Rezultate pentru tag: raport
Propagarea luminii. Reflexia si refracţia.
Propagarea luminii în medii omogene: constanţa vitezei şi conceptul de rază de lumină. Legile reflexiei şi refracţiei. Reflexia totală: definiţie, aplicaţii.
Aproximaţiile lentilei. Lentila convergentă.
Aproximaţiile lentilei: lentila subţire, stigmatismul. Lentila convergentă: proprietăţi, construcţia imaginilor.
Formulele lentilelor: Newton şi Descartes.
Explicarea convenţiei de semn pentru lentile. Deducerea formulelor Newton şi Descartes pentru imagini în lentile.
Microscopul. Ochiul uman.
Exemple de instrumente optice cu sisteme centrate de lentile: microscopul (parametri, exemple) şi ochiul uman (componente, acomodarea).
Masă atomică. Izotopi. Mol de atomi
Masa atomică relativă medie. Compoziția procentuală a izotopilor în natură. Numărul lui Avogadro.
Noţiuni de cinematică.
Introducem noţiunile şi mărimile de bază ale cinematicii. Discutăm ecuaţia de mişcare. Prezentăm definiţia şi proprietăţile vectorilor.
Noţiuni de dinamică. Principiile mecanicii.
Inerţia şi masa, principiul I (al inerţiei), forţa, principiul II (fundamental.)
Elasticitatea. Legea Hooke.
Elasticitatea. Forţa elastică. Legea Hook. Efortul unitar.
Momentul forţei. Cuplul de forţe.
Efectul forţelor la rotaţia unui solid rigid. Momentul forţei şi cuplul de forţe. Convenţii de semn.
Echilibrul de rotaţie.
Legea echilibrului de rotaţie. Exemple. Stabilitatea echilibrului.
Puterea şi randamentul.
Definiţia puterii. Randamentul unei maşini. Randamentul planului înclinat.
Energia cinetică şi energia potenţială.
Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Energia potenţială gravitaţională şi elastică.
Echilibrul termic. Temperatura.
Echilibrul termic. Temperatura. Scări de temperatura. Termometre.
Teoria cinetico-moleculara: fundamente.
Principiul echipartiţiei energiei pe grade de libertate. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare.
Calorimetrie I.
Lucrul mecanic: definiţie, ecuaţii pentru varii procese. Căldura. Coeficienţi calorici: definţii, tipuri.
Motoare termice.
Randamentul maşinii termice. Motoarele termice Otto şi Diesel.
Legea Coulomb. Câmpul electric.
Sarcina electrică. Legea Coulomb a interacţiunii electrostatice. Câmpul electric, linii de câmp.
Mărimile câmpului electric. Capacitatea electrică.
Potenţialul electric, tensiunea electrică, lucrul mecanic electric. Energia potenţială electrostatică. Capacitatea electrică.
Condensatorul electric.
Condensatorul electric. Condensatorul plan. Gruparea în serie şi paralel a condensatoarelor.
Legea Joule. Electroliza.
Energia electrică – legea Joule. Puterea electrică. Randamentul electric. Efectul chimic - electroliza.
Circuitele RLC serie şi paralel.
Legea Ohm pentru circuite RLC serie şi paralel. Impedanţa. Construcţia diagramelor fazoriale.
Transformatorul. Alternatorul.
Transformatorul: raportul de transformare, randamentul. Maşini de curent alternativ. Alternatorul.
Circuitul oscilant deschis. Antene.
Circuitul oscilant deschis. Antene dipol de emisie şi recepţie. Clasificarea undelor electromagnetice.
Experimentul Michelson.
Modelul eterului universal pentru unde electromagnetice. Experimentul Michelson: eşecul modelului eteric şi constanţa vitezei luminii în vid.
Energia de legătură. Stabilitatea nucleară.
Energia de legătură. Energia de legătură pe nucleon. Platoul de stabilitate. Procese de creştere a stabilităţii.
Variaţia proprietăţilor periodice chimice
Proprietățile periodice chimice. Electronegativitate, caracter metalic, caracter nemetalic, valență. Scara electronegativităţii. Elemente electronegative şi elemente electropozitive. Proprietăţile fizice ale metalelor şi nemetalelor. Caracterul bazic şi caracterul acid al oxizilor metalici.
Fisiunea în lanţ. Reactorul nuclear.
Reacţia de fisiune în lanţ. Criticalitatea fisiunii în lanţ. Reactorul nuclear. Bomba nucleară.
Valenţa şi numărul de oxidare
Valența, covalența, electrovalența, numărul de oxidare. Electronii de valenţă. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Determinarea numerelor de oxidare în funcţie de electronegativitate. Valenţa şi poziţia în tabelul periodic.
Concentraţia molară - aplicaţii
Calculul concentraţiei molare a unei soluţii. Regula de trei simplă. Molaritate. Aplicaţii.
Echilibre chimice – legea acţiunii maselor
Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor.
Acizi şi baze. Teoria protolitică.
Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate.
Fracţii
Noțiunea de fracție. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere
Definirea unui raport algebric. Găsirea domeniului de definiție al unui raport. Amplificarea unui raport. Simplificarea unui raport. Operații cu rapoarte algebrice. Aducerea unei expresii algebrice la forma cea mai simplă.
Proporţii. Proporţii derivate
Proporţii. Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie. Proporţii derivate.
Rapoarte și procente
Raportul a două numere, scara hărții, titlul unui aliaj. Procente, concentrația procentuală
Probabilitatea unui eveniment
Experienţă, eveniment, probabilitatea realizării unui eveniment. Probleme cu probabilități
Instrumente geometrice: riglă, echer, raportor, compas
Utilizarea instrumentelor geometrice: riglă, echer, raportor, compas.
Unghiuri. Clasificarea unghiurilor
Unghi ascuţit, unghi drept, unghi obtuz, unghi nul, unghi alungit.
Criterii de asemănare a triunghiurilor
U.U., L.U.L., L.L.L; Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea.
Teorema înălţimii
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare unghiului drept este medie proporțională între lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză. Teorema înălțimii și reciproca.
Corpuri geometrice asemenea
Corpuri asemenea. Definiția a două piramide asemenea. Raport de asemănare. Raportul ariilor a două suprafețe omoloage. Raportul volumelor a două piramide asemenea.
Structura compuşilor organici – formule moleculare şi formule structurale
Structură chimică. Analiza elementală. Determinarea formulei procentuale, a formulei brute şi a formulei moleculare (exemple de calcul). Formule structurale: formule de proiecţie, formule de proiecţie restrânse (plane). Izomerie. Izomeri geometrici (izomeri cis-trans).
Reacţii de alchilare
Agenţi de alchilare. Alchilarea Friedel-Crafts. Alchilarea arenelor cu alchene. Alchilarea aminelor. Alchilări cu oxid de etenă. Obţinerea oxidului de etenă. Alchilarea aminelor cu oxid de etenă. Alchilarea alcoolilor cu oxid de etenă.
Inecuații cu coeficienți reali
Inecuații de gradul I cu coeficienți reali.
Mulțimea numerelor raționale
Numere raționale. Mulțimea numerelor raționale. Forme de scriere a unui număr rațional. Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale.
Unghiuri - definiție și clasificare
Clasificarea unghiurilor. Unghi nul, unghi alungit, unghi ascuțit, unghi obtuz, unghi drept.
Unități de măsură pentru lungimi. Transformări.
Unități de masură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului.
Segmente proporționale
Raportul a două segmente. Segmente proporționale.
Lungimea cercului. Lungimea unui arc de cerc
Lungimea cercului și lungimea unui arc de cerc.
Noţiuni de termochimie, partea II
Reacţii endoterme. Reacţii exoterme. Efecte termice: degajare de căldură, absorbţie de căldură. Căldura de reacţie. Condiţii standard de determinare a căldurii de reacţie.
Viteza de reacţie
Cinetica chimică – definiţie. Viteza medie de reacţie. Variaţia concentraţiei reactanţilor şi a produşilor de reacţie în timp. Exemplu de calcul pentru viteza medie de reacţie. Clasificarea reacţiilor chimice în funcţie de viteza de reacţie. Reacţii rapide. Reacţii cu viteză moderată. Reacţii lente. Măsurarea vitezei de reacţie.
Legea vitezei de reacţie
Viteza de reacţie. Variaţia vitezei de reacţie în funcţie de concentraţia reactanţilor şi în funcţie de concentraţia produşilor. Legea vitezei de reacţie. Expresia matematică a vitezei de reacţie. Constanta vitezei de reacţie. Ordine parţiale de reacţie. Ordin total de reacţie. Ordine parţiale de reacţie vs coeficienţi stoechiometrici.
Aplicaţii
Timp de înjumătăţire. Unităţi de măsură pentru constanta de viteză. Exemple de calcul.
Proprietățile logaritmilor
Propritățile logaritmilor: logaritmul produsului, logaritmul raportului, logaritmul unei puteri. Formula pentru schimbarea bazei logaritmului și alte formule logaritmice. Operații cu logaritmi.
Sisteme formate dintr-o ecuație de gradul I și o ecuație de gradul II
Rezolvarea unor tipuri de sisteme de ecuații cu coeficienți reali: sisteme formate dintr-o ecuație de gradul I și o ecuație de gradul II. Interpretarea geometrică a acestora
Inecuații de gradul al doilea
Inecuații de gradul II: forma generală, modalități de rezolvare. Exemple de inecuații de gradul doi.
Numere complexe scrise sub formă algebrică
Forma algebrică a numerelor complexe. Partea reală a unui număr complex. Partea imaginară a unui număr complex. Definirea operațiilor algebrice cu numere complexe. Puterile numărului complex i. Numere complexe conjugate. Determinarea raportului dintre două numere complexe. Modulul unui număr complex. Conjugatul unui număr complex.
Înmulțirea și împărțirea numerelor reale (2)
Înmulțirea și împărțirea numerelor reale de forma 
Operații logice: negația
Negația propozițiilor, negația predicatelor. Complementara unei mulțimi. Negația propozițiilor care conțin cuantificatori. Valoarea de adevăr a negației unei propoziții. Mulțimea de adevăr a negației unui predicat.
Șiruri monotone
Șir crescător, șir descrescător, șir monoton. Definiția șirurilor monotone. Metode prin care se poate studia monotonia șirurilor. Exemple de șiruri monotone.
Progresii geometrice- noțiuni introductive
Noțiunea de progresie geometrică. Proprietățile progresiei geometrice. Exemple de progresii geometrice.
Monotonia funcțiilor numerice
Funcție crescătoare, funcție descrescătoare, funcție monotonă. Exemple de funcții monotone. Modalități de a studia monotonia funcțiilor. Intervale de monotonie. Exerciții de stabilire a monotoniei funcțiilor.
Vectorul de poziție al unui punct
Vector de poziție al unui punct. Vectorul de poziție al punctului care împarte un segment într-un raport dat. Vector de poziție al mijlocului unui segment.
Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică
Adunarea numerelor complexe. Scăderea numerelor complexe. Modulul unui număr complex. Conjugatul unui număr complex. Înmulțirea numerelor complexe. Raportul a două numere complexe. Egalitatea a două numere complexe.
Funcția tangentă
Funcția tangentă. Proprietăți: semnul funcției tangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției tangentă.
Funcția cotangentă
Funcția cotangentă. Proprietăți: semnul funcției cotangentă, periodicitate, paritate, monotonie. Graficul funcției cotangentă.
Teorema sinusurilor
Teorema sinusurilor.
Funcția arcsinus
Funcția arcsinus: definiție, grafic, proprietăți, exemple.
Funcția arctangentă
Funcția arctangentă: definiție, grafic, proprietăți, exemple.
Operaţii cu limite de funcţii
Operaţii cu limite de funcţii: adunarea, înmulţirea, câtul, ridicarea la putere.
Parte stabilă
Noţiunea de parte stabilă.
Proprietăţi ale legilor de compoziţie (2)
Proprietăţi ale legilor de compoziţie: element neutru, elemente simetrizabile.
Procente
Procente, raport procentual, determinarea procentului dintr-un număr.
Noţiuni de statistică matematică
Noţiuni de statistică matematică: populaţie statistică, noţiunea de caracteristică a unei populaţii, frecvenţa absolută, frecvenţa relativă, frecvenţa cumulată.
Probabilitatea unui eveniment.
Probabilitatea unui eveniment. Funcţia probabilitate.
CSS Fonturi
Proprietățiile fontului CSS definesc font family, boldness, size și style of a text.
Familii de fonturi CSS (CSS Font Families).
În CSS, există două tipuri de nume de fonturi:
generic family - un grup de familii de fonturi cu aspect similar (cum ar fi „Serif” sau „Monospace”).
font family - o familie de fonturi specifică (cum ar fi „Times New Roman” sau „Arial”).
Font Family.
Familia de fonturi a unui text este setată cu proprietatea font-family.
Proprietatea font-family ar trebui să dețină mai multe nume de font ca sistem „fallback”. Dacă browserul nu acceptă primul font, încearcă următorul font și așa mai departe.
Începeți cu fontul dorit și terminați cu o familie generică (generic family), pentru a permite browserului să aleagă un font similar în familia generică (generic family), dacă nu sunt disponibile alte fonturi.
Dacă numele unei familii de fonturi este mai mult de un cuvânt, acesta trebuie să fie între ghilimele, cum ar fi: „Times New Roman”.
Mai multe familii de fonturi sunt specificate într-o listă separată de virgule.
Stilul fontului (Font Style)
Proprietatea font-style este utilizată mai ales pentru a specifica textul italic.
Această proprietate are trei valori:
normal - Textul este afișat normal.
italic - Textul este afișat cu caractere italice.
oblique - Textul este „aplecat” (oblic este foarte similar cu italic, dar mai puțin susținut).
Proprietatea font-size stabilește dimensiunea textului.
Posibilitatea de a gestiona dimensiunea textului este importantă în proiectarea web. Cu toate acestea, nu ar trebui să utilizați ajustări de dimensiune a fontului pentru a face ca paragrafele să arate ca titluri sau rubricile să pară paragrafe.
Utilizați întotdeauna etichetele HTML adecvate, cum ar fi <h1> - <h6> pentru titluri și <p> pentru paragrafe.
Valoarea font-size poate fi o dimensiune absolută sau relativă.
Dimensiune absolută:
Setează textul la o dimensiune specificată.
Nu permite utilizatorului să modifice dimensiunea textului în toate browserele (greșit din motive de accesibilitate).
Dimensiunea absolută este utilă atunci când dimensiunea fizică a ieșirii este cunoscută.
Mărime relativă:
Setează dimensiunea în raport cu elementele din jur.
Permite unui utilizator să modifice dimensiunea textului în browsere.
Dacă nu specificați o dimensiune a fontului, dimensiunea implicită pentru textul normal, cum ar fi alineatele, este 16px (16px = 1em).
Setarea dimensiunii fontului cu pixeli.
Setarea dimensiunii textului cu pixeli vă oferă un control complet asupra dimensiunii textului.
Dacă utilizați pixeli, puteți utiliza în continuare zoom tool pentru a redimensiona întreaga pagină.
Setați dimensiunea fontului cu Em
Pentru a permite utilizatorilor să redimensioneze textul (în meniul browserului), mulți dezvoltatori folosesc em în loc de pixeli.
Unitatea de dimensiuni em este recomandată de W3C.
1em este egal cu dimensiunea curentă a fontului. Dimensiunea implicită a textului în browsere este 16px. Deci, dimensiunea implicită de 1em este 16px.
Mărimea poate fi calculată de la pixeli la em folosind această formulă: pixeli / 16 = em.
Font Weight
Proprietatea font-weight specifică greutatea unui font:
Responsive Font Size
Mărimea textului poate fi setată cu o unitate vw, ceea ce înseamnă „viewport width”.
Astfel dimensiunea textului va urma dimensiunea ferestrei browserului:
Font Variant
Proprietatea font-variant specifică dacă un text ar trebui să fie afișat sau nu într-un font cu caractere mici.
Într-un font cu caractere mici, toate literele mici sunt convertite în litere mari. Cu toate acestea, literele majuscule convertite apar cu o dimensiune de font mai mică decât literele majuscule originale din text.
font - Setează toate proprietățile fontului într-o singură declarație.
font-family - Specifică familia de fonturi pentru text.
font-size - Specifică dimensiunea fontului textului.
font-style - Specifică stilul de font pentru text.
font-variant - Specifică dacă un text trebuie să fie afișat sau nu într-un font cu caractere mici.
font-weight - Specifică greutatea unui font.
CSS Position
CSS Layout - Proprietatea position
Proprietatea position specifică tipul metodei de poziționare utilizate pentru un element (static, relativ, fix, absolut sau lipicios/static, relative, fixed, absolute sau sticky).
Elementele sunt apoi poziționate folosind proprietățiile de sus, de jos, de stânga și de dreapta (top, bottom, left, și right). Cu toate acestea, aceste proprietăți nu vor funcționa decât dacă proprietatea position este setată prima. De asemenea, funcționează diferit în funcție de valoarea poziției.
position: static; (poziție: static)
Elementele HTML sunt poziționate static în mod implicit.
Elementele poziționate static nu sunt afectate de proprietățile de sus, de jos, de stânga și de dreapta.
Un element cu position: static; (poziție: static) nu este poziționat într-un mod special; este poziționat întotdeauna în funcție de fluxul normal al paginii.
Element cu position: relative; (poziție: relativă;)
Un element cu position: relative; (poziție: relativă;) este poziționat în raport cu poziția normală.
Setarea proprietățiilor de sus, dreapta, jos și stânga a unui element relativ poziționat (relatively-positioned element) va face ca acesta să fie ajustat departe de poziția normală. Alt conținut nu va fi ajustat pentru a se încadra în niciun spațiu lăsat de element.
Elementul cu position: fixed; (poziție: fix;)
Un element cu position: fixed; (poziție: fix;) este poziționat în raport cu afișajul, ceea ce înseamnă că acesta rămâne întotdeauna în același loc, chiar dacă pagina este defilată. Proprietățile de sus, dreapta, jos și stânga sunt utilizate pentru poziționarea elementului.
Un element fix nu lasă un gol în pagina în care ar fi fost localizat în mod normal.
Elementul cu position: absolute; (poziție: absolută;)
Un element cu position: absolute; (poziție: absolută;) este poziționat în raport cu strămoșul cel mai apropiat poziționat (în loc de poziționat în raport cu vitrina, ca fix).
In orice caz; dacă un element poziționat absolut nu are strămoși poziționați, acesta folosește corpul documentului și se deplasează împreună cu derularea paginii.
Un element „poziționat” este unul a cărui poziție este orice, cu excepția staticii.
Elementul cu position: sticky; (poziție: lipicios;)
Un element cu position: sticky; (poziție: lipicios;) este poziționat în funcție de poziția de derulare a utilizatorului.
Un element lipicios (sticky) trece între relativ și fix, în funcție de poziția de defilare. Este poziționat relativ până când o poziție de offset dată este întâlnită în vitrină - apoi se „lipeste” în loc (ca poziția: fix).
Internet Explorer, Edge 15 și versiunile anterioare nu acceptă poziționarea sticky. Safari necesită un prefix -webkit- (vezi exemplul de mai jos). De asemenea, trebuie să specificați cel puțin una de sus, dreapta, jos sau stânga pentru ca poziționarea sticky să funcționeze.
În acest exemplu, elementul sticky se lipește în partea de sus a paginii (sus: 0), când atingeți poziția de defilare.
Elemente suprapuse (Overlapping Elements)
Când elementele sunt poziționate, se pot suprapune altor elemente.
Proprietatea indexului z specifică ordinea stivei unui element (care element trebuie plasat în fața sau în spatele celorlalte).
Un element poate avea o comandă a stivei pozitivă sau negativă.
Un element cu o ordine de stivă mai mare este întotdeauna în fața unui element cu o ordine de stivă mai mică.
Dacă două elemente poziționate se suprapun fără z - index specificat, elementul poziționat ultimul în codul HTML va fi afișat în partea de sus.
Poziționarea textului într-o imagine
Cum să poziționați textul peste o imagine.
Toate proprietățiile de poziționare CSS: bottom, clip, left, position, top, right, z-index.
bottom - Setează marginea inferioară a marginii pentru o casetă poziționată
clip - Clipsează un element absolut poziționat
left - Setează marginea din stânga pentru o cutie poziționată
position - Specifică tipul de poziționare pentru un element
right - Setează marginea din dreapta pentru o cutie poziționată
top - Setează marginea superioară a marginii pentru o casetă poziționată
z-index - Setează ordinea stivei unui element
CSS Unități
Unități CSS
CSS are mai multe unități diferite pentru exprimarea unei lungimi.
Multe proprietăți CSS iau valori „de lungime” (lenght), cum ar fi lățimea, marja, căptușirea, dimensiunea fontului etc (width, margin, padding, font-size).
Lungimea este un număr urmat de o unitate de lungime, cum ar fi 10px, 2em etc.
Un whitespace nu poate apărea între număr și unitate. Cu toate acestea, dacă valoarea este 0, unitatea poate fi omisă.
Pentru unele proprietăți CSS, lungimile negative sunt permise.
Există două tipuri de unități de lungime: absolută și relativă.
Lungimi absolute (Absolute Lengths)
Unitățile de lungime absolută sunt fixe și o lungime exprimată în oricare dintre acestea va apărea exact ca acea dimensiune.
Unitățile de lungime absolută nu sunt recomandate pentru utilizare pe ecran, deoarece dimensiunile ecranului diferă atât de mult. Cu toate acestea, pot fi utilizate dacă este cunoscut suportul de ieșire, cum ar fi pentru aspectul tipăririi.
cm - centimetri
mm - millimetri
in - inci (1in = 96px = 2.54cm)
px * - pixeli (1px = 1/96th of 1in)
pt - puncte (1pt = 1/72 of 1in)
pc - picas (1pc = 12 pt)
* Pixelii (px) sunt în raport cu dispozitivul de vizualizare. Pentru dispozitivele cu valoare redusă, 1px este un pixel de dispozitiv (punct) al afișajului. Pentru imprimante și ecrane de înaltă rezoluție, 1px implică mai mulți pixeli de dispozitiv.
Lungimi relative (Relative Lengths)
Unitățile de lungime relativă specifică o lungime relativă la o altă proprietate lungime. Unitățile de lungime relativă scalează mai bine între diferite medii de redare.
em - În raport cu dimensiunea fontului elementului (2em înseamnă de 2 ori dimensiunea fontului curent)
ex - În raport cu înălțimea x a fontului curent (rar folosit)
ch - În raport cu lățimea "0" (zero)
rem - Relativ la dimensiunea fontului elementului rădăcină
vw - În raport cu 1% din lățimea afișajului *
vh - În raport cu 1% din înălțimea viewport *
vmin - În raport cu 1% din dimensiunea mai mică a portofoliului *
vmax - În raport cu 1% din dimensiunea mai mare a portofoliului
% - În raport cu elementul părinte
Unitățile em și rem sunt practice în crearea unui aspect scalabil perfect!
* Viewport = dimensiunea ferestrei browserului. Dacă viewport are 50cm lățime, 1vw = 0,5cm.
Asistență browser (Browser Support)
Numerele din tabel specifică prima versiune a browserului care acceptă integral unitatea de lungime.
CSS object-fit
Proprietatea CSS object-fit
Proprietatea CSS object-fit este utilizată pentru a specifica modul în care un <img> sau <video> trebuie redimensionat pentru a se potrivi cu containerul său.
Această proprietate spune conținutului să umple containerul într-o varietate de moduri; cum ar fi „păstrați acel raport de aspect” sau „întindeți-vă și ocupați cât mai mult spațiu”.
Asistență browser (Browser Support)
Avem două imagini și dorim ca acestea să umple lățimea de 50% a ferestrei browserului și 100% din înălțime.
Nu folosim object-fit, așa că atunci când redimensionăm fereastra browserului, raportul de aspect al imaginilor va fi distrus.
Folosim object-fit: cover; astfel, când redimensionăm fereastra browserului, raportul de aspect al imaginilor este păstrat.
Toate valorile proprietății CSS object-fit
Proprietatea CSS object-fit poate avea următoarele valori:
fill - Aceasta este implicită. Conținutul înlocuit este dimensionat pentru a completa content box a elementului. Dacă este necesar, obiectul va fi stretched sau squished pentru a se potrivi
contain - Conținutul înlocuit este scalat pentru a-și menține raportul de aspect (aspect ratio) în timp ce se încadrează în content box a elementului
cover - Conținutul înlocuit este dimensionat pentru a-și păstra raportul de aspect (aspect ratio) în timp ce umpleți întreaga content box a elementului. Obiectul va fi tăiat (clipped ) pentru a se potrivi
none - Conținutul înlocuit nu este redimensionat
scale-down - Conținutul este dimensionat ca și cum nici un conținut nu a fost specificat (ar avea ca rezultat o dimensiune mai mică a obiectului concret).
CSS Flexbox
CSS Flexbox
CSS Modulul Flexbox Layout (CSS Flexbox Layout Module)
Înainte de modulul Layout Flexbox, existau patru moduri de aspect:
Block, pentru secțiunile dintr-o pagină web
Inline, pentru text
Table, pentru date în două dimensiuni ale tabelului
Positioned, pentru poziția explicită a unui element
Flexible Box Layout Module, face mai ușoară proiectarea unei structuri flexibile layout responsive fără a folosi float sau poziționare (positioning).
Asistență browser(Browser Support)
Proprietățilie flexbox sunt acceptate în toate browserele moderne.
Elemente Flexbox (Flexbox Elements)
Pentru a începe să utilizați modelul Flexbox, trebuie să definiți mai întâi un recipient flex (flex container).
Elementul de mai sus reprezintă un recipient flex (flex container) (zona albastră) cu trei elemente flexibile.
Un container flex cu trei articole flexibile.
O dispunere flexibilă (Flexible Layout) trebuie să aibă un element părinte cu proprietatea de afișare setată la flex.
Elementele directe ale copilului ale containerului flexibil devin automat elemente flexibile.
Proprietățiile containerului flex sunt: flex-direction, flex-wrap, flex-flow, justify-content, align-items, align-content.
Proprietatea flex-direction
Proprietatea flex-direction definește în ce direcție containerul dorește să stiveze elementele flex.
"flex-direction: column;" stivuiește elementele flexate vertical (de sus în jos).
Valoarea coloanei (column) stochează vertical elementele flex (de sus în jos).
Valoarea coloană-inversă (column-reverse) stochează vertical elementele flex (dar de jos în sus).
Valoarea row-reverse stochează elementele flexate pe orizontală (dar de la dreapta la stânga).
Proprietatea flex-wrap specifică dacă elementele flex trebuie să fie wrap sau nu.
Valoarea wrap specifică faptul că elementele flex se vor wrap dacă este necesar.
Valoarea nowrap specifică faptul că elementele flex nu se vor wrap (aceasta este implicită).
Valoarea wrap-reverse specifică faptul că elementele flexibile se vor wrap dacă este necesar, în ordine inversă.
Proprietatea flex-flow este o proprietate shorthand pentru setarea proprietăților flex-direction și flex-wrap.
Proprietatea justify-content este utilizată pentru alinierea elementelor flex
Valoarea center aliniază elementele flex în centrul containerului
Valoarea flex-start aliniază elementele flex la începutul containerului (implicit)
Valoarea flex-end aliniază elementele flex la sfârșitul containerului
Valoarea space-around afișează elementele flex cu spațiu înainte, între și după linii (before, between și after)
Valoarea space-between afișează elementele flexibile cu spațiu între linii
Proprietatea align-items este utilizată pentru alinierea elementelor flexate pe verticală.
Utilizăm un container înalt de 200 de pixeli, pentru a demonstra mai bine proprietatea align-items.
Valoarea center aliniază elementele flex din mijlocul containerului.
Valoarea flex-start aliniază elementele flex din partea de sus a containerului.
Valoarea flex-end aliniază elementele flex din partea de jos a containerului.
Valoarea stretch întinde elementele flex pentru a umple containerul (aceasta este implicit).
Valoarea baseline aliniază elementele flex, cum ar fi alinierea lor de bază.
Proprietatea align-content este utilizată pentru a alinia liniile flex.
În aceste exemple, utilizăm un container înalt de 600 de pixeli, cu proprietatea flex-wrap setată pentru a wrapa, pentru a demonstra mai bine proprietatea align-content.
Valoarea space-between afișează liniile flexate cu spațiu egal între ele.
Valoarea space-around afișează liniile flexate cu spațiu înainte, între și după ele.
Valoarea stretch întinde liniile flex pentru a ocupa spațiul rămas (acesta este implicit).
Valoarea center afișează liniile de flexare din mijlocul containerului.
Valoarea flex-start afișează liniile flex la începutul containerului.
Valoarea flex-end afișează liniile de flex la sfârșitul containerului.
Centrare perfectă
În următorul exemplu, vom rezolva o problemă de stil foarte comună: centrarea perfectă (perfect centering).
Setați atât proprietățiile justify-content, cât și align-items in centru, iar elementul flex va fi perfect centrat.
Child Elements (Items)
Elementele child directe ale unui recipient flex devin automat elemente flexibile (flexibile).
Proprietățiile elementului flex: order, flex-grow, flex-shrink, flex-basis, flex, align-self.
Proprietatea order specifică ordinea elementelor flex.
Primul element flex din cod nu trebuie să apară ca primul element din layout.
Valoarea order trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 0.
Proprietatea order poate modifica ordinea articolelor flex.
Proprietatea flex-grow specifică cât de mult va crește un element flex în raport cu restul elementelor flex.
Valoarea flex-grow trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 0.
Faceți ca cel de-al treilea element flex să crească de opt ori mai rapid decât celelalte elemente flex.
Proprietatea flex-shrink specifică cât de mult se va micsora un element flex în raport cu restul elementelor flex.
Valoarea flex-shrink trebuie să fie un număr, valoarea implicită este 1.
Nu lăsați al treilea element flex să se micșoreze la fel de mult decât celelalte elemente flex.
Proprietatea flex-basis specifică lungimea inițială a unui element flex.
Proprietatea flex este o proprietate shorthand pentru proprietățiile flex-grow, flex-shrink și flex-basis.
Proprietatea align-self specifică alinierea pentru elementul selectat în interiorul containerului flexibil.
Proprietatea align-self înlocuiește alinierea setată implicit de proprietatea align-items a containerului.
Galerie de imagini responsive folosind Flexbox
Utilizați flexbox pentru a crea o galerie de imagini responsive care variază între patru, două sau imagini cu lățime completă, în funcție de dimensiunea ecranului.
Website responsive folosind Flexbox
Utilizați flexbox pentru a crea un responsive website, care conține o bară de navigare flexibilă și conținut flexibil.
Proprietăți CSS Flexbox
display - Specifică tipul de box folosit pentru un element HTML
flex-direction - Specifică direcția articolelor flexibile din interiorul unui recipient flex
justify-content - Aliniază orizontal elementele flex atunci când elementele nu folosesc tot spațiul disponibil pe axa principală
align-items - Aliniază vertical elementele flex atunci când elementele nu folosesc tot spațiul disponibil pe axa transversală
flex-wrap - Specifică dacă elementele flexate trebuie să se înfășoare (wrap) sau nu, dacă nu există suficient loc pentru ele pe o singură linie flex
align-content - Modifică comportamentul proprietății flex-wrap. Este similar cu align-items, dar în loc să alinieze elementele flex, aliniază liniile flex
flex-flow - O proprietate shorthand pentru flex-direction și flex-wrap
order - Specifică ordinea unui articol flexibil în raport cu restul elementelor flexibile din interiorul aceluiași recipient
align-self - Folosit pe articolele flex. Înlocuiește proprietatea align-items
flex - O proprietate shorthand pentru proprietățile flex-grow, flex-shrink și flex-basis
CSS Responsive Web Design - Imagini
Responsive Web Design - Images
Utilizarea proprietății Width
Dacă proprietatea lățimii (width) este setată la un procent și înălțimea este setată la „auto”, imaginea va fi receptivă și va scala în sus și în jos.
Imaginea poate fi redusă pentru a fi mai mare decât dimensiunea inițială. O soluție mai bună, în multe cazuri, va fi utilizarea în schimb a proprietății cu lățimea maximă.
Imaginile de fundal (Background Images) pot răspunde, de asemenea, la redimensionare și scalare (resizing și scaling).
Dacă proprietatea background-size este setată pe „contain”, imaginea de fundal (background Images) se va scala și va încerca să se potrivească zonei de conținut. Cu toate acestea, imaginea își va păstra raportul de aspect (relația proporțională între lățimea și înălțimea imaginii (width și height)).
Dacă proprietatea background-size este setată pe „100% 100%”, imaginea de fundal (background image) se va întinde pentru a acoperi întreaga zonă de conținut.
Dacă proprietatea background-size este setată pe „cover”, imaginea de fundal (background image) se va scala pentru a acoperi întreaga zonă de conținut. Observați că valoarea „cover” păstrează raportul de aspect (aspect ratio), iar o parte din imaginea de fundal (background image) poate fi tăiată.
Imagini diferite pentru dispozitive diferite
O imagine mare poate fi perfectă pe un ecran mare al unui computer, dar inutilă pe un dispozitiv mic. De ce să încărcați o imagine mare atunci când trebuie să o măriți în jos? Pentru a reduce încărcarea sau pentru orice alte motive, puteți utiliza interogări media (media queries) pentru a afișa imagini diferite pe dispozitive diferite.
Puteți utiliza interogarea media (media query) min-device-width, în loc de min-width, care verifică lățimea dispozitivului, în loc de lățimea browserului. Atunci imaginea nu se va schimba când redimensionați fereastra browserului.
Elementul HTML5 <picture>
HTML5 a introdus elementul <picture>, care vă permite să definiți mai multe imagini.
Asistență browser (Browser Support)
Elementul <picture> funcționează similar cu elementele <video> și <audio>. Configurați surse diferite, iar prima sursă care se potrivește preferințelor este cea utilizată:
Atributul srcset este necesar și definește sursa imaginii.
Atributul media este opțional și acceptă interogările media (media queries) pe care le găsiți în regula CSS @media.
De asemenea, ar trebui să definiți un element <img> pentru browserele care nu acceptă elementul <picture>.
PHP XML Expat Parser
PHP XML Expat Parser
Analizatorul (parser) XML Expat integrat permite procesarea documentelor XML în PHP.
Analizatorul (parser) XML Expat
Analizatorul (parser) Expat este un analizator (parser) bazat pe evenimente.
Priviți următoarea fracție XML:
<from>Ioana</from>
Un analizator bazat pe evenimente (event-based parser) raportează XML-ul de mai sus ca o serie de trei evenimente:
Start element: from
Start CDATA section, value: Ioana
Close element: from
Funcțiile XML Expat Parser fac parte din nucleul PHP. Nu este necesară instalarea pentru a utiliza aceste funcții.
Fișierul XML
Fișierul XML „note.xml” va fi utilizat în exemplul de mai jos:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<note>
<to>Popescu</to>
<from>Ioana</from>
<heading>Reminder</heading>
<body>Nu uitați de mine în acest weekend!</body>
</note>
Inițializarea analizatorului XML Expat (XML Expat Parser)
Vrem să inițializăm XML Expat Parser în PHP, să definim unii manageri pentru diferite evenimente XML, apoi să analizăm fișierul XML.
<?php
// Inițializați analizatorul XML (XML parser)
$parser=xml_parser_create();
// Funcție de utilizat la începutul unui element
function start($parser,$element_name,$element_attrs) {
switch($element_name) {
case "NOTE":
echo "-- Note --<br>";
break;
case "TO":
echo "To: ";
break;
case "FROM":
echo "From: ";
break;
case "HEADING":
echo "Heading: ";
break;
case "BODY":
echo "Message: ";
}
}
// Funcție de utilizat la sfârșitul unui element
function stop($parser,$element_name) {
echo "<br>";
}
// Funcție de utilizat la găsirea datelor de tip caracter
function char($parser,$data) {
echo $data;
}
// Specificați elementul handler
xml_set_element_handler($parser,"start","stop");
// Specificați gestionarul de date (data handler)
xml_set_character_data_handler($parser,"char");
// Deschideți fișierul XML
$fp=fopen("note.xml","r");
// Citiți datele
while ($data=fread($fp,4096)) {
xml_parse($parser,$data,feof($fp)) or
die (sprintf("XML Error: %s at line %d",
xml_error_string(xml_get_error_code($parser)),
xml_get_current_line_number($parser)));
}
// Eliberați analizatorul XML (XML parser)
xml_parser_free($parser);
?>
Acizi
Definirea acizilor conform teoriei disociației electrolitice și a teoriei protolitice; hidracizi și oxoacizi; radicali acizi; formula generală și nomenclatura acizilor; proprietățile și reacțiile chimice specifice acizilor; ionizarea acizilor; metode generale de obținere a acizilor.
Baze
Definirea bazelor conform teoriei disociației electrolitice și teoriei protolitice; formula generală și nomenclatura bazelor; proprietățile și reacțiile chimice specifice bazelor; ionizarea bazelor; metode generale de obținere a bazelor.
Săruri
Structura și formula generală a sărurilor; săruri neutre, săruri acide și săruri bazice; nomenclatura sărurilor; proprietățile și reacțiile chimice ale sărurilor; metode generale de obținere a sărurilor; neutralizare și hidroliză.
Hidrogenul
Caracteristici generale ale hidrogenului; formarea ionului de hidrură, H-, și formarea ionului de hidrogen (proton), H+. Răspândirea hidrogenului în natură. Metode de preparare a hidrogenului. Proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului. Hidruri. Ortohidrogen și parahidrogen. Hidrogenul atomic. Întrebuințările hidrogenului. Izotopii hidrogenului (protiu, deuteriu, tritiu).
Apa
Răspândirea apei în natură. Purificarea apei - sedimentare, filtrare, sterilizare. Apele industriale. Distiliarea apei. Apa higroscopică. Proprietățile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Proprietățile chimice ale apei. Hidrați.
Grupa 17 sau grupa a VII-a principală
Grupa a VII-a principală, numerotată VII A sau 17, numită și grupa halogenilor, conține următoarele elemente: fluor, F, clor, Cl, brom, Br, iod, I, astatin, At.
Grupa 16 sau grupa a VI-a principală
Grupa a VI-a principală a sistemului periodic, numerotată VI A sau 16, cuprinde elementele oxigen, O, sulf, S, seleniu, Se, telur, Te, și poloniu, Po.
Grupa 14 sau grupa a IV-a principală
Grupa a IV-a principală a sistemului periodic, numerotată IV A sau 14, cuprinde elementele carbon, C, siliciu, Si, germaniu, Ge, staniu, Sn, și plumb, Pb.
Grupa 13 sau grupa a III-a principală
Grupa a III-a principală a sistemului periodic, numerotată III A sau 13, cuprinde elementele bor, B, aluminiu, Al, galiu, Ga, indiu, In, și taliu, Tl.
Grupa 2 sau grupa a II-a principală
Grupa a II-a principală a sistemului periodic, numerotată II A sau 2, cuprinde elementele: beriliu, Be, magneziu, Mg, calciu, Ca, stronțiu, Sr, bariu, și radiu, Ra. Această grupă se mai numește grupa metalelor alcalino-pământoase.
