Cesiul, Cs

Răspândire în natură

Obținere și proprietăți

 

Cesiul, Cs, este un metal moale alb-auriu care aparține grupei 1 (grupa I principală sau grupa I A) a tabelului periodic. Are numărul atomic 55 și masa atomică 132,905. Se găsește în cantități foarte mici în câteva minereuri, sursa principală fiind carnalitul, KCl·MgCl₂·6H₂O. Cesiul este cel mai greu metal alcalin. 
 

 

La fel ca rubidiul, cesiul se găsește în natură în cantități foarte mici, însoțind alte metale alcaline. De exemplu, în minereurile carnalit și lepidolit se pot găsi urme de cesiu. 

 

Cesiul se obține prin electroliza topiturii de cianură de cesiu, dar se mai obține și prin încălzirea hidroxizilor cu magneziu metalic în curent de hidrogen, sau prin reducere cu zirconiu. Cesiul este un metal cu luciu auriu, iar la aer se oxidează cu ușurință. 

 

Izotopul natural al cesiului este cesiu-133. Mai există alți 15 izotopi radioactivi. Cesiu-137 (cu timp de înjumătățire 33 de ani) este utilizat ca sursă de raze gamma. 

 

Proprietățile chimice ale cesiului sunt similare celorlalte metale alcaline. La fel ca rubidiul, și cesiul formează hidruri mai stabile decât celelalte elemente din grupă; cu oxigenul formează oxidul de cesiu, Cs₂O, de culoare portocalie. Prin arderea cesiului în curent de oxigen rezultă superoxidul de cesiu, CsO₂, de culoare galben-auriu. 

 

Dintre sărurile mai importante ale cesiului se menționează sulfatul de cesiu, Cs₂SO₄, folosit mai ales pentru obținere hidroxidului de cesiu, CsOH. 

 

Fiind cel mai greu metal alcalin, cesiul are cel mai scăzut potențial de ionizare dintre toate elementele chimice, de aici și utilizarea lui în celule fotoelectrice.