permise
Valoarea DEFAULT - Setați o valoare implicită care este adăugată atunci când nu este trecută altă valoare
UNSIGNED - Folosit pentru tipuri de numere, limitează datele stocate la numere pozitive și zero
AUTO INCREMENT - MySQL crește automat valoarea câmpului de fiecare dată când se adaugă o nouă înregistrare
PRIMARY KEY - Folosit pentru identificarea unică a rândurilor dintr-un tabel. Coloana cu setarea PRIMARY KEY este adesea un număr de identificare (ID number) și este adesea folosită cu AUTO_INCREMENT
Fiecare tabel trebuie să aibă o coloană de chei primare (primary key column) (în acest caz: coloana „id”). Valoarea sa trebuie să fie unică pentru fiecare înregistrare din tabel.
Următoarele exemple arată cum se creează tabelul în PHP:
Exemplu (MySQLi Orientat pe obiect/MySQLi Object-oriented):
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = new mysqli($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if ($conn->connect_error) {
die("Conexiunea a eșuat: " . $conn->connect_error);
}
// sql pentru a crea tabelul
$sql = "CREATE TABLE MyGuests (
id INT(6) UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
firstname VARCHAR(30) NOT NULL,
lastname VARCHAR(30) NOT NULL,
email VARCHAR(50),
reg_date TIMESTAMP DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP ON UPDATE CURRENT_TIMESTAMP
)";
if ($conn->query($sql) === TRUE) {
echo "Tabelul MyGuests creat cu succes";
} else {
echo "Eroare la crearea tabelului: " . $conn->error;
}
$conn->close();
?>
Exemplu (MySQLi Procedural)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDB";
// Creați conexiunea
$conn = mysqli_connect($servername, $username, $password, $dbname);
// Verificați conexiunea
if (!$conn) {
die("Conexiunea a eșuat: " . mysqli_connect_error());
}
// sql pentru a crea tabelul
$sql = "CREATE TABLE MyGuests (
id INT(6) UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
firstname VARCHAR(30) NOT NULL,
lastname VARCHAR(30) NOT NULL,
email VARCHAR(50),
reg_date TIMESTAMP DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP ON UPDATE CURRENT_TIMESTAMP
)";
if (mysqli_query($conn, $sql)) {
echo "Tabelul MyGuests creat cu succes";
} else {
echo "Eroare la crearea tabelului: " . mysqli_error($conn);
}
mysqli_close($conn);
?>
Exemplu (PDO)
<?php
$servername = "localhost";
$username = "username";
$password = "password";
$dbname = "myDBPDO";
try {
$conn = new PDO("mysql:host=$servername;dbname=$dbname", $username, $password);
// setați modul de eroare PDO la excepție
$conn->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);
// sql pentru a crea tabelul
$sql = "CREATE TABLE MyGuests (
id INT(6) UNSIGNED AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
firstname VARCHAR(30) NOT NULL,
lastname VARCHAR(30) NOT NULL,
email VARCHAR(50),
reg_date TIMESTAMP DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP ON UPDATE CURRENT_TIMESTAMP
)";
// utilizați exec() deoarece nu se returnează niciun rezultat
$conn->exec($sql);
echo "Tabelul MyGuests creat cu succes";
}
catch(PDOException $e)
{
echo $sql . "<br>" . $e->getMessage();
}
$conn = null;
?>
