Rezultate pentru tag: n
Proiecții ortogonale pe un plan
Proiecția unui punct pe un plan. Proiecția unui segment pe un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan. Proiecția unei drepte pe un plan.
Teorema celor trei perpendiculare
Distanța de la un punct la o dreaptă în spațiu. Teorema celor trei perpendiculare. Enunțul și demonstrația teoremei celor trei perpendiculare.
Reciprocele teoremei celor trei perpendiculare
Enunțarea reciprocelor teoremei celor trei perpendiculare.
Unghiul a două plane
Unghi diedru. Unghi plan al unui diedru. Determinarea măsurii unghiului format de două plane
Prisma triunghiulară regulată
Aria prismei și volumul prismei. Deducerea formulelor de calcul pentru arie prismă triunghiulară și volum prismă triunghiulară regulată. Aria laterală a prismei triunghiulare regulate. Aria totală a prismei triunghiulare regulate. Volumul unei prisme triunghiulare regulate.
Propagarea luminii. Reflexia si refracţia.
Propagarea luminii în medii omogene: constanţa vitezei şi conceptul de rază de lumină. Legile reflexiei şi refracţiei. Reflexia totală: definiţie, aplicaţii.
Prisma. Oglinzi plane şi sferice.
Prisma optică. Formarea imaginilor. Oglinda plană. Oglinzi sferice: proprietăţi, construcţia imaginilor.
Aproximaţiile lentilei. Lentila convergentă.
Aproximaţiile lentilei: lentila subţire, stigmatismul. Lentila convergentă: proprietăţi, construcţia imaginilor.
Lentile divergente. Convergenţa lentilelor.
Lentile divergente: proprietăţi, construcţia imaginilor. Convergenţa lentilelor: definiţie, ecuaţie.
Formulele lentilelor: Newton şi Descartes.
Explicarea convenţiei de semn pentru lentile. Deducerea formulelor Newton şi Descartes pentru imagini în lentile.
Calculul lentilelor. Sisteme de lentile.
Folosim formula Descartes pentru a calcula proprietăţile imaginii formate într-o lentilă. Prezentăm sistemele centrate şi acolate de lentile.
Microscopul. Ochiul uman.
Exemple de instrumente optice cu sisteme centrate de lentile: microscopul (parametri, exemple) şi ochiul uman (componente, acomodarea).
Imagini şi obiecte virtuale.
O discuţie detaliată asupra conceptelor de obiect virtual şi imagine virtuală: semnificaţie, proprietăţi.
Dispersia luminii.
Definiţia dispersiei. Descompunerea luminii albe în spectrul de radiaţii vizibile. Dispersia în prisma optică. Dispersia normală şi anomală.
Interferenţa luminii. Dispozitivul Young.
Interferenţa staţionară: surse coerente; intensitate constantă; franje luminoase şi întunecate. Dispozitivul Young.
Interferometrele Lloyd şi Fresnel.
Interferometre nelocalizate: oglinda Lloyd, oglinzile Fresnel şi biprisma Fresnel.
Lama cu feţe plan paralele.
Aplicaţii ale interferenţei nelocalizate. Lama cu feţe plan paralele: franjele de egală înclinare. Stratul antireflex.
Pana optică.
Interferometre cu interferenţă localizată. Pana optică: franje de egală grosime. Inelele Newton.
Difracţia luminii.
Definiţie, exemple. Franje de difracţie printr-o fantă. Reţele de difracţie.
Polarizarea luminii.
Stările de polarizare a luminii. Polarizarea prin reflexie - legea Brewster. Polarizarea prin transmisie - polarizorii. Legea Malus. Birefringenţa.
Noțiuni introductive
Materia, substanțe, molecule, atomi, ioni. Particulele subatomice: electroni, protoni, neutroni. Unitatea atomică de masă (u.a.m.) și sarcina electrică. Numărul atomic Z, numărul de masă A, numărul de neutroni N.
Masă atomică. Izotopi. Mol de atomi
Masa atomică relativă medie. Compoziția procentuală a izotopilor în natură. Numărul lui Avogadro.
Noţiuni de cinematică.
Introducem noţiunile şi mărimile de bază ale cinematicii. Discutăm ecuaţia de mişcare. Prezentăm definiţia şi proprietăţile vectorilor.
Viteza şi acceleraţia.
Metode de adunare şi scadere a vectorilor. Viteza medie şi viteza momentană. Acceleraţia medie şi acceleraţia momentană.
Mişcarea rectilinie uniform variată.
Definiţie, legea vitezei, ecuaţia mişcării, relaţia Galilei.
Mişcarea circulară uniformă.
Definiţie, ecuaţia de mişcare, mărimi caracteristice, acceleraţia centripetă.
Noţiuni de dinamică. Principiile mecanicii.
Inerţia şi masa, principiul I (al inerţiei), forţa, principiul II (fundamental.)
Acţiunea şi reacţiunea. Problemă de dinamică.
Principiul III, al acţiunii şi reacţiunii. Exemplu de problemă dinamică rezolvată.
Elasticitatea. Legea Hooke.
Elasticitatea. Forţa elastică. Legea Hook. Efortul unitar.
Forţa de frecare. Corpul pe plan înclinat.
Frecarea. Forţa de frecare. Aplicaţiile frecării. Corpul pe plan înclinat.
Legea atracţiei gravitaţionale.
Legea atracţiei gravitaţionale universale. Câmpul gravitaţional terestru.
Echilibrul de translaţie.
Echilibrul de translaţie sub acţiunea a două sau mai multe forţe. Echilibrul punctului material supus la legături.
Momentul forţei. Cuplul de forţe.
Efectul forţelor la rotaţia unui solid rigid. Momentul forţei şi cuplul de forţe. Convenţii de semn.
Echilibrul de rotaţie.
Legea echilibrului de rotaţie. Exemple. Stabilitatea echilibrului.
Lucrul mecanic.
Definiţie. Interpretare geometrică. Forţe conservative. Lucrul mecanic al forţelor elastică şi de greutate.
Puterea şi randamentul.
Definiţia puterii. Randamentul unei maşini. Randamentul planului înclinat.
Energia cinetică şi energia potenţială.
Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Energia potenţială gravitaţională şi elastică.
Legea conservării energiei mecanice.
Energia mecanică. Legea conservării energiei mecanice. Exemple de aplicare în cazuri concrete.
Legea conservării impulsului.
Impulsul forţei. Impulsul punctului material. Legea conservării impulsului. Exemple.
Mişcarea oscilatorie armonică.
Mărimi caracteristice ale mişcării oscilatorii. Mişcarea oscilatorie armonică. Pendulul elastic.
Proprietăţile mişcării oscilatorii armonice.
Defazaje, reprezentarea fazorială, conservarea energiei. Pendulul gravitaţional.
Oscilaţii amortizate. Compunerea oscilaţiilor paralele.
Forţa rezistivă şi amortizarea oscilaţiilor. Compunerea a două oscilaţii paralele.
Compunerea oscilaţiilor perpendiculare.
Discuţia fenomenului de bătăi. Compunerea a două oscilaţii perpendiculare.
Oscilaţii forţate. Rezonanţa.
Oscilaţii cuplate şi oscilaţii forţate. Fenomenul de rezonanţă a oscilaţiilor cuplate.
Modelul undei plane.
Unde mecanice: definiţie, mărimi caracteristice. Unde longitudinale şi transversale. Modelul undei plane.
Ecuaţia undei plane.
Deducerea ecuaţiei undei plane. Proprietăţile undei plane: periodicitatea, intensitatea.
Principiul Huygens. Reflexia undelor.
Principiul Huygens - propagarea frontului de undă. Reflexia undelor mecanice.
Refracţia undelor.
Refracţia undelor mecanice. Seismologia - undele mecanice terestre.
Interferenţa undelor.
Interferenţa undelor mecanice. Unde staţionare. Formarea ventrelor si nodurilor.
Interferenţa prin reflexie.
Interferenţa prin reflexie. Unde mecanice staţionare în corzi şi tuburi.
Instrumente muzicale. Acustica.
Unde staţionare în instrumente muzicale şi organe umane. Acustica.
Structura substanţei.
Structura substanţei. Ipoteza atomică. Numarul lui Avogadro. Molul.
Noţiuni de termodinamică.
Sistem termodinamic. Stări şi parametri de stare. Procese şi parametri de proces. Echilibru termodinamic.
Echilibrul termic. Temperatura.
Echilibrul termic. Temperatura. Scări de temperatura. Termometre.
Procese izobare. Procese izocore.
Procese izobare: legea Gay-Lussac. Procese izocore: legea Charles. Temperatura zero absolut.
Procese izoterme. Ecuaţia generală a gazelor.
Procese izoterme: legea Boyle-Mariotte. Ecuaţia generală a gazelor (Clapeyron-Mendeleev).
Teoria cinetico-moleculara: fundamente.
Principiul echipartiţiei energiei pe grade de libertate. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare.
Teoria cinetico-moleculara: aplicaţii.
Deducerea legii Dalton. Extinderea modelului gazului ideal la substanţe reale. Clasificarea stărilor de agregare.
Calorimetrie I.
Lucrul mecanic: definiţie, ecuaţii pentru varii procese. Căldura. Coeficienţi calorici: definţii, tipuri.
Calorimetrie II.
Calorimetrul şi utilizarea lui. Ecuaţia calorimetrică. Energia internă.
Principiul I. Maşina termică.
Principiul I al termodinamicii. Maşina termică. Perpetuum mobile de speţa I şi II. Relaţia Mayer.
Motoare termice.
Randamentul maşinii termice. Motoarele termice Otto şi Diesel.
Ciclul Carnot.
Ciclul Carnot. Teorema Carnot: randament maxim. Motorul cu reacţie.
Entropia. Principiul II.
Entropia: definiţie, interpretare. Procese reversibile şi ireversibile. Principiul II al termodinamicii.
Transformări de stări de agregare.
Stări de agregare: definiţie, faze, transfromări. Vaporizarea, evaporarea, fierberea. Căldura latentă.
Lichefierea, topirea. Diagrama de fază.
Izotermele Andrews ale gazului real. Lichefierea. Topirea şi solidificarea. Diagramele de fază. Punctul triplu.
Legea Coulomb. Câmpul electric.
Sarcina electrică. Legea Coulomb a interacţiunii electrostatice. Câmpul electric, linii de câmp.
Mărimile câmpului electric. Capacitatea electrică.
Potenţialul electric, tensiunea electrică, lucrul mecanic electric. Energia potenţială electrostatică. Capacitatea electrică.
Condensatorul electric.
Condensatorul electric. Condensatorul plan. Gruparea în serie şi paralel a condensatoarelor.
Tensiunea şi intensitatea.
Mecanismul de generare a curentului electric. Tensiunea electromotoare. Intensitatea curentului electric.
Rezistenţa. Legea Ohm.
Rezistenţa şi rezistivitatea electrica. Supraconductibilitatea. Legea Ohm pentru o porţiune şi pentru întregul circuit.
Legile Kirchhoff.
Reţele electrice. Legile Kirchhoff. Convenţii de semn. Exemplu de aplicare.
Gruparea rezistoarelor.
Grupările în serie şi paralel ale rezistoarelor. Grupările în stea şi triunghi ale rezistoarelor.
Gruparea generatoarelor.
Gruparea în serie şi paralel a generatoarelor. Metoda superpoziţiei de calcul a reţelelor.
Măsurători electrice.
Şuntul ampermetrului. Rezistenţa adiţională a voltmetrului. Montaje aval şi amonte. Puntea Wheastone.
Legea Joule. Electroliza.
Energia electrică – legea Joule. Puterea electrică. Randamentul electric. Efectul chimic - electroliza.
Câmpul magnetic. Forţa electromagnetică.
Câmpul magnetic. Produsele scalare şi vectoriale ale vectorilor. Forţa electromagnetică.
Inducţia magnetică. Forţa electrodinamică.
Inducţia magnetică: conductorii rectiliniu şi circular, solenoidul, bobina. Forţa electrodinamică.
Inducţia electromagnetică.
Inducţia electromagnetică. Fluxul câmpului magnetic. Regula Lenz. Exemplu.
Legea Faraday.
Legea Faraday. Tensiunea electromotoare. Autoinducţia. Inductanţa: definiţie, solenoidul.
Generarea tensiunii alternative.
Energia câmpului magnetic. Exemplu: bobina. Generarea tensiunii electrice alternative. Aplicaţii.
Mărimile curentului alternativ.
Valorile momentane şi valorile efective ale mărimilor curentului alternativ: fluxul, tensiunea, intensitatea.
Reprezentarea fazoriala.
Reprezentarea fazorială a curentului alternativ. Reprezentarea fazorială polară a curentului alternativ.
Proprietăţile funcţiilor sinusoidale.
Proprietăţile funcţiilor sinusoidale: suma şi viteza de variaţie momentană.
Elemente de circuit: R, L, C.
Elemente de circuit în curent alternativ: rezistorul, bobina, condensatorul.
Circuitele RLC serie şi paralel.
Legea Ohm pentru circuite RLC serie şi paralel. Impedanţa. Construcţia diagramelor fazoriale.
Rezonanţa circuitelor RLC.
Frecvenţa de rezonanţă. Factorul de calitate. Comportarea circuitelor serie şi paralel. Interpretarea energetică.
Gruparea bobinelor. Circuit RLC mixt.
Gruparea serie şi paralel a bobinelor în curent alternativ. Rezonanţa circuitului RLC mixt.
Puterea în curent alternativ.
Puterea momentană şi puterea medie. Interpretarea geometrică. Triunghiul puterilor: puterile activă, reactivă şi aparentă.
Transformatorul. Alternatorul.
Transformatorul: raportul de transformare, randamentul. Maşini de curent alternativ. Alternatorul.
Oscilaţii electromagnetice.
Circuitul oscilant RLC. Oscilaţii electromagnetice libere, amortizate, forţate. Interpretarea energetică.
Oscilaţii electromagnetice şi oscilaţii mecanice.
O comparatie exhaustivă între oscilaţiile electromagnetice şi oscilaţiile mecanice.
Unda electromagnetică.
Principiile Maxwell ale teoriei câmpului electromagnetic. Proprietăţile undei electromagnetice: viteza de propagare, ortogonalitatea, şi .
Circuitul oscilant deschis. Antene.
Circuitul oscilant deschis. Antene dipol de emisie şi recepţie. Clasificarea undelor electromagnetice.
Operaţii cu mulţimi
Operaţii cu mulţimi. Reuniunea mulțimilor. Intersecţia mulțimilor. Diferenţa mulțimilor.
Determinism predictibil. Spaţiul fazelor.
Determinismul predictibil al sistemelor clasice. Spaţiul fazelor. Atractori. Sensibilitatea la condiţiile iniţiale.
Teoria haosului. Geometrie fractală.
Determinismul impredictibil al sistemelor haotice. Atractori stranii. Geometrie fractală. Fractalul Koch.
Transformările Galilei. Relativitatea clasică.
Spaţiul şi timpul în fizica clasică. Transformările Galilei. Principiul relativităţii clasice. Electromagnetismul - o excepţie.
Experimentul Michelson.
Modelul eterului universal pentru unde electromagnetice. Experimentul Michelson: eşecul modelului eteric şi constanţa vitezei luminii în vid.
Principiile Einstein. Transformările Lorentz.
Principiile Einstein ale relativităţii restrânse. Spaţiu-timpul în fizica relativistă. Transformările Lorentz. Relativitatea simultaneităţii.
Cinematica relativistă.
Sistemul de referinţă propriu. Contracţia lungimilor. Dilatarea duratelor.
Compunerea vitezelor.
Legea compunerii vitezelor. Exemple de cinematică relativistă.
Dinamica relativistă. Ecuaţia Einstein.
Dinamica relativistă: masa, impusul şi forţa în fizica relativistă. Ecuaţia Einstein: relaţia masă-energie.
Efectul fotoelectric extern.
Dispozitiv experimental. Legile efectului fotoelectric extern. Eşecul modelului ondulatoriu de a explica efectul.
Ipotezele Planck şi Einstein.
Ipoteza Planck: cuantele de energie. Ipoteza Einstein: fotonul. Explicarea efectului fotoelectric cu formula Einstein şi modelul corpuscular.
Efectul Compton.
Dispozitivul experimental. Calculul variaţiei lungimii de undă. Eşecul modelului ondulatoriu şi succesul modelului corpuscular.
Ipoteza de Broglie. Difracţia electronilor.
Dualismul unda-corpuscul: ipoteza de Broglie. Relaţia de Broglie. Difracţia electronilor: legea Bragg.
Microscopul electronic.
Microscopul electronic: rezoluţia spaţială, funcţionare. Discuţie despre dualismul unda-corpuscul.
Relaţia de incertitudine Heisenberg.
Relatia de incertitudine Heisenberg pentru poziţie-impuls şi pentru timp-energie. Consecinţe. Exemple.
Spectre atomice.
Spectre atomice de emisie şi absorbţie: definiţii, proprietăţi. Legea seriilor spectrale ale hidrogenului. Analiza spectrală.
Experimentul Rutherford.
Dispozitiv experimental, rezultate, concluzii. Modelul planetar al atomului.
Experimentul Franck-Hertz.
Dispozitiv experimental, rezultate, concluzii. Cuantificarea energiei atomice.
Postulatele Bohr.
Postulatele Bohr ca şi consecinţe ale experimentelor Rutherford şi Franck-Hertz.
Modelul atomic Bohr I.
Modelul atomic Bohr: condiţia de cuantificare, condiţia de echilibru. Cuantificarea razelor orbitelor.
Modelul atomic Bohr II.
Cuantificarea energiei. Numărul cuantic principal. Cuantificarea vitezei. Cuantificarea vitezei de rotaţie.
Nivelele energetice ale atomului de hidrogen.
Nivelele energetice Bohr ale atomului de hidrogen. Tranziţiile atomului de hidrogen. Energia de ionizare.
Interpretarea spectrelor hidrogenului.
Interpretarea legii seriilor spectrale ale atomului de hidrogen prin modelul Bohr. Calculul constantei Rydberg.
Modelul păturilor electronice.
Modelul păturilor electronice pentru atomi cu mai mulţi electroni (Z>1). Numerele cuantice (n,l,m,mS).
Principiul de excluziune Pauli.
Principiul de excluziune Pauli. Pături (straturi) şi substraturi electronice.
Aplicaţii: radiaţiile X.
Radiaţiile X de frânare şi caracteristice: producere şi proprietăţi. Interacţiunea cu substanţa. Aplicaţii.
Aplicaţii: laseri.
LASERi: emisia stimulată, inversia de populaţie. Tehnologii de construcţie, proprietăţi, aplicaţii.
Structura învelișului electronic
Electroni. Înveliş electronic - straturi electronice, substraturi electronice, orbitali. Spin electronic.
Configurația electronică a elementelor din primele 3 perioade (Z 1-18)
Straturi electronice, substraturi electronice, orbitali. Spin electronic. Configurația electronică. Reguli de ocupare cu electroni a straturilor şi substraturilor. Principiul lui Pauli. Regula lui Hund.
Semiconductori intrinseci şi extrinseci.
Legături covalente. Semiconductori intrinseci. Semiconductori extrinseci P şi N - doparea cu impurităţi.
Configurația electronică a elementelor din perioada a 4-a
Straturi electronice, substraturi electronice, orbitali, spin electronic. Configurația electronică a elementelor din perioada a patra. Diferenţa dintre configuraţia electronică şi ordinea de ocupare cu electroni. Principiul lui Pauli. Regula lui Hund.
Tabelul periodic – grupe şi perioade
Tabelul periodic. Grupe, perioade. Legea periodicității. Grupe principale, Grupe secundare. Electron distinctiv. Metale alcaline. Metale alcalino-pământoase. Halogeni.
Poziţia elementelor în tabelul periodic şi proprietăţile periodice
Tabelul periodic. Poziţia elementelor în tabelul periodic. Proprietăţile periodice. Raza atomică, volumul atomic. Ion, cation, anion.
Dioda semiconductoare.
Dioda semiconductoare. Joncţiunea PN. Polarizarea directă şi inversă a diodei. Străpungerea joncţiunii.
Aplicaţii ale diodei. Tranzistorul.
Aplicaţii ale diodei: dioda varicap, redresarea curentului alternativ. Tranzistorul cu efect de câmp.
Forma nucleului. Forţa nucleară.
Compoziţia, forma şi densitatea nucleului. Forţa nucleară. Defectul de masă.
Modele nucleare de structură.
Modele nucleare de structură: modelul picătură de lichid şi modelul în pături.
Variaţia energiei de ionizare
Ion, cation, anion. Proprietăți periodice. Energie de ionizare - definiție, variație în tabelul periodic.
Energia de legătură. Stabilitatea nucleară.
Energia de legătură. Energia de legătură pe nucleon. Platoul de stabilitate. Procese de creştere a stabilităţii.
Variaţia proprietăţilor periodice chimice
Proprietățile periodice chimice. Electronegativitate, caracter metalic, caracter nemetalic, valență. Scara electronegativităţii. Elemente electronegative şi elemente electropozitive. Proprietăţile fizice ale metalelor şi nemetalelor. Caracterul bazic şi caracterul acid al oxizilor metalici.
Legi de conservare în reacţii nucleare.
Reacţii nucleare. Legi de conservare. Dezintegrarea nucleară.
Legătura ionică. Compuşii ionici.
Regula octetului. Legături chimice. Cedare şi primire de electroni. Punere în comun de electroni. Compuşi ionici. Ioni pozitivi – cationi. Ioni negativi – anioni. Simboluri Lewis. Substanţe cristaline. Proprietăţile compuşilor ionici.
Radiaţii nucleare. Legea dezintegrării radioactive.
Radiaţii nucleare α, β şi γ. Legea dezintegrării radioactive. Activitatea substanţelor.
Interacţia cu substanţa. Fisiunea nucleară.
Interacţia radiaţiilor α, β şi γ cu substanţa. Dozimetrie. Fisiunea nucleară şi produsele ei.
Legătura covalentă şi compuşii moleculari
Legături covalente. Compuşi moleculari. Legături covalente polare. Molecule polare – molecula de apă şi molecula de acid clorhidirc.
Fisiunea în lanţ. Reactorul nuclear.
Reacţia de fisiune în lanţ. Criticalitatea fisiunii în lanţ. Reactorul nuclear. Bomba nucleară.
Legătura coordinativă. Combinaţiile complexe.
Legătura coordinativă. Coordinare. Combinații complexe. Donor, acceptor, ion central, ligand. Număr de coordinare.
Forţe intermoleculare. Legături de hidrogen.
Forțe intramoleculare şi forțe intermoleculare. Legătura de hidrogen, forțe dipol-dipol, forțe de dispersie London, forțe van der Waals. Proprietățile influențate de forțele intermoleculare: punct de fierbere, punct de topire, stare de agregare.
Proprietăţile apei
Molecula de apă. Proprietățile apei. Legături de hidrogen. Dipoli. Gheța. Solubilitate, punct de topire, punct de fierbere.
Forţele dipol-dipol şi forţele de dispersie London
Forțe intermoleculare. Legătura de hidrogen, forțe dipol-dipol, forțe de dispersie London, forțe van der Waals. Punct de fierbere, punct de topire, stare de agregare, electronegativitate.
Fuziunea nucleară. TOKAMAK-ul.
Fuziunea nucleară. Reactorul TOKAMAK. Efectul de stricţiune al plasmei.
Valenţa şi numărul de oxidare
Valența, covalența, electrovalența, numărul de oxidare. Electronii de valenţă. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Determinarea numerelor de oxidare în funcţie de electronegativitate. Valenţa şi poziţia în tabelul periodic.
Evoluţia stelelor.
Naşterea şi moartea stelelor. Lanţul de fuziune proton-proton.
Acceleratoare liniare de particule.
Acceleratoare de particule. Acceleratorul liniar rezonant. Sincronismul.
Acceleratoare circulare de particule.
Acceleratoare circulare: ciclotronul şi sincrotronul. Radiaţia sincrotronică. Aplicaţii.
Starea gazoasă. Legea gazelor ideale.
Gaze reale. Modelul gazului ideal. Legea gazelor ideale. Parametrii de stare ai gazelor. Valori numerice ale lui R (constanta molară a gazelor ideale). Variaţia parametrilor gazelor ideale. Condensarea.
Legea generală a gazelor
Legea gazelor ideale. Legea lui Avogadro. Parametrii de stare ai gazelor. Ecuaţia lui van der Waals. Aplicaţie.
Modelul standard. Particule elementare.
Modelul standard al interacţiunilor cuantice de câmp. Fizica particulelor elementare.
Soluţii. Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari în apă.
Soluţii. Amestecuri omogene şi amestecuri eterogene. Solvent/dizolvant şi solut/dizolvat/solvat. Soluţii lichide, gazoase şi solide. Solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea. Apa – cel mai bun solvent. Dizolvarea. Dizolvarea compuşilor ionici în apă. Dizolvarea substanţelor polare în apă.
Concentraţia soluţiilor. Cristalohidraţi.
Soluţii. Concentraţia. Concentraţia procentuală şi concetraţia molară. Aplicaţie. Cristalohidraţi. Substanţă anhidră, eflorescenţă, higroscopicitate.
Concentraţia procentuală - aplicaţii
Soluții, dizolvare. Concentrație procentuală. Masă dizolvată, masa soluției. Aplicații.
Concentraţia molară - aplicaţii
Calculul concentraţiei molare a unei soluţii. Regula de trei simplă. Molaritate. Aplicaţii.
Echilibre chimice – legea acţiunii maselor
Reacţia directă, reacţia inversă. Procedeul Haber, obţinerea amoniacului. Starea de echilibru chimic. Variaţia în timp a concetraţiilor şi a vitezelor de reacţie. Reacţii reversibile. Legea acţiunii maselor. Constanta de echilibru. Aplicaţii – legea acţiunii maselor.
Echilibre chimice – aplicaţie
Viteza reacţiei directe, viteza reacţiei inverse. Starea de echilibru chimic. Constanta de echilibru. Aplicaţii.
Factorii care influenţează echilibrele chimice
Principiul lui LeChatelier. Influenţa concentraţiei, a presiunii şi a temperaturii asupra echilibrelor chimice. Reacţii endoterme şi reacţii exoterme. Procedeul Haber-Bosch, obţinerea amoniacului la scală industrială. Reacţii reversibile şi reacţii ireversibile.
Acizi şi baze. Teoria protolitică.
Reacţia de neutralizare. Acizi, baze. Protonul. Transferul de protoni. Ion hidroniu. Teoria Brönsted-Lowry sau teoria protolitică. Clasificarea acizilor. Acid conjugat, bază conjugată. Cupluri acid-bază conjugate.
Tăria acizilor şi bazelor – amfoliţi acido-bazici
Acizi tari şi acizi slabi. Ionizarea acizilor tari. Ionizarea acizilor slabi. Constanta de aciditate. Ka. Baze tari şi baze slabe. Ionizarea bazelor tari. Ionizarea bazelor slabe. Constanta de bazicitate, Kb. Caracterul amfoter. Amfoliţi acido-bazici.
pH-ul soluţiilor apoase
pH – definiţie, semnificaţie matematică. Reacţia de autoprotoliză a apei. Soluţie neutră. Produsul ionic al apei, Kw. Soluţii acide, soluţii neutre şi soluţii bazice. pH neutru, pH bazic şi pH acid. Scala de pH.
Reacţii redox. Oxidanţi şi reducători.
Transferul de electroni. Reacţia de oxidare. Reacţia de reducere. Numărul de oxidare. Reguli pentru determinarea numerelor de oxidare. Reacţii redox. Agenţi oxidanţi şi agenţi reducători. Caracter oxidant şi carcter reducător. Seria activităţii metalelor.
Seria activităţii metalelor
Oxidant, reducător. Metale active, metale foarte active şi metale inactive. Atomi metalici, ioni metalici – configuraţia electronică.
Coeficienţii stoechiometrici în ecuaţiile reacţiilor redox
Coeficienţi stoechiometrici. Stabilirea coeficienţilor stoechiometrici prin metoda redox – aplicaţii.
Celule electrochimice
Electrochimie. Celulă electrochimică. Elemente galvanice/voltaice. Conductori metalici şi electroliţi. Electrod, anod, catod. Semicelulă galvanică. Punte de sare. Procesele chimice care au loc la anod şi la catod. Simbolizarea unei celule electrochimice. Pile uscate/baterii. Pila Daniell.
Coroziunea. Prevenirea coroziunii.
Coroziunea. Reacţiile chimice care generează coroziunea. Metode de prevenire a coroziunii. Galvanizarea. Protecţia catodică.
Transformări de fracții ordinare în fracții zecimale 1
Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale. Transformarea fracțiilor ordinare ai căror numitori au in descompunerea lor doar puteri cu baza 2 sau 5.
Mulţimi - noţiuni introductive
Noțiuni introductive privind mulțimile. Relația dintre un element și o mulțime (relația de apartenență). Reprezentarea mulțimilor: cu ajutorul diagramelor, prin enumerarea elementelor și prin enunțarea proprietăților caracteristice elementelor. Mulțimi finite. Mulțimi infinite. Mulțimea vidă. Relații între mulțimi. Submulțimi.
Teorema împărţirii cu rest
Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Teorema împarțirii cu rest.
Deîmpărţit = cât x împărţitor + rest, restul < împărţitorul (d = c x î + r, r < î)
Operații cu numere naturale. Ridicarea la putere
Puterea unui număr natural. Ridicarea la putere a unui număr natural. Reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Ordonarea puterilor.
Operații cu numere naturale. Ordinea efectuării operațiilor
Ordinea efectuării operaţiilor. Adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea, ridicarea la putere
Sisteme de numerație
Sistemul de numerație zecimal (baza 10). Sistemul de numerație binar (baza 2). Sistemul de numerație hexazecimal (baza 16). Conversia unui număr dintr-un sistem de numerație în altul.
Divizibilitatea numerelor naturale. Divizor. Multiplu
Divizibilitatea numerelor naturale. Noţiunea de divizor. Noţiunea de multiplu.
Proprietăţile divizibilităţii
Proprietățile divizibilității. Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în mulțimea numerelor naturale N.
Criterii de divizibilitate
Criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 4, 5, 9, 10, 25.
Numere prime. Numere compuse
Un număr prim este un număr natural care are exact doi divizori: numărul 1 și numărul în sine. Un număr compus este orice număr natural care are cel puțin 3 divizori. Algoritmul de verificare a numerelor prime.
Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
Descompunerea unui număr natural în produs de factori primi.
Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
Noțiunile de cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c) şi cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c) al numerelor naturale.
Numere prime între ele
Se numesc numere prime între ele acele numere naturale, diferite de zero, care au c.m.m.d.c. = 1.
Ordonarea numerelor întregi
Compararea numerelor întregi. Ordonarea numerelor întregi.
Modulul unui număr întreg
Noțiunea de modul. Valoarea absolută a unui număr întreg. Numere întregi opuse.
Adunarea şi scăderea numerelor întregi
Operaţii cu numere întregi. Adunarea numerelor întregi. Scăderea numerelor întregi.
Înmulţirea şi împărţirea numerelor întregi
Operaţii cu numere întregi. Înmulţirea numerelor întregi. Împărţirea numerelor întregi. Regula semnelor.