Rezultate pentru tag: produs
Propagarea luminii. Reflexia si refracţia.
Propagarea luminii în medii omogene: constanţa vitezei şi conceptul de rază de lumină. Legile reflexiei şi refracţiei. Reflexia totală: definiţie, aplicaţii.
Noţiuni de dinamică. Principiile mecanicii.
Inerţia şi masa, principiul I (al inerţiei), forţa, principiul II (fundamental.)
Momentul forţei. Cuplul de forţe.
Efectul forţelor la rotaţia unui solid rigid. Momentul forţei şi cuplul de forţe. Convenţii de semn.
Lucrul mecanic.
Definiţie. Interpretare geometrică. Forţe conservative. Lucrul mecanic al forţelor elastică şi de greutate.
Energia cinetică şi energia potenţială.
Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Energia potenţială gravitaţională şi elastică.
Legea conservării impulsului.
Impulsul forţei. Impulsul punctului material. Legea conservării impulsului. Exemple.
Calorimetrie I.
Lucrul mecanic: definiţie, ecuaţii pentru varii procese. Căldura. Coeficienţi calorici: definţii, tipuri.
Câmpul magnetic. Forţa electromagnetică.
Câmpul magnetic. Produsele scalare şi vectoriale ale vectorilor. Forţa electromagnetică.
Inducţia electromagnetică.
Inducţia electromagnetică. Fluxul câmpului magnetic. Regula Lenz. Exemplu.
Legea Faraday.
Legea Faraday. Tensiunea electromotoare. Autoinducţia. Inductanţa: definiţie, solenoidul.
Efectul fotoelectric extern.
Dispozitiv experimental. Legile efectului fotoelectric extern. Eşecul modelului ondulatoriu de a explica efectul.
Legi de conservare în reacţii nucleare.
Reacţii nucleare. Legi de conservare. Dezintegrarea nucleară.
Interacţia cu substanţa. Fisiunea nucleară.
Interacţia radiaţiilor α, β şi γ cu substanţa. Dozimetrie. Fisiunea nucleară şi produsele ei.
Fisiunea în lanţ. Reactorul nuclear.
Reacţia de fisiune în lanţ. Criticalitatea fisiunii în lanţ. Reactorul nuclear. Bomba nucleară.
Echilibre chimice – legea acţiunii maselor
Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor.
Echilibre chimice – aplicaţie
Viteza reacţiei directe, viteza reacţiei inverse. Starea de echilibru chimic. Constanta de echilibru. Aplicaţii.
Factorii care influenţează echilibrele chimice
Principiul lui LeChatelier. Influenţa concentraţiei, a presiunii şi a temperaturii asupra echilibrelor chimice. Reacţii endoterme şi reacţii exoterme. Procedeul Haber-Bosch, obţinerea amoniacului la scală industrială. Reacţii reversibile şi reacţii ireversibile.
Acizi şi baze. Teoria protolitică.
Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate.
pH-ul soluţiilor apoase
pH – definiţie, semnificaţie matematică. Reacţia de autoprotoliză a apei. Soluţie neutră. Produsul ionic al apei, Kw. Soluţii acide, soluţii neutre şi soluţii bazice. pH neutru, pH bazic şi pH acid. Scala de pH.
Coeficienţii stoechiometrici în ecuaţiile reacţiilor redox
Coeficienţi stoechiometrici. Stabilirea coeficienţilor stoechiometrici prin metoda redox – aplicaţii.
Transformări de fracții ordinare în fracții zecimale 1
Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Transformarea fracțiilor ordinare ai căror numitori au in descompunerea lor doar puteri cu baza 2 sau 5.
Mulţimi - noţiuni introductive
Noțiuni introductive privind mulțimile. Relația dintre un element și o mulțime (relația de apartenență). Reprezentarea mulțimilor: cu ajutorul diagramelor, prin enumerarea elementelor și prin enunțarea proprietăților caracteristice elementelor. Mulțimi finite. Mulțimi infinite. Mulțimea vidă. Relații între mulțimi. Submulțimi.
Sisteme de numerație
Sistemul de numerație zecimal (baza 10). Sistemul de numerație binar (baza 2). Sistemul de numerație hexazecimal (baza 16). Conversia unui număr dintr-un sistem de numerație în altul.
Proprietăţile divizibilităţii
Proprietățile divizibilității. Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în mulțimea numerelor naturale N.
Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
Descompunerea unui număr natural în produs de factori primi.
Înmulţirea şi împărţirea numerelor întregi
Operaţii cu numere întregi. Înmulţirea numerelor întregi. Împărţirea numerelor întregi. Regula semnelor.
Transformarea fracţiilor ordinare cu numitorul putere a lui 10 în fracţii zecimale
Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Metode de transformare a fracţiilor ordinare în fracții zecimale.
Înmulțirea numerelor reale (1)
Produsul numerelor reale de forma 
, reguli de calcul cu radicali.
Descompuneri în factori
Descompunerea în factori. Metode de descompunere în factori: metoda factorului comun, formule de calcul prescurtat și metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere
Definirea unui raport algebric. Găsirea domeniului de definiție al unui raport. Amplificarea unui raport. Simplificarea unui raport. Operații cu rapoarte algebrice. Aducerea unei expresii algebrice la forma cea mai simplă.
Proporţii. Proporţii derivate
Proporţii. Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie. Proporţii derivate.
Triunghiul
Definiţia unui triunghi. Elementele unui triunghi. Noțiunea de perimetru triunghi, semiperimetru. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi.
Dreptunghiul
Paralelogramul care are un unghi drept se numește dreptunghi. Proprietățile dreptunghiului. Modalități de a demonstra că un patrulater este dreptunghi.
Teorema înălţimii
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare unghiului drept este medie proporțională între lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză. Teorema înălțimii și reciproca.
Aria triunghiului
Formula pentru arie triunghi. Aria triunghiului oarecare și aria triunghiului dreptunghic.
Alcani – proprietăţi chimice
Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – C. Reacţii care au loc cu scindarea legăturilor C – H. Arderea alcanilor. Reacţia de substituţie – halogenarea alcanilor. Reacţia de dehidrogenare – piroliza, cracarea. Izomerizarea alcanilor. Izomerizarea n-butanului. Cifra octanică a benzinelor. Solubilitatea alcanilor.
Alchene – proprietăţi chimice
Reacţii specifice hidrocarburilor nesaturate – reacţii de adiţie, de oxidare şi de polimerizare. Hidrogenarea alchenelor, halogenarea alchenelor, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia apei la alchene. Oxidare blândă şi oxidare energică. Reacţii comune cu hidrocarburile saturate – reacţii de ardere, reacţii de substituţie. Regula lui Markovnikov. Polimeri vinilici.
Alchine – proprietăţi chimice
Hidrogenarea acetilenei. Adiţia halogenilor. Adiţia apei. Tautomerizare. Adiţia hidracizilor. Dimerizarea şi trimerizarea acetilenei. Obţinerea vinilacetilenei şi a benzenului. Reacţii de substituţie.
Alcadiene – nomenclatură, proprietăţi fizice şi chimice
Nomenclatură. Clasificarea alcadienelor în funcţie de poziţia legăturilor duble în catenă. Adiţia hidrogenului. Adiţia halogenilor. Adiţia 1,2 şi adiţia 1,4. Reacţia de polimerizare. Reacţia de copolimerizare. Obţinerea butadienei şi a izoprenului.
Arene – adiţie la nucleul aromatic, reacţii la catena laterală
Reacţia de hidrogenare a benzenului, a naftalinei şi a antracenului. Reacţii caracteristice catenei laterale – halogenarea şi oxidarea. Poziţia benzilică. Oxidare blândă şi oxidare energică.
Chimia carbonului – chimia organică
Carbonul – “elementul vieţii”. Diferenţa dintre compuşii organici şi compuşii anorganici. Obiectul de studiu al chimiei organice. Elemente organogene. Hidrocarburi. Compuşi organici cu funcţiuni.
Reacţii ale compuşilor organici
Clasificarea reacţiilor chimice ale compuşilor organici. Schema generală a unei reacţii. Substrat organic şi reactant. Reacţii de substituţie. Reacţii de adiţie. Reacţii de eliminare. Reacţii de transpoziţie.
Reacţii de halogenare
Halogenarea prin reacţii de substituţie – halogenarea alcanilor, halogenarea în poziţie alilică, halogenarea în poziţie benzilică, halogenarea nucleului aromatic. Halogenarea prin reacţii de adiţie – adiţia halogenilor la alchene, adiţia halogenilor la alchine, adiţia halogenilor la alcadiene, adiţia halogenilor la benzen, adiţia hidracizilor la alchene, adiţia hidracizilor la alchine.
Reacţii de alchilare
Agenţi de alchilare. Alchilarea Friedel-Crafts. Alchilarea arenelor cu alchene. Alchilarea aminelor. Alchilări cu oxid de etenă. Obţinerea oxidului de etenă. Alchilarea aminelor cu oxid de etenă. Alchilarea alcoolilor cu oxid de etenă.
Reacţii de condensare şi policondensare
Reacţii de condensare între compuşii carbonilici – condensarea aldolică şi crotonică. Componentă carbonilică şi componentă metilenică. Reacţii de policondensare. Obţinerea şi proprietăţile fenoplastelor – bachelita şi novolacul.
Zaharide – produşi de policondensare ai monozaharidelor
Zaharoza – carcateristici şi aplicaţii practice. Zahăr rafinat şi zahăr nerafinat. Amidonul. Amiloza şi amilopectina. Surse de amidon. Fotosinteza. Celuloza. Surse de celuloză. Proprietăţi şi aplicaţii practice.
Proteine
Aminoacizi – structură şi nomenclatură. Peptide şi polipeptide. Reacţia de policondensare a aminoacizilor. Legătura peptidică. Clasificarea proteinelor. Funcţii. Proprietăţi fizice. Proteine simple şi proteine conjugate. Grupe prostetice. Denaturarea proteinelor. Factori denaturanţi.
Aria dreptunghiului
Formula pentru arie dreptunghi. Exercițiu cu aria unui dreptunghi.
Înmulțirea numerelor raționale
Înmulțirea numerelor raționale scrise sub formă de fracție ordinară.
Produsul cartezian a două mulțimi
Elemente de organizare a datelor. Produs cartezian a două mulțimi. Sistem de axe ortogonale.
Mulțimea numerelor raționale
Numere raționale. Mulțimea numerelor raționale. Forme de scriere a unui număr rațional. Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale.
Unități de măsură pentru lungimi. Transformări.
Unități de masură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului.
Volumul paralelipipedului dreptunghic
Formula de calcul pentrul volumul unui paralelipiped dreptunghic.
Aria paralelogramului
Formula pentru arie paralelogram. Înălțimea unui paralelogram. Aria paralelogramului folosind sinusul. Probleme cu aria unui paralelogram.
Aria rombului
Formula pentru arie romb. Aria rombului folosind sinusul. Probleme cu aria unui romb.
Aria trapezului
Formula pentru arie trapez. Înălțimea unui trapez. Probleme cu aria unui trapez.
Noţiuni de termochimie, partea II
Reacţii endoterme. Reacţii exoterme. Efecte termice: degajare de căldură, absorbţie de căldură. Căldura de reacţie. Condiţii standard de determinare a căldurii de reacţie.
Entalpia
Energie cinetică. Energie potenţială. Energie internă. Funcţii de stare şi funcţii de proces. Variabile de stare. Mărimi de stare extensive şi intensive. Transfer de energie internă. Entalpia. Semnificaţia relaţiei de definire a entalpiei. Variaţia entalpiei. Calorimetrie.
Legea lui Hess. Entalpia de formare standard.
Termochimie. Variaţia entalpiei în reacţiile endoterme. Variaţia entalpiei în reacţiile exoterme. Legea aditivităţii căldurilor de reacţie – Legea lui Hess. Condiţii standard de reacţie. Entalpia molară de formare standard.
Aplicaţii
Căldura specifică, c. Căldura specifică molară. Exemple de calcul pentru capitolul termochimie.
Viteza de reacţie
Cinetica chimică – definiţie. Viteza medie de reacţie. Variaţia concentraţiei reactanţilor şi a produşilor de reacţie în timp. Exemplu de calcul pentru viteza medie de reacţie. Clasificarea reacţiilor chimice în funcţie de viteza de reacţie. Reacţii rapide. Reacţii cu viteză moderată. Reacţii lente. Măsurarea vitezei de reacţie.
Energia de activare. Teoria complexului activat.
Redistribuirea legăturilor chimice în timpul unei reacţii. Ciocniri eficace. Ciocniri ineficace. Energie de activare. Stare de tranziţie sau complex activat. Energia potenţială a complexului activat. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie endotermă şi pentru o reacţie exotermă. Energia de activare a reacţiei directe şi energia de activare a reacţiei inverse. Teoria complexului activat. Condiţia geometrică şi condiţia energetică pentru ciocniri eficace.
Legea vitezei de reacţie
Viteza de reacţie. Variaţia vitezei de reacţie în funcţie de concentraţia reactanţilor şi în funcţie de concentraţia produşilor. Legea vitezei de reacţie. Expresia matematică a vitezei de reacţie. Constanta vitezei de reacţie. Ordine parţiale de reacţie. Ordin total de reacţie. Ordine parţiale de reacţie vs coeficienţi stoechiometrici.
Influenţa suprafeţei de contact şi a temperaturii asupra vitezei de reacţie
Factorii care influenţează viteza de reacţie. Influenţa suprafeţei de contact asupra vitezei de reacţie. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie. Dependenţa constantei de viteză de temperatură. Relaţia lui Arrhenius. Semnificaţia matematică a elementelor din relaţia lui Arrhenius. Determinarea energiei de activare. Metoda grafică de determinare a energiei de activare.
Influenţa catalizatorilor asupra vitezei de reacţie
Catalizatori – definiţie şi mod de funcţionare. Reprezentarea grafică a energiei de activare pentru o reacţie necatalizată şi o reacţie catalizată. Etapa determinantă de viteză. Reacţii catalitice. Proprietăţile catalizatorilor - activitatea catalitică, selectivitatea. Promotorii şi otrăvurile. Tipuri de reacţii catalitice –reacţii omogene, eterogene şi enzimatice. Suport catalitic. Inhibitori.
Aplicaţii
Timp de înjumătăţire. Unităţi de măsură pentru constanta de viteză. Exemple de calcul.
Operații cu numere naturale. Înmulțirea
Înmulțirea numerelor naturale. Proprietățiile înmulțirii.
Înmulțirea numerelor naturale. Factor comun
Definiția factorului comun. Scoaterea factorului comun
Divizor. Multiplu. Noțiuni introductive
Divizori ai unui număr natural. Multiplii unui număr natural.
Proprietățile logaritmilor
Propritățile logaritmilor: logaritmul produsului, logaritmul raportului, logaritmul unei puteri. Formula pentru schimbarea bazei logaritmului și alte formule logaritmice. Operații cu logaritmi.
Radicali de ordin n
Radicalul de ordin n dintr-un număr real pozitiv. Radicalul de ordin impar dintr-un număr negativ. Proprietățile radicalilor de ordin superior: produsul radicalilor, câtul a doi radicali, puterea unui radical, amplificarea, simplificarea radicalilor, compunerea radicalilor, scoaterea factorilor de sub radical și introducerea factorilor sub radical.
Sisteme de ecuații simetrice
Ecuații simetrice. Sisteme de ecuații simetrice. Algoritmul de rezolvare a sistemelor simetrice. Sistem simetric fundamental.
Ecuații de gradul al doilea
Recapitulare ecuații de gradul II cu rădăcini reale. Modalități de rezolvare. Ecuația de gradul al doilea: formarea ecuației când se cunosc rădăcinile (folosind suma și produsul rădăcinilor).
Înmulțirea și împărțirea numerelor reale (2)
Înmulțirea și împărțirea numerelor reale de forma 
Operații cu funcții numerice
Operații cu funcții: suma funcțiilor, produsul funcțiilor, câtul funcțiilor.
Relațiile lui Viete. Natura și semnele rădăcinilor ecuației de gradul II
Legătura dintre rădăcinile reale ale ecuației de gradul al doilea și coeficienții acesteia. Formarea ecuației de gradul al doilea când se cunosc rădăcinile. Natura rădăcinilor și semnele rădăcinilor ecuației de gradul al doilea.
Înmulțirea vectorilor cu scalari
Înmulțirea unui vector cu un scalar. Proprietăți ale înmulțirii vectorilor cu scalari.
Echilibre acido-bazice. Tăria acizilor. Exponentul de aciditate.
Protonul și ionul de hidrogen. Ionul hidroniu și ionul hidroxil. Teoria protolitică Brønsted-Lowry. Cuplu acid-bază conjugată. Echilibru acido-bazic. Constanta de aciditate. Disocierea în apă a acizilor tari. Disocierea în apă a acizilor slabi. Exemple de acizi tari. Exemple de acizi slabi.
Tăria bazelor. Constanta de bazicitate și exponentul de bazicitate.
Disocierea bazelor tari în apă. Disocierea bazelor slabe în apă. Exemple de baze tari și baze slabe. Constanta de bazicitate. Exponentul de bazicitate. Apa - substanță amfoteră (amfolit acido-bazic). Produsul ionic al apei.
pH-ul soluțiilor apoase de acizi
Definiție pH. Produsul ionic al apei. pH și pOH. Calculul concentrației ionilor hidroniu pentru soluțiile de acizi tari și pentru soluțiile de acizi slabi. Calculul pH-ului pentru soluțiile de acizi tari și pentru soluțiile de acizi slabi. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de acid tare. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de acid slab.
pH-ul soluțiilor apoase de baze
Calculul concentrației ionilor hidroxil din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul concentrației ionilor hidroniu din soluțiile de baze tari și din soluțiile de baze slabe. Calculul pH-ului soluțiilor de baze tari și al soluțiilor de baze slabe. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază tare. Exemplu de calcul pH pentru o soluție de bază slabă (o soluție de amoniac).
Transformarea sumelor în produse
Transformarea sumelor în produse
Transformarea produselor în sume
Transformarea produselor în sume
Produsul scalar a doi vectori
Produsul scalar a doi vectori. Proprietățile produsului scalar. Produs scalar: expresia analitică. Unghiul a doi vectori. Modulul unui vector.
Teorema cosinusului
Aplicații ale produsului scalar: teorema cosinusului.
Teorema medianei
Aplicații ale produsului scalar: teorema medianei.
Operații cu permutări
Compunerea permutărilor de grad n.Proprietăți ale compunerii permutărilor de grad n. puterea unei permutări de grad n.Proprietăți ale transpozițiilor.
Înmulțirea numerelor complexe scrise sub formă trigonometrică
Operații cu numere complexe exprimate trigonometric: înmulțirea numerelor complexe. Modulul produsului. Argumentul produsului.
Operaţii cu şiruri convergente
Operaţii cu şiruri convergente: limita sumei a două şiruri convergente, limita produsului, limita câtului, limita unei puteri.
Proprietăţi ale şirurilor convergente la zero
Şiruri convergente la zero, proprietăţi. Operaţii cu şiruri convergente la zero.
Operaţii cu limite de funcţii
Operaţii cu limite de funcţii: adunarea, înmulţirea, câtul, ridicarea la putere.
Operaţii cu funcţii continue
Suma, produsul, câtul a două funcţii continue. Puteri de funcţii continue.
Operaţii cu funcţii derivabile (1)
Operaţii cu funcţii derivabile. Derivata sumei, derivata produsului, derivata câtului a două funcţii.
Şiruri de elemente din corpul K
Şir de elemente dintr-un corp. Operaţii cu şiruri de elemente din corpul K. Noţiunea de polinom cu coeficienţi în corpul K.
Operaţii cu polinoame (2)
Înmulţirea polinoamelor scrise sub formă algebrică.
Descompunerea polinoamelor în factori ireductibili
Polinoame ireductibilie. Descompunerea polinoamelor în factori ireductibili.
Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată. TVA.
Simboluri HTML
Multe simboluri matematice, tehnice și simboluri valutare nu sunt prezente pe o tastatură normală.
Pentru a adăuga astfel de simboluri la o pagină HTML, puteți utiliza un nume de entitate HTML.
Simboluri matematice acceptate de HTML: forall, part, exist, empty, nabla, isin, notin, ni, prod, sum.
Câteva litere grecești acceptate de HTML:Alpha, Beta, Gamma, Delta, Epsilon, Zeta.
Câteva entități acceptate de HTML:copy, euro, trade, larr, uarr, rarr, darr, clubs, diams.
SQL MIN() și MAX()
Funcțiile SQL MIN() și MAX()
Funcția MIN() returnează cea mai mică valoare a coloanei selectate.
Funcția MAX() returnează cea mai mare valoare a coloanei selectate.
Sintaxa MIN()
SELECT MIN(column_name)
FROM table_name
WHERE condition;
Sintaxa MAX()
SELECT MAX(column_name)
FROM table_name
WHERE condition;
Exemplu MIN()
Următoarea declarație SQL găsește prețul celui mai ieftin produs:
SELECT MIN(Price) AS SmallestPrice
FROM Products;
Exemplu MAX()
Următoarea declarație SQL găsește prețul celui mai scump produs:
SELECT MAX(Price) AS LargestPrice
FROM Products;
SQL COUNT(), AVG() și SUM()
Funcțiile SQL COUNT(), AVG() și SUM()
Funcția COUNT() returnează numărul de rânduri care corespund unui criteriu specificat.
Funcția AVG() returnează valoarea medie a unei coloane numerice.
Funcția SUM() returnează suma totală a unei coloane numerice.
Sintaxa COUNT()
SELECT COUNT(column_name)
FROM table_name
WHERE condition;
Sintaxa AVG()
SELECT AVG(column_name)
FROM table_name
WHERE condition;
Sintaxa SUM()
SELECT SUM(column_name)
FROM table_name
WHERE condition;
Exemplu COUNT()
Următoarea instrucțiune SQL găsește numărul de produse:
SELECT COUNT(ProductID)
FROM Products;
Valorile NULL nu sunt numărate.
Exemplu AVG()
Următoarea declarație SQL găsește prețul mediu al tuturor produselor:
SELECT AVG(Price)
FROM Products;
Valorile NULL sunt ignorate.
Exemplu SUM()
Următoarea instrucțiune SQL găsește suma câmpurilor „Quantity” din tabelul „OrderDetails”:
SELECT SUM(Quantity)
FROM OrderDetails;
Valorile NULL sunt ignorate.
SQL BETWEEN
Operatorul SQL BETWEEN
Operatorul BETWEEN selectează valorile dintr-un interval dat. Valorile pot fi numere, text sau date (numbers, text sau dates).
Operatorul BETWEEN este inclus: valorile de început (begin) și de sfârșit (end) sunt incluse.
Sintaxa BETWEEN
SELECT column_name(s)
FROM table_name
WHERE column_name BETWEEN value1 AND value2;
Exemplu BETWEEN
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un preț BETWEEN 10 și 20:
SELECT * FROM Products
WHERE Price BETWEEN 10 AND 20;
Exemplu NOT BETWEEN
Pentru a afișa produsele în afara intervalului din exemplul precedent, utilizați NOT BETWEEN:
SELECT * FROM Products
WHERE Price NOT BETWEEN 10 AND 20;
Exemplu BETWEEN cu IN
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un preț BETWEEN 10 și 20. În plus; (addition;) nu afișați produse cu o CategoryID de 1,2 sau 3:
SELECT * FROM Products
WHERE Price BETWEEN 10 AND 20
AND NOT CategoryID IN (1,2,3);
Exemplu BETWEEN Text Values
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName BETWEEN Carnarvon Tigers și Mozzarella di Giovanni:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName BETWEEN 'Carnarvon Tigers' AND 'Mozzarella di Giovanni'
ORDER BY ProductName;
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName BETWEEN Carnarvon Tigers și Chef Anton's Cajun Seasoning:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName BETWEEN "Carnarvon Tigers" AND "Chef Anton's Cajun Seasoning"
ORDER BY ProductName;
Exemplu NOT BETWEEN Text Values
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate produsele cu un ProductName NOT BETWEEN Carnarvon Tigers și Mozzarella di Giovanni:
SELECT * FROM Products
WHERE ProductName NOT BETWEEN 'Carnarvon Tigers' AND 'Mozzarella di Giovanni'
ORDER BY ProductName;
Exemplu BETWEEN Dates
Următoarea instrucțiune SQL selectează toate comenzile cu o OrderDate BETWEEN '01-July-1996' și '31-July-1996':
SELECT * FROM Orders
WHERE OrderDate BETWEEN #01/07/1996# AND #31/07/1996#;
sau
SELECT * FROM Orders
WHERE OrderDate BETWEEN '1996-07-01' AND '1996-07-31';
SQL EXISTS
SQL EXISTS
Operatorul SQL EXISTS
Operatorul EXISTS este utilizat pentru a testa existența oricărei înregistrări într-o subquery.
Operatorul EXISTS returnează adevărat dacă subquery returnează una sau mai multe înregistrări.
Sintaxa EXISTS
SELECT column_name(s)
FROM table_name
WHERE EXISTS
(SELECT column_name FROM table_name WHERE condition);
Exemple SQL EXISTS
Următoarea instrucțiune SQL returnează TRUE și listează furnizorii (suppliers) cu un preț al produsului mai mic de 20:
SELECT SupplierName
FROM Suppliers
WHERE EXISTS (SELECT ProductName FROM Products WHERE Products.SupplierID = Suppliers.supplierID AND Price < 20);
Următoarea instrucțiune SQL returnează TRUE și listează furnizorii (suppliers) cu un preț de produs egal cu 22:
SELECT SupplierName
FROM Suppliers
WHERE EXISTS (SELECT ProductName FROM Products WHERE Products.SupplierID = Suppliers.supplierID AND Price = 22);
SQL ANY și ALL
SQL ANY și ALL
Operatorii SQL ANY și ALL
Operatorii ANY și ALL sunt folosiți cu o clauză WHERE sau HAVING.
Operatorul ANY returnează adevărat dacă oricare dintre valorile subquery îndeplinește condiția.
Operatorul ALL returnează adevărat dacă toate valorile subquery corespund condiției.
Sintaxa ANY
SELECT column_name(s)
FROM table_name
WHERE column_name operator ANY
(SELECT column_name FROM table_name WHERE condition);
Sintaxa ALL
SELECT column_name(s)
FROM table_name
WHERE column_name operator ALL
(SELECT column_name FROM table_name WHERE condition);
Operatorul trebuie să fie un operator de comparație standard (=, <>,! =,>,> =, <, Sau <=);
Exemple SQL ANY
Operatorul ANY returnează TRUE dacă oricare dintre valorile subquery îndeplinește condiția.
Următoarea instrucțiune SQL returnează TRUE și listează numele produsului dacă găsește ANY înregistrări în tabelul OrderDetails unde cantitate=10 (quantity = 10):
SELECT ProductName
FROM Products
WHERE ProductID = ANY (SELECT ProductID FROM OrderDetails WHERE Quantity = 10);
Următoarea instrucțiune SQL returnează TRUE și listează numele produsului dacă găsește ANY înregistrări în tabelul OrderDetails unde cantitate>99 (quantity > 99):
SELECT ProductName
FROM Products
WHERE ProductID = ANY (SELECT ProductID FROM OrderDetails WHERE Quantity > 99);
Exemplu SQL ALL
Operatorul ALL returnează TRUE dacă toate valorile subquery îndeplinesc condiția.
Următoarea instrucțiune SQL returnează TRUE și listează numele produselor dacă înregistrările ALL din tabelul OrderDetails au cantitate=10 (quantity = 10) (deci, acest exemplu va returna FALSE, deoarece nu înregistrările ALL din tabelul OrderDetails au cantitate = 10 (quantity = 10)):
SELECT ProductName
FROM Products
WHERE ProductID = ALL (SELECT ProductID FROM OrderDetails WHERE Quantity = 10);
SQL Funcții NULL
Funcții SQL NULL
Funcții SQL IFNULL(), ISNULL(), COALESCE() și NVL()
Să presupunem că coloana "UnitsOnOrder" este opțională și poate conține valori NULL.
Următoarea declarație SELECT:
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + UnitsOnOrder)
FROM Products;
În exemplul de mai sus, dacă oricare dintre valorile "UnitsOnOrder" este NULL, rezultatul va fi NULL.
Soluţii
MySQL
Funcția MySQL IFNULL() vă permite să returnați o valoare alternativă dacă o expresie este NULL:
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + IFNULL(UnitsOnOrder, 0))
FROM Products;
sau putem folosi funcția COALESCE(), astfel:
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + COALESCE(UnitsOnOrder, 0))
FROM Products;
SQL Server
Funcția SQL ISNULL() vă permite să returnați o valoare alternativă atunci când o expresie este NULL:
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + ISNULL(UnitsOnOrder, 0))
FROM Products;
MS Access
Funcția MS Access IsNull() returnează TRUE (-1) dacă expresia este o valoare nulă, altfel returnează FALSE (0):
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + IIF(IsNull(UnitsOnOrder), 0, UnitsOnOrder))
FROM Products;
Oracle
Funcția Oracle NVL() obține același rezultat:
SELECT ProductName, UnitPrice * (UnitsInStock + NVL(UnitsOnOrder, 0))
FROM Products;
SQL Vizualizări
Vizualizări SQL (SQL Views)
Instrucțiunea SQL CREATE VIEW
În SQL, o vizualizare (view) este un tabel virtual bazat pe setul de rezultate al unei instrucțiuni SQL.
O vizualizare (view) conține rânduri și coloane, la fel ca un tabel real. Câmpurile dintr-o vizualizare (view) sunt câmpuri dintr-una sau mai multe tabele reale din baza de date.
Puteți adăuga funcții SQL, WHERE și instrucțiuni JOIN într-o vizualizare (view) și prezentați datele ca și cum datele proveneau dintr-un singur tabel.
Sintaxă CREATE VIEW
CREATE VIEW view_name AS
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition;
O vizualizare (view) afișează întotdeauna date actualizate! Motorul bazei de date recreează datele, folosind instrucțiunea SQL a vizualizării (view), de fiecare dată când un utilizator solicită o vizualizare (view).
Exemple SQL CREATE VIEW
Următorul SQL creează o vizualizare (view) care arată toți clienții (customers) din Brazilia:
CREATE VIEW [Brazilia Customers] AS
SELECT CustomerName, ContactName
FROM Customers
WHERE Country = "Brazilia";
Putem consulta întrebarea de mai sus după cum urmează:
SELECT * FROM [Brazilia Customers];
Următorul SQL creează o vizualizare (view) care selectează fiecare produs din tabelul „Produse” (Products) cu un preț mai mare decât prețul mediu:
CREATE VIEW [Products Above Average Price] AS
SELECT ProductName, Price
FROM Products
WHERE Price > (SELECT AVG(Price) FROM Products);
Putem consulta întrebarea de mai sus după cum urmează:
SELECT * FROM [Products Above Average Price];
SQL Actualizarea unei vizualizări (SQL Updating a View)
O vizualizare (view) poate fi actualizată cu comanda CREATE SAU REPLACE VIEW.
Sintaxă SQL CREATE SAU REPLACE VIEW
CREATE OR REPLACE VIEW view_name AS
SELECT column1, column2, ...
FROM table_name
WHERE condition;
Următorul SQL adaugă coloana „Oraș” (City) la vizualizarea (view) „Clienții din Brazilia” (Brazilia Customers):
CREATE OR REPLACE VIEW [Brazil Customers] AS
SELECT CustomerName, ContactName, City
FROM Customers
WHERE Country = "Brazil";
SQL Eliminarea unei vizualizări (SQL Dropping a View)
O vizualizare (view) este ștersă cu comanda DROP VIEW.
Sintaxă SQL DROP VIEW
DROP VIEW view_name;
Următorul SQL renunță la vizualizarea (view) „Clienții din Brazilia” (Brazilia Customers):
DROP VIEW [Brazilia Customers];
PHP Operatori
Operatori PHP
Operatorii sunt folosiți pentru a efectua operații cu variabile și valori.
PHP împarte operatorii în următoarele grupuri:
Operatori de aritmetică
Operatori de atribuire
Operatori de comparație
Operatori de creștere / descreștere
Operatori logici
Operatori cu șiruri (string)
Operatori de matrice (array)
Operatori de atribuire condiționată
Operatori Aritmetici PHP
Operatorii aritmetici PHP sunt folosiți cu valori numerice pentru a efectua operațiuni aritmetice comune, cum ar fi adunarea, scăderea, înmulțirea etc.
Operatori PHP de atribuire
Operatorii PHP de atribuire sunt folosiți cu valori numerice pentru a scrie o valoare a unei variabile.
Operatorul de atribuire de bază în PHP este "=". Înseamnă că operandul stâng este setat la valoarea expresiei de atribuire din dreapta.
Operatori PHP de comparație
Operatorii PHP de comparație sunt folosiți pentru a compara două valori (număr sau șir/number or string)
Operatori PHP de creștere / descreștere
Operatorii PHP de incrementare sunt folosiți pentru a crește valoarea unei variabile.
Operatorii PHP de descreștere sunt folosiți pentru a descrește valoarea unei variabile.
Operatori logici PHP
Operatorii logici PHP sunt folosiți pentru a combina instrucțiuni condiționale.
Operatori PHP String
PHP are doi operatori special conceputi pentru string-uri.
Operatori Array PHP
Operatorii Array PHP sunt folosiți pentru a compara matricile.
Operatori PHP de atribuire condiționată
Operatorii PHP de alocare condiționată sunt folosiți pentru a seta o valoare în funcție de condiții.
PHP Bază de date MySQL
Bază de date PHP MySQL
Cu PHP, vă puteți conecta la și manipula bazele de date.
MySQL este cel mai popular sistem de baze de date folosit cu PHP.
Ce este MySQL?
MySQL este un sistem de baze de date utilizat pe web
MySQL este un sistem de baze de date care rulează pe un server
MySQL este ideal atât pentru aplicații mici cât și pentru aplicații mari
MySQL este foarte rapid, fiabil și ușor de utilizat
MySQL folosește SQL standard
MySQL compilează pe mai multe platforme
MySQL este gratuit pentru a fi descărcat și utilizat
MySQL este dezvoltat, distribuit și susținut de Oracle Corporation
MySQL poartă numele fiicei cofondatoare Monty Widenius: My
Datele dintr-o bază de date MySQL sunt stocate în tabele. Un tabel este o colecție de date conexe și este format din coloane și rânduri.
Bazele de date sunt utile pentru stocarea informațiilor categoric. O companie poate avea o bază de date cu următoarele tabele:
Angajați, Produse, Clienți, Comenzi (Employees, Products, Customers, Orders)
Sistem de baze de date PHP + MySQL
PHP combinat cu MySQL este cross-platform (puteți dezvolta în Windows și puteți lucra pe o platformă Unix)
Database Queries
Un query este o întrebare sau o solicitare (question or a request).
Putem interoga (query) o bază de date (database) pentru informații specifice și putem returna un set de înregistrări.
Uită-te la următoarea interogare (query) (folosind SQL standard):
SELECT LastName FROM Employees
Interogarea (query) de mai sus selectează toate datele din coloana „LastName” din tabelul „Employees”.
Descărcați baza de date MySQL
Dacă nu aveți un server PHP cu o bază de date MySQL, îl puteți descărca gratuit aici: http://www.mysql.com
Date despre baza de date MySQL
MySQL este sistemul de baze de date standard de facto pentru site-urile web cu volume IMPORTANTE atât de date cât și de utilizatori finali (end-users) (cum ar fi Facebook, Twitter și Wikipedia).
Un alt lucru despre MySQL este că poate fi redus pentru a sprijini aplicațiile bazei de date încorporate.
Acizi
Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor.
Săruri
Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză.
Hidrogenul
Caracteristici generale ale hidrogenului; formarea ionului de hidrură, H-, și formarea ionului de hidrogen (proton), H+. Răspândirea hidrogenului în natură. Metode de preparare a hidrogenului. Proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului. Hidruri. Ortohidrogen și parahidrogen. Hidrogenul atomic. Întrebuințările hidrogenului. Izotopii hidrogenului (protiu, deuteriu, tritiu).
Apa
Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.
Grupa 18 sau grupa a VIII-a principală
Grupa a VIII-a principală, numerotată VIII A sau 18, cuprinde gazele rare (nobile) heliu, He, neon, Ne, argon, Ar, kripton, Kr, xenon, Xe, radon, Rn.
Grupa 17 sau grupa a VII-a principală
Grupa a VII-a principală, numerotată VII A sau 17, numită și grupa halogenilor, conține următoarele elemente: fluor, F, clor, Cl, brom, Br, iod, I, astatin, At.
Grupa 16 sau grupa a VI-a principală
Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po.
Grupa 15 sau grupa a V-a principală
Grupa a V-a principală a sistemului periodic, numerotată V A sau 15, cuprinde următoarele elemente: azot, N, fosfor, P, arsen, As, stibiu (antimoniu), Sb, și bismut, Bi.
Grupa 14 sau grupa a IV-a principală
Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb.
Grupa 13 sau grupa a III-a principală
Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl.
Grupa 2 sau grupa a II-a principală
Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase.
Grupa 1 sau grupa I principală
Grupa 6 sau grupa a VI-a secundară
Grupa a VI-a secundară a tabelului periodic, numerotată VI B sau 6, cuprinde elementele crom, Cr, molibden, Mo, și wolfram, W.
Grupa 7 sau grupa a VII-a secundară
Grupa a VII-a secundară a sistemului periodic, numerotată VII B sau 7, cuprinde elementele mangan, Mn, technețiul, Tc, și reniu, Re.
Grupa 8 sau grupa a VIII-a secundară
Grupa 8 a sistemului periodic, în trecut considerată parte a grupei a VIII-a secundare, alături de grupele 9 și 10, cuprinde elementele fier, Fe, ruteniu, Ru, și osmiu, Os.
